Ce booster să-mi fac?

Persoanele vaccinate complet cu unul dintre vaccinurile aprobate în România pot să-și facă o doză booster, nu neapărat cu vaccinul inițial. Care ar fi cea mai bună soluție?

După ce campaniile de vaccinare au fost un relativ succes în majoritatea statelor occidentale (nu și în România, după cum se știe), apariția variantei Delta a coronavirusului și îngrijorarea că protecția dată de vaccin scade în timp – idee indusă în special de un studiu făcut în Israel pe vaccinul Pfizer/BioNTech„Waning immunity of the BNT162b2 vaccine: A nationwide study from Israel”, medrxiv.org – a determinat mai multe state, inclusiv România, să ia în considerare administrarea unei doze booster la șase luni de la încheierea schemei complete de vaccinare.

În România, administrarea dozelor booster pentru persoanele peste 18 ani a fost aprobată pe 22 septembrie„Începe administrarea dozei de rapel ( doza 3) în România”, vaccinare-covid.gov.ro și a început la finalul aceleiași luni. Persoanele care sunt vaccinate cu două doze ale unuia dintre vaccinurile Pfizer/BioNTech (Cominarty), Moderna (Spikevax) sau AstraZeneca (Vaxzevria) pot să-și facă un booster cu unul dintre vaccinurile de tip ARN mesager, Pfizer sau Moderna, cu condiția să fi trecut 180 de zile (șase luni) de la a doua doză. Pentru a obține doza booster, te poți programa pe platforma RoVaccinareO poți face de aici: programare.vaccinare-covid.gov.ro sau te poți prezenta direct la un centru de vaccinare.

Cine trebuie să-și facă un booster?

Doza booster este recomandată în special persoanelor cu risc mare de a dezvolta forme severe sau cu risc crescut de infectare. Astfel, prioritate ar trebui să aibă cei peste 65 de ani, cei cu boli cronice, indiferent de vârstă, personalul sanitar și din învățământ etc. Însă, în condițiile în care în momentul anunțului nu era prea mare înghesuială la centrele de vaccinare, autoritățile române au permis administrarea liberă a dozei booster, tuturor doritorilor.

Problemele depistate între timp la vaccinul AstraZeneca, în special riscul crescut de efectele secundare periculoase la persoane tinere, au dus practic la eliminarea acestui vaccin de pe lista celor utilizate. Doar câteva zeci de persoane/zi îl mai folosesc pentru schema inițială de două doze, iar autoritățile române au eliminat total posibilitatea unui booster cu AstraZeneca. Cei care și-au făcut acest vaccin dezvoltat la Oxford pot să aleagă între unul dintre cele două vaccinuri disponibile, Pfizer sau Moderna.

CITEȘTE ȘI: Creșterea și descreșterea vaccinului AstraZeneca

Posibilitatea de alegere există și pentru cei care au făcut unul dintre celelalte vaccinuri, autoritățile române introducând de facto posibilitatea de „mix and match” încă de la începutul campaniei pentru a treia doză.

Decizia în privința felului în care va fi administrat boosterul celor care și-au făcut vaccinul Johnson & Johnson, care se face într-o singură doză, a fost inițial amânată, pentru că, la momentul declanșării campaniei, nu trecuseră șase luni de la introducerea acestui vaccin în circuit. Vineri, 29 octombrie, s-a anunțat„Valeriu Gheorghiţă: Toate persoanele vaccinate cu vaccinul Johnson & Johnson pot face doza booster cu vaccinuri pe bază de ARN mesager – Pfizer sau Moderna”, hotnews.ro că boosterul se va face cu o doză completă de Pfizer, Moderna sau Johnson & Johnson, la șase luni.

România a început devreme administrarea boosterelor

În momentul în care Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a aprobat administrarea rapelului în România, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) nu făcuse încă o recomandare în acest sens. 

În fapt, EMA a recomandat abia pe 4 octombrie„Comirnaty and Spikevax: EMA recommendations on extra doses and boosters”, ema.europa.eu administrarea unui booster doar pentru vaccinul Pfizer, la pachet cu doze suplimentare E o diferență între doza suplimentară și booster, în sensul că cea dintâi se administrează la 28 de zile după încheierea vaccinării complete. Practic, pentru persoanele imunocompromise schema completă de vaccinare are trei doze.

Doza suplimentară sau doza a treia pentru persoanele imunocompromise se folosește și în România„Clarificări privind vaccinarea populației cu doza 3 (suplimentară) și doza de rapel (booster)”, vaccinare-covid.gov.ro și poate fi administrată persoanelor peste 12 ani. Acestora li se recomandă o schemă completă de vaccinare cu trei doze doar cu vaccinuri de tip ARN mesager.

Administrarea unui booster Moderna a fost recomandată pe 25 octombrie,„Spikevax: EMA recommendation on booster”, ema.europa.eu însă sub forma unei jumătăți de doză. În consecință, și România a decis înjumătățirea dozei după această decizie a EMA,„Doza 3 a vaccinului Moderna va fi înjumătățită”, hotnews.ro dar doar pentru cei care au făcut Moderna și prima dată. Doza rămâne întreagă pentru cei care s-au vaccinat cu AstraZeneca, Pfizer sau Johnson&Johnson.

EMA face recomandări despre vaccinuri la ceva timp după cele din SUA, pentru că majoritatea producătorilor aplică mai întâi acolo, la Administrația Federală pentru Alimente și Medicamente (FDA). În general, recomandările EMA sunt similare cu cele aprobate de americani – cu observația că vaccinul AstraZeneca nu a fost folosit deloc în SUA (e drept, nu prea mai e folosit nici în Europa), ceea ce determină EMA să vină cu precizări suplimentare.

Astfel se explică de ce strategia „mix and match”, folosită de România de la începutul campaniei pentru utilizarea boosterelor, a fost aprobată de FDA„Coronavirus (COVID-19) Update: FDA Takes Additional Actions on the Use of a Booster Dose for COVID-19 Vaccines”, fda.gov pe 20 octombrie, dar nu a fost preluată încă de EMA (care o studiază în acest moment). 

Cu această ocazie, americanii au fost și primii care au recomandat utilizarea unei jumătăți de doză în cazul vaccinului Moderna. În SUA, recomandarea dozei booster este limitată la persoanele cu risc crescut de a face forme severe (bolnavi sau peste 65 de ani) ori cu risc ridicat de expunere la virus (meserii unde vin în contact cu bolnavi sau cu multă lume).

De remarcat și faptul că FDA a aprobat o doză booster pentru cei care și-au făcut vaccinul Johnson & Johnson, care poate fi administrată începând cu două luni de la vaccinarea cu doza unică inițială și poate fi o doză din oricare dintre vaccinurile disponibile în SUA. Această recomandare nu a fost preluată de EMA. Nici autoritățile române n-au preluat-o în aceeași formă.

Sunt boosterele necesare?

Nu toată lumea a susținut administrarea unei doze booster, în special în cazul persoanelor sănătoase care și-au făcut schema de vaccinare completă. Dacă Organizația Mondială a Sănătății a recomandat„WHO advisory group recommends extra COVID-19 vaccine dose for immunocompromised”, news.un.org o doză suplimentară (atenție, nu un booster) pentru imunocompromiși, directorul general al organizației, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a făcut un apel„WHO chief urges halt to booster shots for rest of the year”, apnews.com la țările bogate pentru un moratoriu împotriva boosterelor până la finalul anului. Acesta spune că prioritară pentru oprirea pandemiei ar fi vaccinarea cu dozele inițiale a cât mai multor persoane din țările sărace.

Un grup internațional de cercetători care a analizat mai multe studii publicate susține același lucru într-o analiză apărută la începutul lunii octombrie de The Lancet:„Considerations in boosting COVID-19 vaccine immune responses”, thelancet.com vaccinarea primară a unor persoane poate salva mai multe vieți decât un booster administrat celor sănătoși. Cercetătorii avertizează că decizia pentru a treia doză a fost luată pe baza unor studii observaționale ale căror rezultate sunt preliminarii și interpretabile și cred că a fost mai degrabă una politică, decât științifică.

De exemplu, studiul pe baza căruia Israelul a decis administrarea celei de-a treia doze ar putea fi deformat de faptul că în această țară se consideră că orice persoană care are probleme de respirație cauzate de COVID-19 și o scădere a oxigenării sângelui la 94% înseamnă că a dezvoltat o formă severă a bolii, în timp ce în alte state (precum SUA) formele severe sunt considerate cele care duc la spitalizare. 

Doi dintre cercetătorii care au publicat analiza sunt Marion Gruber, directoarea Biroului pentru Cercetarea și Analiza Vaccinurilor, și Philip Krause, directorul-adjunct, care au demisionat de la FDA la începutul lui septembrie,„Scientists who quit FDA criticise plan for widespread Covid vaccine boosters”, ft.com tocmai din cauza neînțelegerilor legate de necesitatea boosterelor. 

Pe de altă parte, The Lancet a publicat și un studiu retrospectiv„Effectiveness of mRNA BNT162b2 COVID-19 vaccine up to 6 months in a large integrated health system in the USA: a retrospective cohort study”, thelancet.com despre eficacitatea vaccinului Pfizer/BioNTech (sau BNT162b2, cum a fost numele de cod inițial), făcut în SUA pe circa 3,4 milioane de persoane. S-a observat o scădere în timp a eficacității împotriva infectării, de la 88% în prima lună de la vaccinare la 47% în cea de-a cincea, ceea ce ar putea justifica boosterul. Pe de altă parte, eficacitatea împotriva dezvoltării unor forme grave ale bolii (în definiția americană – care duc la internare) rămâne de 93% pe parcursul celor șase luni ale studiilor. 

Boosterul Pfizer a fost inițial testat pe circa 300 de pacienți, de către firma producătoare. O primă analiză făcută de FDA la mijlocul lui septembrie„Vaccines and Related Biological Products Advisory Committee September 17, 2021 Meeting Briefing Document”, fda.gov spunea că, deși testul a arătat o creștere a răspunsului imun la participanți și faptul că boosterul e sigur, numărul mic de persoane testate și faptul că foarte puține dintre aceste date se refereau la persoane infectate cu varianta Delta nu clarifică dacă boosterele sunt necesare. 

Ulterior, pe 22 octombrie, Pfizer a anunțat„Pfizer and BioNTech Announce Phase 3 Trial Data Showing High Efficacy of a Booster Dose of Their COVID-19 Vaccine”, pfizer.com rezultatele preliminarii ale unui alt studiu de faza a III-a, de data aceasta pe 10.000 de participanți, care au arătat o eficacitate de 95,6%, prin comparație cu persoanele care s-au vaccinat doar cu două doze de Pfizer/BioNTech.

În cazul Moderna, eficacitatea vaccinului n-a scăzut în timp, conform unei analize a Centrului pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC) din SUA„Safety and Immunogenicity of a 50 µg Booster Dose of Moderna COVID-19 Vaccine”, cdc.go (PDF) care arată că cea împotriva infecțiilor este de 93,2%, iar împotriva formelor grave de 98,2%. Administrarea unui booster de jumătate de doză crește de 13 ori numărul anticorpilor împotriva variantei originale și 17 ori împotriva variantei Delta. 

CITEȘTE ȘI: (Aproape) totul despre Delta

În cele din urmă, însă, FDA – după cum s-a văzut – a acceptat boosterele. Aprobarea a fost dată cu un vot în unanimitate„FDA panel unanimously recommends Moderna Covid booster shots for at-risk adults”, ​​cnbc.com de către comitetul de experți al FDA, care a analizat necesitatea boosterelor. În Europa, EMA a urmat același drum și, aproximativ, aceleași recomandări. România aprobase deja boosterele din septembrie.

Concluzia ar fi că neînțelegerile ar fi legate mai degrabă de politicile adoptate – boosterele ar putea afecta vaccinarea celor încă neimunizați – și de faptul că unii cercetători consideră că teama că protecția dată de vaccinare inițială scade în timp este una exagerată. Decizia a fost însă, cu certitudine, influențată și de la nivel politic, pe fondul îngrijorării că varianta Delta ar fi mai infecțioasă.

E mixarea vaccinurilor mai bună?

Dacă deciziile FDA și EMA au închis discuția despre necesitatea booosterului, măcar pentru persoanele în vârstă, cu comorbidități sau cu risc de expunere la virus, a apărut o nouă dilemă. Ce booster ar trebui făcut?

În cazul celor trei vaccinuri comune în SUA și Europa (Pfizer, Moderna și Johnson & Johnson), a fost publicat un raport preliminar„Heterologous SARS-CoV-2 Booster Vaccinations – Preliminary Report”, medrxiv.org care a analizat toate cele nouă combinații și de câte ori crește numărul de anticorpi. Dr. Rob Swanda, un doctorand de la Universitatea Cornell, a pus datele într-un tabel destul de ușor de citit, „Is mixing and matching Covid-19 vaccines safe? Experts weigh in.”, witn.com care sugerează că, pentru vaccinurile de tip mRNA (Pfizer și Moderna), apare un ușor avantaj în schimbarea celor două vaccinuri la booster.

Pentru cei care au făcut Johnson & Johnson, e foarte clar faptul că e indicat un vaccin de timp mRNA. În România, deocamdată nu este cazul, dar cel mai probabil, pentru acest  vaccin (pe care și l-au făcut cei mai mulți dintre cei care s-au vaccinat mai mult de gura rudelor sau pentru certificatul digital european), recomandarea va fi, la fel ca la AstraZeneca, să se folsească un vaccin de tip ARN mesager.

CITEȘTE ȘI: Ce uită să-ți spună profeții imunității naturale?

Pentru cei care într-o primă fază și-au făcut vaccinul AstraZeneca, mixarea vaccinurilor e obligatorie, cel puțin în România. Chiar și Marea Britanie,„Coronavirus (COVID-19) booster vaccine”, nhs.uk țară care și-a vaccinat majoritatea populației cu acest vaccin, oferă o doză booster diferită celor eligibili (și AstraZeneca doar acolo unde cele două vaccinuri mRNA nu sunt disponibile). 

Un studiu publicat în The Lancet,„Effectiveness of heterologous ChAdOx1 nCoV-19 and mRNA prime-boost vaccination against symptomatic Covid-19 infection in Sweden: A nationwide cohort study”, thelancet.com efectuat în Suedia, dă o eficacitate de 67% pentru combinația AstraZeneca/Pfizer și de 79% pentru AstraZeneca/Moderna. A fost studiată și utilizarea unui booster AstraZeneca (eficacitatea e de 50%), deci recomandarea e tot folosirea unui vaccin de tip mRNA. 

Studiul a fost efectuat în vară și a folosit o doză întreagă de Moderna. Între timp, la începutul lui octombrie, autoritățile suedeze au recomandat folosirea unei jumătăți de doză în cazul acestui vaccin. Mai mult, Moderna nu mai este folosit la persoanele sub 30 de ani, în țările nordice, nici măcar pentru vaccinarea inițială.

Într-un final, pe datele existente acum, pare că recomandările se îndreaptă spre folosirea exclusivă a Pfizer sau Moderna, indiferent care a fost vaccinul inițial, și, eventual, rotirea celor două, dacă vaccinarea primară a fost făcută cu unul dintre ele. 

Rămân în continuare două întrebări: dacă doza booster e cu adevărat necesară celor care nu sunt în vârstă și nu au probleme de sănătare și dacă se va ajunge, peste câteva luni, la o discuție despre un al doilea booster. Directorul OMS ar întreba și când ajung oamenii din țările sărace să-și primească prima doză.