Mike Eggerton/PA Images via Getty Images

10 probleme ale olimpiadei Tokyo 202026 min read

De Cristi Mărculescu 26.07.2021

A 32-a olimpiadă a început în Japonia, însă stadioanele sunt goale. O decizie atât de riscantă, încât pare de-a dreptul obscenă, în contextul pandemic actual. Și poate tocmai de aceea un exercițiu fascinant de rigoare și încăpățânare. Fascinant și grotesc, am vrut să zic.

Până să se globalizeze noul coronavirus, Olimpiadele mai trecuseră prin momente proaste: fie au fost anulate, fie s-au desfășurat după războaiele mondiale (Antwerp în 1920 și Londra în 1948), fie au fost lovite de terorism (Munchen 1972), fie au fost pereclitate de viruși. Da, olimpiada din Rio (2016) a avut loc în ciuda unui val de infectări cu Zika și nici jocurile de iarnă din Vancouver (2010) nu au fost anulate, în ciuda unei epidemii de gripă porcină. Dar, în 2020, Jocurile Olimpice de vară din Tokyo (și împrejurimi) au fost amânate.

Decizia, logică și de bun-simț, de anul trecut a avut unanimitate și între oficialii olimpici, și în rândul fanilor sportului, și printre locuitorii orașelor din Japonia alese ca gazde pentru competițiile care nu au mai încăput în Tokyo. În schimb, decizia de a organiza Olimpiada un an mai târziu nu are prea multe argumente morale valide și fix din acest motiv va influența și percepția publicului asupra olimpiadelor și modul de organizare al viitoarelor Jocuri Olimpice.

Lasând la o parte incidentele anecdotice din ultimele săptămâni, Olimpiada din Japonia a început într-un context foarte special și are deja niște probleme foarte clare, care nu țin exclusiv de contextul pandemic. Am listat 10  dintre „elementele speciale” pentru ca J.O. din 2021 să fie percepute la justa lor valoare, care nu are cum fi decât triumf trist sau rateu abject.

1. Cheltuielile sunt tot mai mari

Opinia publică a început încă de la Jocurile Olimpice din Atena (2004) să aibă dubii legate de cheltuielile enorme ale țărilor gazdă și presupusele beneficii care are rezulta automat din construcția de „infrastructură olimpică”. Poate lucrurile sunt cu dus-întors, după cum opinionează Simon Whistler.„Abandoned After the Olympics: Greece’s $11 Billion Mistake”, youtube.com Dar, de la criza financiară din 2008 încoace, construcția de stadioane, bazine, piscine și terenuri de sport de unică folosință„Athens Olympics venues become new Greek ruins”, youtube.com a început să fie contestată. Nici păturile sărace ale populației, nici domeniile subfinanțate sistemic (educație și sănătate, printre altele) nu au nimic de câștigat din olimpiade.

Etosul ecologist recent face situația infrastructurii de unică folosință„Inside Abandoned Olympic Buildings Around The World”, youtube.com impardonabilă moral. Și ipocrizia care vine la pachet cu discursurile despre viitorul verde, reducerea emisiilor și paiele de plastic care omoară delfinii și recifurile de corali servite de aceiași politicieni care sunt disperați să organizeze olimpiade la ei în țară a început să-i irite pe mai mulți decât pe votanții partidelor verzi. Despre cum se vor recicla tonele de materiale de protecție, măști și teste aferente celor circa 93.000 (reduși la numai 53.000 pe ultima sută de centimetri) de sportivi și echipe și oficiali (care sunt testați de mai multe ori între probe și între locații) aferenți olimpiadei din Japonia 2021 nu s-au dat declarații. Pentru echipajele de voluntari ai olimpiadei, care numărau aproximativ 300.000 de localnici (între timp s-au tot retras) nu s-au specificat „protocoale de bio-securitate”.

Prăpastia dintre elite restul populației e cât se poate de evidentă când vine vorba de Jocurile Olimpice de la Tokyo.  Politic vorbind, guvernul Japoniei și membrii comitetelor olimpice nu au lăsat să treacă pe lângă ei ocazia de-a dovedi, încă odată, cu nu trăiesc în aceeași lume plină de restricții și panici pandemice precum restul lumii. Dacă pentru prim-ministrul Yoshihide Suga supraviețuirea politică depinde de organizarea olimpiadei fără incidente majore,„How the Olympics have thrown the future of Japan’s prime minister into doubt”, newstatesman.com lucrurile stau altfel pentru oficialii Comitetului Olimpic, cei mai vulnerabili financiar în cazul unei anulări. După cinci zile de afaceri oficiale la Tokyo, șeful Comitetului Internațional Olimpic, Thomas Bach, a ținut să asigure „chinezii” (nu japonezii)Gafa președintelui CIO a făcut înconjorul netului, youtube.com că Olimpiada nu va zădărnicii eforturile de combatere a pandemiei la ei în țară.

2. CIO găsește tot mai greu doritori

Banii sunt ochiul dracului și principalul motiv pentru care avem nedorita (de către japonezi) oportunitate de a ne delecta cu caiac, surfing, înot sincron, breakdance, polo călare și alte sporturi olimpice de vară. Orgoliul lui Suga nu-i decât disperare abil camuflată și poker cu viețile altora. Dacă olimpiadele s-ar anula, atunci bugetul deja considerabil (15,4 miliarde de dolari) ar fi pierdut, iar Japonia ar fi bună de plată pentru toate pierderile înregistrate de Comitetul Olimpic Internațional.

Din păcate, foamea de bani a organismului internațional care se ocupă de olimpiade nu are cum fi nici scuzată, nici camuflată. Iar consecința, pe termen mediu, este că din ce în ce mai puține orașe și țări sunt dispuse să deconteze grandomania unor rezidenți în Elveția cu conturi babane. Trendul este deja descendent.„Why Hosting The Olympics Isn’t Worth It Anymore”, youtube.com La „licitațiile” care acordă unei țări marea onoare de a găzdui olimpiade, numărul de doritori (orașe înscrise) a scăzut de la 11 (pentru Jocurile Olimpice din 2004, câștigată de Atena) până la două (pentru Olimpiada de iarnă din 2022, acordată Beijingului). Contra Beijingului a candidat un singur oraș Alma-Ata (exact, capitala Kazakstanului).

La olimpiada actuală, cineva va ieși în pierdere. Primăria Tokyo și guvernul Japoniei în mod cert nu vor ieși în câștig. Cât de mare va fi pierderea, nu se știe. Știa probabil unul dintre contabilii Comitetului Olimpic japonez, care s-a aruncat în fața unui tren.„Japan investigates subway death, media says involved Olympic official”, reuters.com 

3. Sponsorii s-au distanțat de Tokyo 2020

Sponsorii, marile corporații japoneze (Nec și Panasonic, Toyota și Asahi) au împins înainte Jocurile Olimpice, până când refuzul constant al japonezilor de-a considera OK organizarea olimpiadei în vremea pandemiei i-a făcut să dea înapoi. Cu reclamele cu tematică olimpică scoase„Tokyo 2020: Major sponsor Toyota distances itself from Olympic Games”, dw.com de pe canalele media nipone și retrăgându-și capii de la ceremonia de deschidere, corporațiile joacă în defensivă. Niciun manager plătit cu cifre astronomice nu ar vrea să vadă îndrăgitul logo al corporației strălucind pe „un maldăr de cadavre”. Dar nu cumva se exagerează? „Maldăr de cadavre” sună spectaculos, dar cât este hiperbolă în formularea asta?

olimpiada

Maddie Meyer/Getty Images

4. Riscul transmiterii virusului rămâne crescut

Epidemiologic vorbind, niciun doctor din Japonia nu a avut vreun lucru pozitiv de spus despre Olimpiadă. Ba mai mult, doctorii au cerut anularea jocurilor.„352,000 signees, doctors union heighten calls to cancel Olympics“, asahi.com Statistic vorbind, este imposibil care niște protocoale sanitare să funcționeze perfect. Protocoalele olimpice au scăpări,„Tokyo 2020: Dozens of COVID-19 cases linked to Olympics, including three athletes in Olympic Village”, dw.com iar numărul de infectați cu corona, deja pe pantă ascendentă, va crește și mai mult.„Athletes’ village COVID-19 isolation bubble already ‘broken’ – health expert”, reuters.com Tokyo și multiple prefecturi care trebuie să găzduiască competiții olimpice sunt deja în lockdown. Din nou.

5. Împăratul a fost rezervat

Doctorii nu sunt singurii cel puțin reci față de Olimpiada asta. Împăratul a fost rezervat,„Japan’s emperor to avoid word ‘celebrating’ in Olympic address”, nikkei.com transmițând îngrijorare populației din Tokyo (ceea ce nu se face, protocolar vorbind, când deschizi Jocurile Olimpice în persoană) și-a mers singur, fără curte și împărăteasă, la ceremonia de deschidere. Nici presa locală nu-i chiar prietenoasă cu organizatorii și oficialii olimpiadelor. Iar un recent sondaj legat de olimpiadă a cotat foarte jos încrederea japonezilor în guvern„Suga’s Cabinet Approval Rating at Record Lows in Polls”, bloomberg.com și capacitatea acestuia de-a gestiona si olimpiada și pandemia (sau mai exact vaccinarea).

6. Vaccinarea e la cote scăzute

Vaccinarea japonezilor a ajuns la circa 25% din populație. Dacă este luată în calcul minimum o doză. Guvernul lui Suga a prioritizat bătrânii și s-a asigurat că măcar 15% din populația din Tokyo este vaccinată. Nu sunt deloc cifre grozave,„Japan: the latest coronavirus counts, charts and maps Tracking the COVID-19 outbreak, updated daily graphics”, graphics.reuters.com sunt cifre groaznice. Abordarea vaccinării de către guvernul japonez a fost neinspirată: injecțiile pot fi făcute doar de către doctori și asistente, verificările vaccinurilor au fost minuțioase și, implicit, lente, capacități locale de producție de abia ce s-au construit. La asta se adaugă și o reticență a japonezilor de a se vaccina în general, și cu vaccinuri noi, în mod special.

Nici atleții nu sunt vaccinați în totalitate.„Tokyo Olympics a gamble during COVID-19 pandemic, experts say”, usatoday.com Comitetul Olimpic Internațional a „implorat” atleții să se vaccineze, dar nu a impus prin vreun regulament asta.

CITEȘTE ȘI: Coronavirus Science Report #81: Peste 100 de infecții cu COVID-19 la Jocurile Olimpice 

7. Atleții au condiții stricte

Pentru atleți, folosiți în ultima vreme ca scuză pentru organizarea jocurilor acum („bieții atleți”, „de când așteaptă”, „cât își doresc”) situația din satul olimpic aduce mult a arest la domiciliu. Lasând detaliile deoparte (paturi anti-sex,„‘Anti-Sex’ Beds in the Olympic Village? A Social Media Theory Is Soon Debunked”, nytimes.com căști de înot nemulțumitoare„Booker Leads 14 Senators in Urging FINA to Reverse Policy Barring Swim Caps Designed for Natural Black Hair in Upcoming Tokyo Olympics”,  insidernj.com pentru atleți din USA, prezervative-suvenir, un halterofil african fugit prin Japonia„Police find missing Ugandan weightlifter in Mie Prefecture”,  japantoday.com) satul olimpic, deja invadat de COVID-19„Total COVID-19 cases rise to 71 at Tokyo Olympics”, apnews.com va fi cel mai puțin agreabil sejur pentru o bună parte dintre olimpici.

Măcar aceștia fac sport, dar fac și niște bani, s-ar putea opina. Greșit. Plata atleților este un subiect delicat. Nu primesc nicio lețcaie de la Comitetul Olimpic Internațional. Plata depinde de țara fiecăruia. Și evident, medaliații iau mai multe bonusuri. Tot legat de marea fericire a olimpicilor de-a fi în arest la domiciliu într-o țară care nu-i vrea nici pe ei, nici olimpiada, s-au elaborat 70 de pagini de regulamente„The Olympics Are Really Happening. For Athletes, That Means A Huge Number Of Rules”, npr.org care, printre altele, îi țin mascați la ceremoniile de premiere, le-au distanțat podiumurile și interzic pozele de grup.

olimpiada

Satul olimpic din Tokyo. DPA Picture Alliance via Getty Images

8. Și telespectatorii vor fi mai puțini

Cum se simt atleții pe stadioanele pustii (până acuma doar în două prefecturi japoneze„Tokyo Olympics Will Allow Domestic Spectators”, nytimes.com mai sunt admiși spectatori în arene) este o întrebare la fel de legitimă ca întrebarea referitoare la telespectatori. Cum se simt olimpiadele fără public transmise la TV? Pentru NBC, deținătorul drepturilor de difuzare a Jocurilor în SUA, și direct responsabil de forțarea acestor olimpiade întru existență, soluțiile tehnice există. Benzile înregistrate de la alte competiții. Deja s-au folosit în sport, fix datorită stadioanelor golite de pandemie. Rezultatele sunt, în majoritatea cazurilor, dubioase, ca la un sitcom american mediocru la care intră banda de sunet cu râsete și aplauze. NBC are ocazia de a revoluționa tehnologia și estetica olimpică.„The technology powering NBC’s Tokyo Olympics coverage”, newscaststudio.com 

Televiziunile au pariat riscant pe un număr record de spectatori. Olimpiada are loc într-o vară de după atâtea lockdownuri și restricții, încât numărul de persoane dispuse să stea în casă și să vadă sport pe stadioane pustii s-ar putea să fie mult mai mic decât s-a preconizat.

9. O nouă tulpină?

Cea mai prăpăstioasă teorie despre olimpiada de la Tokyo este că va crea, din amestecarea delegațiilor din toate colțurile lumii, fiecare cu variante diferite de virus, o nouă tulpină. Un nou mutant, cu putere de-a dreptul olimpică. „Tokyo Games could lead to Olympic coronavirus variant – Japanese doctor”, reuters.com Pare o panică extremă, dar trebuie menționată ca ipoteză de lucru.

10. Activismul

Cum, în ultimii ani, sportivii s-au apucat activism, situația ar putea denatura și politic pe parcursul acestei olimpiade. Regulamentul olimpic interzice poziționările politice, dar asta nu este un obstacol suficient de mare pentru mare parte din atleți. Mari gesturi politice făcute în mijlocul unui stadion gol ar putea fi contraproductive, dar măcar vor face zarvă pe twitter. Unde deja s-a conversat în termeni radicali despre atleții trans, avantajele unei mase musculare masculine pentru persoane înscrise în competițiile feminine și monitorizarea nivelurilor de testosteron.

Ce va rămâne în urma Tokyo 2020?

Ar fi urât să nu menționez și posibilele puncte pozitive ale acestei olimpiade. Nu-s multe. Experiența japoneză în Olimpiade poate fi deja considerată expertiză testată. Tokyo este pentru a doua oară gazda unei olimpiade de vară. Prima a avut loc în 1964 și a fost considerată un succes deplin. Tot japonezii au organizat și două olimpiade de iarnă ( a Sapporo, în 1972 și la Nagano, în 1998).

Olimpiada din 1964 a beneficiat de un documentar foarte interesant, amestec de informație și poezie, plin de fler vizual și document al unei epoci din istoria sporturilor moderne.Tokyo Olympiad, regizat de Kon Ichikawa și disponibil integral online. „The Complete Tokyo 1964 Olympics Film”, youtube.com   

România ar putea câștiga mai multe medalii la Tokyo față de edițiile anterioare, cu un lot de 101 sportivi, 46 la feminin, 55 la masculin, care concurează în la 17 discipline sportive (înot, atletism, canotaj, fotbal, gimnastică artistică, baschet 3×3, ciclism, lupte, tir sportiv, canoe, tenis de masă, box, scrimă, triatlon, judo, tir cu arcul şi tenis). Aparent, atleții români „Restricții dure pentru sportivii români care participă la JO de la Tokyo: „Avem voie doar în cameră şi la antrenamente””, digi24.ro la regimul de cazare și restricționare.

Bonus

Săptămâna trecută, Tedros Adhanom Ghebreyesus, șeful Organizației Mondiale a Sănătății a încurajat Tokyo, a asigurat pe toată lumea că Olimpiada este un bine necesar,„Olympics-WHO Head Tedros Backs Tokyo Games Amid Pandemic”, usnews.com o rază de speranță și că speră că va fi un triumf în lupta cu virusul. Ultima oară când Tedros a zis „Nu e panică, man” ne-am ales fix cu pandemia aceasta. În același timp, Toshiro Muto, șef al organizării olimpice din Tokyo, a declarat că în funcție de ce se întâmplă cu numărul de infestări din Tokyo, în general, și din rândul sportivilor olimpici, în mod special, olimpiada ar putea fi întreruptă sau anulată.„Tokyo Olympics CEO Doesn’t Dismiss The Idea That Games Could Still Be Called Off”, npr.org 



Text de

Cristi Mărculescu

Selecționer de filme la festivaluri. A început cu TIFF, a continuat cu multe altele (Dracula IFF, Dakino, Luna Plinã, BUZZ CEE). Ocazional, scrie.

TEHNOLOGIE|HOT TAKE

„I Should Buy a Boat”  

De
Meme, glume și lume pe o poză random de pe Internet, dar mai ales implicațiile sale periculoase pentru societate
SOCIETATE|STUDIU

Schimbă știrile false comportamentul oamenilor?

De
Un studiu recent de la universitățile irlandeze din Dublin și Cork analizează în premieră cum schimbă știrile false comportamentul oamenilor. Ce știri au cel mai mare impact? Și în ce fel? Cum influențează opiniile mesajele de sănătate publică? Cercetătoarea care a condus studiul încearcă să răspundă la aceste întrebări. 
SOCIETATE|STUDIU

Numărul lui Dunbar: de ce teoria mea că oamenii pot menține doar 150 de prietenii a rezistat la 30 de ani de examinări

De
Acum trei decenii, Robin Dunbar a arătat că cercul de prieteni al unei persoane e de circa 150 de oameni. O lucrare recentă arată că ipoteza ar fi greșită, însă Dunbar demonstrează că cercetătorii au făcut o eroare de calcul elementară.  
SOCIETATE|Q&A

Munca de acasă e plictisitoare? Gamificarea poate fi o soluție

De
Ședințe prea lungi pe Zoom? Am vorbit cu Jennifer van Lent, specialistă în adaptarea companiilor la telemuncă, despre cum poți schimba asta