JURNAL DE NATURALIST

Coloniile de albine sunt adevărate superorganisme, unde fiecare individ are un rol clar pentru binele grupului. De la construirea fagurelui până la reglarea temperaturii și îngrijirea puietului, albinele arată cum funcționează o societate perfect coordonată.

Azotul este un gaz esențial pentru creșterea plantelor și pentru procesele metabolice ale organismelor, dar folosirea excesivă a îngrășămintelor sintetice duce la probleme grave de mediu. Prin fixarea biologică, bacteriile ajută la asimilarea azotului într-un mod natural, dar agricultura sustenabilă cere eforturi și soluții pe termen lung.

Culorile naturale ale faunei nu au doar rol estetic. De la penele strălucitoare ale păunilor și fluturilor Morpho până la abilitatea unor animale de a se ascunde sau „dispărea” cu ajutorul culorilor, natura a creat strategii ingenioase pentru a le ajuta să se adapteze la mediu.

Bondarii trăiesc în grupuri mici, hibernează sub pământ, marchează florile vizitate cu un miros distinct și nu mor după ce își folosesc acul. Polenizatori importanți, pierderea bondarilor poate avea un impact ecologic de amploare.

Guștiucul este o specie invazivă, urbană, venită în România în jurul anilor 1930. În schimb, turtureaua, frumoasă și discretă, este o specie vulnerabilă, amenințată de activitățile oamenilor. Ambele fac parte din aceeași familie.

Nu toate lipitorile sug sânge. Unele specii se hrănesc cu materii organice moarte sau cu mici nevertebrate. În plus, lipitorile medicinale sunt benefice în diverse tratamente, cum ar fi pentru îmbunătățirea circulației sângelui și prevenirea formării cheagurilor după anumite intervenții chirurgicale.

Stresate de activitățile umane, tot mai multe vietăți și-au găsit refugiul în habitate radioactive. Însă nu totul e atât de roz precum pare. Iată cum afectează radioactivitatea mediul înconjurător.

Hoațe, gălăgioase, dar extrem de inteligente, coțofenele reacționează la propria imagine, cresc puii altora, se ajută la nevoie și chiar plâng la înmormântări. Le poți dresa să strângă gunoiul, însă dacă le superi, te vor ține minte și te vor certa.  

Confruntată cu un declin global de 90% din 1970 încoace, scoica mică de râu (Unio crassus), se luptă pentru supraviețuire în fața degradării habitatelor, poluării și speciilor invazive. Toate aceste probleme cauzate de om pot fi ameliorate cu ajutorul unor strategii de conservare bine puse la punct. 

Odată adăpost pentru primii oameni, peșterile sunt acum locuite de o faună diversă, care supraviețuiește și se adaptează la condiții extreme. 

În întunericul pământului sălășluiește un animal mic și curios. Îl întâlnești rareori, dar știi că este prezent când zărești mușuroaiele de pământ proaspăt răscolit care presară câmpiile și grădinile. 

Animale maiestuoase, entuziaste și joviale, caii au jucat un rol important în viața oamenilor timp de mii de ani. Nimeni nu știe cine s-a urcat prima oară pe spatele unui cal, dar istoria relației dintre cai și oameni marchează  momente cruciale de război și pace. 

Coarnele sunt un element definitoriu în măsurarea atractivității unui specimen de cerb sau ren. Dar știai că, din punct de vedere științific, sania lui Moș Crăciun n-ar putea fi niciodată trasă de un mascul? Asta pentru că, iarna, acestora le lipsesc cu desăvârșire coarnele. 

V. moulinsiana și V. angustior sunt singurele două specii protejate la nivel european din grupul de melci liliputani Vertigo. Deși trec aproape neobservați, importanța lor pentru biodiversitate e capitală. 

Berzele nu aduc copiii în cioc, dar pot zbura în fiecare an zeci de mii de kilometri în timpul migrației. Faptul că își fac cuib pe lângă așezările umane a făcut ca multe popoare să le venereze. 

Peste 75% dintre speciile de albine sunt solitare. Deși mai puțin studiate, aceste albine sunt polenizatori importanți pentru plantele sălbatice și de cultură. Recent, recunoașterea lor a început să crească.

Prin abilitatea sa remarcabilă de reproducere, Anodonta woodiana poate depăși capacitatea de control a ecosistemelor locale. Asta duce la competiție pentru hrană și habitat cu speciile native și determină scăderea biodiversității locale.

Complexitatea evoluției genetice a melcului bănățean, desfășurată pe zeci de milioane de ani, continuă să-i intrige și să-i fascineze pe savanții naturaliști.