Motoarele de căutare cu IA ar putea fi pentru site-uri ce a fost social media pentru bloguri19 min read

Deși anunțate în această săptămână, motoarele de căutare cu GPT-4 (Bing) și Bart (Google) nu sunt încă publice. Amenințarea schimbării felului în care funcționează internetul e însă deja prezentă.

În nici două zile, s-au anunțat oficial și un nou motoare de căutare cu IA de la Bing, cu inteligență artificială bazată pe GPT-4 (și nu ChatGPT, care e „doar” GPT-3), și Bard, de la Google, bazat pe propria IA generațională, LaMDA.

Și totuși, e imposibil să nu simți un aer de improvizație și grabă în ambele lansări.

Chiar și felul în care s-au făcut anunțurile a fost amuzant. Luni, 6 februarie, Sundar Pichai, CEO-ul Google, a ieșit cu un comunicat de presă„Google AI updates: Bard and new AI features in Search”,blog.google care nu conținea niciun link spre vreun produs, doar un mock-up ce părea făcut de un designer junior, cu doar o oră înainte ca Microsoft să invite jurnaliștii la un eveniment programat pentru marți, 7 februarie, unde aveau „un anunț important de făcut”, dar care nu urma să fie difuzat și online. Asta în condițiile în care, miercuri, Google avea deja anunțat un eveniment, la Paris.

Foto: Google

A fost un gen de “Eu am fost primul!”, „Ba eu!” care pare de grădiniță, dar care se traduce nu doar în avantaje de imagine, ci și în bani câștigați sau pierduți la bursă. Serios, Alphabet, compania-mamă a Google, a pierdut opt procente la bursă „Google shares fall after AI chatbot debut stumbles”, ft.com și din cauza chat-ului care, în demo-ul de la Paris, a scris (aparent eronat) că telescopul James Webb a făcut prima fotografie a unei exoplanete.

Oarecum ironic, chat bot-ul Google nu fusese cu totul și cu totul incorect. Telescopul chiar a făcut prima fotografie a unui exoplanete, dar a uneia specifice, numită LHS 457b,„The fault, dear Google, is not in our stars but in ourselves”, ft.com – încă o dovadă că e o prăpastie între acuratețe și înțelegere (toată lumea a înțeles “prima fotografie din istorie”). 

Foto: Bing

Motoarele de căutare cu IA s-au lansat, dar de ce nu le văd?

Totuși, în momentul de față, nici Bing, nici Google nu au aceste noi motoare de căutare cu chat-uri IA accesibile. Ca să ajungi pe „noul Bing” trebuie să te înscrii pe o listă de așteptare,„The New Bing”, bing.com care presupune printre altele să ai (sau, oroare, să-ți deschizi) un cont Microsoft, în timp ce Bard-ul lui Google e pe mâna unor „testeri de încredere”.

Situația sună și mai mult a improvizație. La Microsoft, pentru că s-a trezit peste noapte în brațe cu un produs de succes,ChatGPT a atins 100 de milioane de utilizatori la două luni de la lansare, theguardian.com doar pentru că i-au lăsat pe cei de la OpenAI să-și antreneze modelul pe serverele lor, în timp ce Google a intrat în „cod roșu” fiindcă au ratat startul, deși aveau pregătite toate piesele în laboratoarele lor.

Însă, în timp ce lumea se uită la această bătălie cu curiozitate, printre mock-up-uri și print screen-uri se întrevăd deja câteva lucruri despre viitorul căutărilor pe internet care vor afecta mai degrabă site-urile de conținut decât giganții tech: potențialul ca link-urile să fie accesate din ce în ce mai puțin. 

O foarte scurtă istorie a blogosferei

Undeva prin 2005-2008, blogurile erau all the rage. Toată lumea avea unul (inclusiv eu), și nu erau doar generaliste, politice, de călătorii sau de mâncare, găseai cam orice, de la bloguri de filme cult la unele despre muzica electronică. Să fii în blogroll-ul unui blogger cunoscut sau pe locurile fruntașe din topul ZeList„Top ZeList”, zelist.ro era tot ce-ți puteai dori.

A venit însă Facebook, care a pătruns în România prin 2008 (deși n-aș exclude din cauză și dispariția lui Google Reader), iar blogurile erau din ce în ce mai rar actualizate. Dopamina instanee a like-urilor și comentariilor de pe sociale media, combinată cu cifrele de trafic tot mai deprimante au limitat într-un deceniu activa blogosferă românească la o mână de oameni, probabil cei mai harnici și care publicau cel mai constant (și aproape exclusiv generaliști). Iar situația de la noi n-a fost o excepție, ci regula, deși în lumea anglo-saxonă a contribuit și Twitter la declin.

Felul în care ChatGPT și alte modele de limbaj vor fi integrate în motoarele de căutare ar putea produce o revoluție similară, care va afecta de data aceasta mai toate site-urile care produc conținut.

SEO, evergreen și zero-click, cele trei probleme care vor fi amplificate de motoarele de căutare cu IA

Traficul de pe site-uri, cum bine știe toată lumea, nu vine exclusiv din articolele publicate recent. Există așa-numitele texte „evergreen”, care sunt accesate constant dintr-un motiv sau altul, dar cel mai adesea pentru ca apar pe primele locuri în căutările de pe Google (n-o să pun, cum ar fi poate corect, „motoare de căutare”, pentru că gigantul tech încă domină piața).

UN EXEMPLU DE PE SITE-UL NOSTRU: Scurtă istorie a roboților 

S-a dezvoltat o industrie în jurul obținerii unei poziții cât mai bune în căutările Google, cea de SEO. Între timp, însă, a crescut și interesul site-urile gatekeeper, cele care dețin cheia accesului la internet, de a menține utilizatorii cât mai mult pe site. Meta, cu Facebook și Instagram, e campioană la acest sport. Instagram nu permite link-uri în descrierile fotografiilor sau în comentarii, în timp ce Facebook pare a ascunde postările care trimit la un conținut extern (de unde și deja celebrul „Link în comentarii”).

Google, pe măsură ce a crescut spațiul util acordat afișării reclamelor de tip text,„Google Search is getting worse”, fastcompany.com în dauna conținutului relevant, dar și pentru că s-a schimbat comportamentul utilizatorilor, a început să aibă (și chiar să încurajeze) căutările „zero clicks”. 

Ce sunt acestea? Gândește-te că vrei să afli câți ani are Leonardo DiCaprio, ca să vezi dacă nu e ciudat să aibă o prietenă de 19 de ani.  Scrii numele în bara de căutare și vei găsi, în dreapta ecranului,Apasă aici: google.com o scurtă casetă cu informații despre el, extrase de pe Wikipedia, inclusiv data nașterii și vârsta: November 11, 1974 (age 48 years). Curiozitatea fiind satisfăcută („Nu prea e OK”), nu vei mai apăsa pe un link, deci tocmai ai făcut o căutare zero-click.

Situația se repetă când vrei să afli rezultatul unui meci de fotbal, cum se scrie corect „Schwarzenegger” (așa), cât face „34*145” (4.930), cum se traduce „inteligență artificială în engleză” sau câte cazuri de COVID-19 mai sunt în lume. Google a observat că aceste click-uri se întâmplă și le-a încurajat, oferind așa numitele „răspunsuri instant”, care sunt uneori extrase din alte site-uri, dar de multe ori sunt oferite direct. 

O analiză din 2022„Google search study: 25.6% of desktop, 17.3% of mobile are zero-click”, searchengineland.com spune că un sfert dintre căutările de pe Google sunt de tip zero-click. Și, că doar circa 45% se finalizează cu intrare pe un site – restul înseamnă căutări modificate sau accesarea altor subsite-uri Google (News, Images sau Shopping, de exemplu).

Foto: Perplexity

Căutările „zero-click” vor deveni și mai numeroase

Ei bine, dacă te-ai uitat pe mock-up-urile Bard sau te-ai jucat cu ChatGPT, ai observat probabil lipsa link-urilor. Dacă ChatGPT nu le are deloc, Bard afișează mai întâi textul generat de IA și, mai jos, căutările clasice Google.

Bing-ul lui Microsoft pare a avea o altă abordare, în care pune diverse referințe în text, numerotate ca niște note de subsol. E o abordare încercată și de un alt chat IA, mai puțin cunoscut, numit Perplexity AI.Disponibil pe perplexity.ai 

E destul de clar că, indiferent de forma de afișare care va fi folosită, procentul căutărilor „zero click” va crește semnificativ. Gândește-te de câte ori ai urmat referințele dintr-un text citit pe acest site (sau link-urile de pe cam orice site). De ce ai părăsi Google sau Bing dacă obții deja informația pe care o căutai, într-o formă inteligibilă, nu mai trebuie să treci printr-un articol lung pentru a o accesa? 

Ce efecte vor avea potențialele scăderi de trafic pentru calitatea informației de pe internet e încă greu de prevăzut. Cel mai probabil, mulți se vor adapta la asta, dar când se vor trage niște linii în Excel-uri, la final de an, cifrele s-ar putea să nu fie cele mai plăcute, cu consecințele de rigoare.

Problema halucinațiilor și încrederea în chat-ul IA

Până atunci însă, Google și Microsoft vor trebui să rezolve problema acurateței datelor extrase de chat-urile IA integrate în motoarele de căutare, pentru că – după cum s-a văzut deja – consecințele greșelilor sunt reale. Chris Taylor argumentează, într-un articol pentru Mashable,„The Clippy of AI: Why the Google Bard vs. Microsoft Bing war will flame out”, mashable.com că acestea au fost anunțate prea devreme și că nu sunt suficient de mature, în special datorită faptului că IA-urile suferă de „problema halucinațiilor”.

În esență, asta înseamnă că, într-un un procent limitat, dar semnificativ de cazuri (estimat pe la 15%), acesta oferă cu foarte multă încredere răspunsuri greșite. Nu pe genul cazului de mai sus, cu „prima exoplanetă”, ci de tipul „Nicușor Dan a fost primarul Sectorul 1”. Deși se întâmplă des ca astfel de greșeli să fie făcute de oameni (și publicate), așteptările de la IA-uri sunt mai ridicate, iar încrederea în ele scade rapid atunci când greșesc – lucru pe care l-au aflat promotorii mașinilor autonome.„Self-driving car crashes put a dent in consumer trust, poll says”, theverge.com Pe scurt, e mai ușor să ierți un om care greșește, decât un computer și bănuiesc că e din cauză că omul poate conștientiza faptul că a greșit.

Cum va reacționa lumea când rețeta de ciorbă de burtă dată de unul din motoarele de căutare cu IA nu va fi cea de la Jamila, ci va conține ceva total neașteptat – habar n-am, nucă de cocos –, rămâne de văzut după ce anunțurile făcute în această săptămână se vor concretiza în ceva accesibil pentru publicul larg. 

Momentan, rămân niște mișcări de marketing făcute pentru burse.