Ana-Maria Krapal10 min read

EDITOR

Ana-Maria Krapal este cercetător, zoolog specializat în studiul moluștelor și genetica populațiilor în cadrul Compartimentului de Biologie Moleculară al Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București. Îi place să evadeze din cotidian prin deplasările în teren sau citind.

MEDIU|JURNAL DE NATURALIST

Culori structurale. Cum au învățat unele specii să folosească efecte optice pentru a supraviețui și a se reproduce

De
Culorile naturale ale faunei nu au doar rol estetic. De la penele strălucitoare ale păunilor și fluturilor Morpho până la abilitatea unor animale de a se ascunde sau „dispărea” cu ajutorul culorilor, natura a creat strategii ingenioase pentru a le ajuta să se adapteze la mediu.
MEDIU|JURNAL DE NATURALIST

Cum au devenit zonele radioactive de la Cernobîl și Fukushima puncte de întâlnire pentru animale

De
Stresate de activitățile umane, tot mai multe vietăți și-au găsit refugiul în habitate radioactive. Însă nu totul e atât de roz precum pare. Iată cum afectează radioactivitatea mediul înconjurător.
MEDIU|JURNAL DE NATURALIST

Drobacia banatica – povestea încâlcită a unui „simplu” melc 

De
Complexitatea evoluției genetice a melcului bănățean, desfășurată pe zeci de milioane de ani, continuă să-i intrige și să-i fascineze pe savanții naturaliști. 
MEDIU|BIODIVERSITATE URBANĂ

Păianjenii. Câțiva veninoși, mulți inofensivi

De
Cu 200 de ani mai vechi decât dinozaurii, păianjenii își măresc dimensiunea direct proporțional cu gradul de urbanizare. Rezistența lor nu trebuie să te mire, de vreme ce din plasa lor se fac și veste antiglonț.