Ilustrație de Wanda Hutira
AI-ul (încă) nu a furat joburile designerilor39 min read
La un an și jumătate de când publicul larg a primit acces la AI, designerii sunt printre primii care își văd joburile puse în pericol de avansul inteligenței artificiale.
În ultimele 18 luni, AI-ul s-a transformat dintr-o tehnologie promițătoare pentru un viitor SF în una care zguduie prezentul multor domenii. A doua jumătate a lui 2022 și întreg anul 2023 au stat sub semnul lansărilor de noi unelte AI care pot genera conținut de orice fel.
Printre domeniile care și-au văzut viitorul pus sub semnul întrebării de către AI au fost cele de graphic design și, în general, cam orice ține de arta digitală. Încă din 2022, modele capabile de a crea imagini noi precum DALL·E 2 (aprilie 2022), Midjourney (iulie 2022) sau Stable Diffusion (august 2022) au demonstrat cât de ușor este, chiar și pentru persoane fără talent artistic, să creeze imagini complexe folosind doar câțiva termeni sau imagini de referință. Anul 2023 a venit cu îmbunătățiri semnificative ale acestor produse, care au ajuns până la integrarea DALL·E
Și totuși, ce s-a schimbat în piața muncii de design digital de când toată lumea a căpătat acces la AI capabil de a crea de conținut vizual? Am strâns cele mai relevante statistici și sondaje din domeniu și am vorbit cu mai mulți artiști digitali și designeri din România despre cum (sau dacă) li s-a schimbat munca în ultimul an.
Cum crede Adobe Firefly că arată AI-ul creând artă digitală
Ce utilizări are AI-ul în designul grafic?
Graphic design-ul este un domeniu vast, folosit în extrem de multe industrii, cu cerințe destul de diferite. Poate că atunci auzi termenul te-ai gândi mai întâi la ilustratori sau designerii care lucrează în publicitate, dar există multe posturi pentru designeri în media (artă sau concepte pentru filme, animații, jocuri), modă (design de fashion), industria print (design pentru materiale, postere, ambalaje) sau web design (UX, designuri de site), printre altele.
Dar unele abilități sunt necesare indiferent de industria în care te angajezi ca graphic designer. Poate cel mai simplu exemplu este capacitatea de a edita imagini la un nivel avansat. Și aici au apărut extrem de multe unelte AI care pot transforma muncă care înainte dura ore sau zile în procese de câteva minute, integrate deja în servicii utilizate la scară largă, // „Adobe Unveils Future of Creative Cloud With Generative AI as a Creative Co-Pilot in Photoshop”, adobe.com // Designerii pot folosi acum AI-ul pentru a detecta și corecta erorile dintr-o imagine, a-i ajusta culorile sau luminozitatea, a schimba background-ul sau diverse detalii din câteva clickuri. Iar de acolo se ajunge și la operațiuni până acum complicate sau chiar imposibile, precum schimbarea expresiei faciale a unei persoane sau mărirea rezoluția unei imagini originale, prin algoritmi de upscaling.
În același timp, au apărut și o sumedenie de unelte pentru aplicații mai specifice. // Detalii pe wix.com // de exemplu, poate crea un template de site de la zero doar pe baza unor întrebări puse utilizatorului. // Detalii pe tailorbrands.com // sau // Detalii pe brandmark.io // pot crea logo-uri personalizate doar pe baza unor nume, slogane și stiluri. Aplicații precum // Detalii pe thenewblack.ai // sau // Detalii pe visualhound.com // pot concepe haine pe baza unor schițe sau descrieri.
Cele mai multe discuții se poartă pe seama algoritmilor care pot genera imagini complexe, fie pe baza unor alte imagini, fie pe baza unor descrieri text sau cuvinte-cheie, numite prompturi. Acestea funcționează pe diverse tipuri de rețele neuronale artificiale, modele complexe de machine learning, antrenate pe cantități vaste de date. Acestea analizează sarcina cerută de utilizator și creează o imagine sau un set de imagini pe care le consideră cele mai apropiate de cerințele din prompt.
Iată mai jos câteva dintre cele mai cunoscute platforme de AI generativ, despre care probabil ai auzit măcar în trecere.
DALL·E 3
Cea mai recentă iterație a modelului vizual dezvoltat de Open AI și integrată direct în ChatGPT, DALL·E 3 funcționează nu doar pe baza unor cuvinte sau fraze-cheie, ci poate genera sau edita imagini în urma unor conversații cu utilizatorul, oferind o experiență ceva mai ușoară pentru începători. Funcționează pe bază unui algoritm de deep learning numit rețea generativă adversarială și, pentru moment, poate fi folosit doar de utilizatorii ChatGPT Plus.
Stable Diffusion
Creat de Stability AI, Stable Diffusion creează imagini noi pe baza unui text sau a unei alte imagini, însă funcționează pe un alt tip de algoritm, numit tehnică de difuzie. Spre deosebire de DALL ·E 3, Stable Diffusion este disponibil gratuit, și poate fi rulat // „Stable Diffusion Benchmarks: 45 Nvidia, AMD, and Intel GPUs Compared”, tomshardware.com // Mai mult, licența este destul de generoasă, ceea ce a dus la crearea unui număr mare de implementări ale modelului, de la varianta web oferită de companie, // Detalii pe dreamstudio.ai // până la aplicații care îl fac să meargă chiar și pe iPhone-uri sau iPad-uri.
Midjourney
Un alt model generativ bază de text sau alte imagini care a devenit popular, Midjourney are particularitatea că poate fi folosit, deocamdată, doar pe servere de Discord, prin intermediul unui bot special care poate fi activat prin abonament. Beneficiul este interfața simplă, imaginile putând obținute printr-un sistem simplu de comenzi, urmate de prompturi în caseta de chat a serverului. Este antrenat tot pe un algoritm de difuzie.
Adobe Firefly
Răspunsul celor de la Adobe la popularizarea generatoarelor de imagini, // Detalii pe firefly.adobe.com // a ieșit din beta în luna septembrie și funcționează, momentan, ca o platformă web cu prompturi text sau image-to-image. Beneficiază de pe urma unei interfețe foarte detaliate, cu multe opțiuni pentru utilizatorii avansați. Adobe a introdus deja feature-uri din Firefly în Photoshop, și plănuiește să adauge elemente de AI generativ în editarea video, audio sau de animație.
Care sunt amenințările pentru graphic designeri?
Teama principală ține, desigur, de faptul că angajatorii și potențialii clienți ar putea automatiza multe din aspectele care țin de domeniul vizual.
De exemplu, într-un raport recent, compania de consultanță în management //„Generative AI: Unlocking the future of fashion”, mckinsey.com// a arătat cum AI-ul generativ ar putea fi folosit pe aproape toate palierele din industria modei, de la dezvoltarea produselor (a.k.a design-ul hainelor de brand) la strategii de inovare (dezvoltate din date culese anterior), generarea de conținut personalizat de marketing sau crearea unor layout-uri optimizate pentru magazine. Sigur, raportul nu propune specific înlocuirea mâinii de lucru, însă implicația că o parte din joburile interne sau care acum sunt outsourced devin redundante este clară.
Există și riscul de schimbări care par minore, dar pot lua un efect de bulgăre de zăpadă. O parte semnificativă din graphic designeri lucrează fie complet, fie măcar parțial ca freelanceri, iar platformele specializate le oferă și acces la mulți clienți care au cerințe destul de simple – editarea unei fotografii, designul unui poster personalizat ș.a.m.d. Astfel de clienți sunt vitali mai ales pentru începătorii de pe astfel de platforme, care își fac un portofoliu de proiecte realizate și, în același timp, primesc note și recenzii care să-i recomande mai departe. Scăderea sau dispariția unor astfel de joburi, în condițiile în care astfel de task-uri pot fi făcute de client direct cu ajutorul AI-ul, ar ridica semnificativ bariera de intrare în domeniu.
Temerile acestea sunt oglindite și în destule de rapoarte care au misiunea ingrată de a încerca predicții despre impactul pe termen mediu sau lung al AI-ului. // „The Potentially Large Effects of Artificial Intelligence of Economic Growth (Briggs/Kodnani)”, key4biz.it // din luna martie estima că AI-ul ar putea automatiza aproximativ 26% din sarcinile de muncă din zona de artă, design, entertainment, sport și media. Un alt raport al think tank-ului american // „ What jobs are affected by AI? Better-paid, better-educated workers face the most exposure”, brookings.edu // nota de departe graphic designerii ca fiind cei mai „expuși” la pierderea joburilor din cauza avansurilor din AI în zona de artă/entertainment.
Și câteodată pesimismul vine chiar și de la cei care dezvoltă uneltele. Chit că CEO-ul Adobe // „Generative AI won’t kill graphic design jobs any more than the invention of cameras eliminated painting, Adobe exec says”, fortune.com // că AI-ul generativ nu are cum să elimine joburi din graphic design, un reportaj // „Inside Adobe, some staff worry their AI tech will kill graphic designer jobs and undermine the company’s business model: ‘Is this what we want?’”, businessinsider.com // din luna iulie arăta că, intern, angajații companiei sunt mult mai îngrijorați despre efectele dezvoltării unei astfel de tehnologii, unii considerând chiar că au ajuns „sclavi ai algoritmilor”, deoarece munca lor a început să se rezume, în mare, la lucrul cu imagini generate de AI.
Un graphic designer rămas fără loc de muncă în viziunea lui Adobe Firefly
Deci au început deja să se piardă joburi din cauza AI-ului generativ?
Totuși, chiar dacă tehnologia crește cum vezi cu ochii, este de notat că majoritatea acestor predicții sunt făcute mai degrabă pe termen mediu sau lung. O viziune de ansamblu a situației din prezent sau a evoluțiilor care se întrevăd termen scurt sunt mult mai dificil de realizat. Unul din motivele principale ține de faptul că modelele de AI generativ comercial au intrat în scenă într-o perioadă deja marcată de instabilitate economică și inflație galopantă la nivel global, iar asta face extrem dificilă separarea joburilor care au dispărut din cauza noilor tehnologii de disparițiile cauzate de rațiuni financiare.
Unul din rarele studii care s-au încumetat la o astfel de analiză, un // „The Short-Term Effects of Generative Artificial Intelligence on Employment: Evidence from an Online Labor Market”, ssrn.com // a încercat să măsoare impactul lansării pentru a public a lui ChatGPT, DALL·E 2 și Midjourney asupra platformei de freelancing upwork, prin prisma numărului joburi disponibile înainte și după vara lui 2022 (sau noiembrie, în cazul ChatGPT). După ce au aplicat modele matematice pentru a exclude factorii pur economici, autorii au găsit o scădere cu aproximativ 2% a numărului de joburi disponibile și 5,2% a remunerațiilor oferite pentru freelancerii din zona de design. Însă această scădere a fost mult mai pronunțată (7% din joburi și 14% la remunerații) în cazul joburilor care, anterior, ofereau câștiguri peste media de pe platformă.
Altfel, nu există foarte multe cercetări pe subiect. Un studiu publicat în luna mai în // „Destroy All Humans: The Dematerialisation of the Designer in an Age of Automation and its Impact on Graphic Design—A Literature Review”, wiley.com // care a început ca o analiză a literaturii de specialitate asupra automatizării domeniilor de graphic design, a observat că există foarte puține studii care abordează problema, iar cele care există cad de acord doar asupra faptului că graphic design-ul are un viitor incert.
Mai degrabă, informațiile care apar până acum sunt din experiențe personale disparate. De exemplu, industria chineză de jocuri video pare să tragă mai multe semnale de alarmă în acest sens. În aprilie, mai mulți ilustratori locali au declarat pentru site-ul de tehnologie //„AI is already taking video game illustrators’ jobs in China”, restofworld.org // că o parte din joburile care erau oferite anterior pentru freelanceri, precum crearea de concept art sau artwork-uri pentru materiale promoționale, au început să devină foarte rare sau să dispară. Iar un recrutor din industria de gaming din regiunea Hangzhou spunea că a observat, în luna aprilie, o scădere cu 70% a joburilor de ilustratori disponibile față de aceeași perioadă a anului trecut.
N-ar fi o informație surprinzătoare, mai ales în contextul în care organizațiile din China aveau încă din 2022 cea mai mare rată de implementare a AI-ului, conform // „IBM Global AI Adoption Index 2022”, ibm.com // Iar un purtător de cuvânt al gigantului tech NetEase a confirmat pentru Rest of World că diviziile de jocuri ale companiei folosesc tehnologii pe bază de AI pentru a crea animații, și că, în același timp, dezvoltă alte modele care „să-i ajute pe game designeri” și în alte aspecte.
Dar aici revine problema contextului mai larg. 2023 a venit pentru toată industria ca un tăvălug, un an în care s-au înregistrat mii de joburi pierdute, cu peste 80 de companii care au făcut disponibilizări – parțial, din cauza condițiilor economice, dar și ca un efect al boom-ului înregistrat în pandemie, care acum s-a oprit subit.
Astfel, e foarte de greu de stabilit cât din acel declin poate fi inputat doar AI-ului, deși pentru mulți este un țap ispășitor convenabil. Atunci când LinkedIn a anunțat, în luna octombrie, că va tăia aproape 700 de posturi din Statele Unite, discuțiile s-au îndreptat rapid către înlocuirea lor cu unelte AI, pentru a se dovedi că de fapt o parte din joburi // „’AI exposure’ is the new buzz term to soften talk about job losses. Here’s what it means”, cnbc.com //
Nici autoraportarea nu este o soluție, din cauza stigmei care vine la pachet atunci când înlocuiești o poziție umană cu un algoritm. Firma americană // „October 2023 Job Cuts Fall to Second-Lowest Point of the Year; YTD Cuts up 164%, Hiring Down 46% YOY”, challengergray.com // notează în cel mai recent raport privind piața muncii din Statele Unite că puțin peste 4.000 de joburi ar fi raportate fost tăiate direct din cauza AI-ului – comparativ cu peste 225.000 care au fost atribuite economiei sau condițiilor de piață.
În schimb, dacă nu sunt analize despre înlocuire, măcar există o idee mai clară asupra ratei de adopție. În // „The state of AI in 2023: Generative AI’s breakout year”, mckinsey.com // McKinsey a făcut pentru prima dată și un sondaj despre rata de adopție specifică a AI-ului generativ în companii din toată lumea. Iar zona de tehnologie, media și telecom, în care intră și o parte bună a joburilor de graphic design, conduce restul domeniilor, 33% dintre respondenți declarând că folosesc în mod regulat unelte de AI generativ la muncă, în timp ce alți 17% îl folosesc regulat în afara jobului. Cifre extrem de mari pentru o tehnologie care a apărut în mainstream acum nici 18 luni.
Un graphic designer folosind AI-ul, așa cum îl interpretează Adobe Firefly
Ce s-a schimbat în piața de graphic design din România?
După ce am discutat cu graphic designeri din mai multe industrii din România pentru a vedea ce efect au avut noile aplicații de AI aici, s-a văzut un șablon care explică măcar parțial de ce nu a venit apocalipsa peste piața muncii de artă digitală. Și nu este ceva legat de etică, ci o chestie pur tranzacțională – teama clienților față de problema drepturilor de autor.
Au fost și sunt în continuare multe discuții despre cum uneltele de AI generativ probabil că au încălcat drepturile de autor încă de când au fost antrenate, având în vedere că bazele de date folosite au adunat imagini de pe internet fără prea mare discriminare între ce putea și ce nu putea fi luat legal. Pe baza asta s-au pornit și // „From ChatGPT to Getty v. Stability AI: A Running List of Key AI-Lawsuits”, thefashionlaw.com //
„Nu folosim tool-uri pe bază de AI deoarece clienții au nedumeriri în legătură cu partea de copyright. Ei au cerințe clare în privința asta, nu avem cum să nu le respectăm”, a spus Ioana Constantinescu, art director la agenția de publicitate Headvertising. „Eu, personal, nu le-am folosit, dar mai avem filmări în care, de exemplu, regizorul ne arată cadre create cu AI ca de referință. Însă nu le folosim în nimic din ceea ce ar putea fi un produs livrat clientului.”
Asta nu înseamnă că uneltele de AI generativ nu au început să fie adoptate și de designerii din România. Paul Nedelcu, head of art la agenția de publicitate Friends\TBWA, spune că agenția experimentează cu integrarea unor astfel de tool-uri, în special pe partea de brainstorming:
„Nu aș spune că am integrat oficial tool-uri de AI în workload, ci că experimentăm cu ele și încă le descoperim capabilitățile. Sunt încă multe lucruri care ar trebui lămurite cu AI-ul, unul fiind legat de partea de drepturi”, a spus Nedelcu pentru Mindcraft Stories.
„Niște exemple aplicate în workloadul nostru ar f AI-ul integrat de Adobe în suita lor de software – lucrând zilnic cu programele astea, e foarte ușor să adopți funcții noi care îți vin prin update în ceea ce deja folosești – sau ChatGPT, pe care l-am mai folosit în sesiuni de brainstorming. Mai folosim și DALL-E/ Midjourney/ Shutterstock AI pentru generări de imagini, când suntem în stadiul de generare de idei sau scripturi și ai nevoie de inspirație sau imagini care să seteze tonul.”, a adăugat acesta.
Este o întrebare care se pune acum: “Cât de familiar ești cu AI-ul și cât de dispus ești să înveți?”. Sau dacă nu se pune, ar trebui. Eu însumi încerc să învăț, să mă documentez ca să țin pasul cu tendințele actuale, poate chiar să vin mai devreme cu ceva în industrie, cu ajutorul AI-ului.
Paul Nedelcu, head of art la Friends\TBWA
Tiberiu Gache, un freelancer care lucrează ca designer pentru materiale de print și, în același timp, un entuziast al tool-urilor AI, povestește cum acestea din urmă sunt într-o zonă gri atunci când vine vorba de proiectele cu clienți.
„De regulă, lumea evită să pună punctul pe i. Clienții nu vor să intre în discuția asta, ei nu vor să știe dacă le faci ceva folosindu-te de AI”, a spus Gache. „Dar mai ales dacă sunt clienți internaționali, și au proiecte la scară largă, nu prea ai cum să folosești AI-ul generativ – ei vin cu propriile materiale pe baza cărora lucrezi, și au nevoie de aprobări peste aprobări și pentru acelea. Nu se apropie de nebuloasa asta a drepturilor de autor”, a adăugat Gache.
În plus, cu cât stilul de artă prestat devine mai complex, cu sunt mai evident și problemele tehnologiei în sine. Wanda Hutira, ilustratoare și creatoare de picturi murale, a spus pentru Mindcraft Stories că actualele tool-uri de AI generativ nu i-au fost de folos și nici nu au afectat segmentul de piață al ilustratorilor, până în prezent.
„Le-am folosit ca să văd ce pot face, am văzut că ok, mai nimic din ce m-ar putea ajuta pe mine, și am mers mai departe”, a spus Hutira. „Doar în Blender am mai folosit – și în rest tool-uri de text. Nu sunt bune la momentul de față pentru ilustrații complexe, de exemplu se încurcă când vrei să adaugi text peste ele. În rest, singurele contacte cu AI-ul sunt că mai vin clienți cu render-uri urâte în Midjourney și îmi spun «fă-l așa, dar mai bine».”
Ilustratoarea a mai spus că, deși au scăzut ofertele și nivelul plății din această zonă pentru freelanceri, nu a observat tipare care să indice că acestea ar fi cauzate de AI.
Sunt mai puține proiecte pe freelancing, dar are legătură mai degrabă cu problemele economice din diverse piețe. N-am observat tipuri specifice de proiecte care să nu mai fie oferite, să zici că le-au mutat clienții doar pe AI.
Wanda Hutira, ilustratoare
Cu toate acestea, deja se întrevăd moduri în care AI-ul generativ poate schimba radical anumite zone din arta digitală – dacă nu neapărat ca înlocuitor al designerilor umani, aproape sigur ca asistent, în special pentru task-uri simple sau repetitive.
„Potențialul e mare, AI-ul evoluează, posibilitățile pot fi multe cu el”, spune Paul Nedelcu. „Dar, cel puțin în advertising, treaba este “tailored”, procesul de gândire și experiența, împreună cu imaginația, vor face întotdeauna diferența. Momentan AI-ul este sprijin pentru creator.”
„Eu sunt 100% convins că va urma o adoptare la scară largă, pentru că am văzut ce pot să facă și știu cât de mult îmi pot ușura munca. O parte din noile unelte îmi pot cea foarte rapid diverse modificări într-o poză, care înainte puteau dura și câteva zile dacă erau făcute manual, cum ar fi să schimbi culoarea părului sau să-i pui cuiva o geantă în mână”, este de părere Tiberiu.
Dar mai ales cu tool-urile de AI generativ, chiar și acum sunt unele detalii pe care eu nu aș putea să le fac manual – de exemplu, să folosesc stiluri de pictură, pe care eu, cu background de arhitectură, nu le pot face la un nivel acceptabil.
Tiberiu Gache, freelancer
Acesta din urmă crede, însă, și că există un pericol real ca unele joburi și task-uri din această zonă să dispară pentru freelanceri, însă că asta depinde mai mult de cât timp ar salva creatorului decât de bani.
„Clienții pun mult mai mult preț pe timp decât pe skill”, spune Gache. „Pe ei îi interesează mai mult să câștige timp în lucruri legate de grafică, să-i facă altcineva partea asta, chiar și dacă s-ar descurca el să o facă. Eu cred că se vor pierde joburi doar atunci când va ajunge mult mai simplu pentru client să creeze grafica, decât să o subcontracteze. Un client oricum trebuie să scrie un brief suficient de detaliat pentru proiectul pe care îl vrea, ceea ce îi mănâncă din timp. Atunci când va avea o unealtă care să-i transforme acel brief direct în mai multe variante acceptabile, va fi mult mai convenabil pentru el decât să-l dea ca proiect și să aștepte două-trei săptămâni un rezultat.”
