Dowell/Guliver/Getty Images

Poți să faci COVID-19 de două ori?17 min read

De Mihai Ghiduc 20.07.2020

În timp ce specialiștii încă nu au stabilit cât timp ține imunitatea la COVID-19, apar tot mai multe cazuri de posibile reinfectări

În cazul multor boli infecțioase, imunitatea obținută e pe viață, în cazul altora, aceasta dispare în mai puțin de un an. Pojarul intră în prima categorie, în timp ce pentru gripă – cu nenumăratele ei forme, provocate de virusuri puternic mutagene – trebuie să te vaccinezi anual. COVID-19 este o boală prea nouă pentru a ști în ce categorie se încadrează, dar tot mai desele cazuri de posibile reinfectări sunt îngrijorătoare.

Dacă în martie-aprilie, când Coreea de Sud a anunțat că persoane care fuseseră declarate vindecate au devenit din nou pozitive,„În Coreea de Sud 111 pacienţi vindecaţi au fost testaţi pozitiv cu noul coronavirus”, mediafax.ro s-a spus că e mai degrabă vorba de nivelul de sensibilitate al testelor și de o reactivare a virusului care nu dispăruse, unele dintre cazurile nou apărute sunt mai greu de explicat. 

Este cazul unei asistente medicale„Moartea și viața Danei. Asistenta de 48 de ani din Spitalul Județean din Sibiu s-a vindecat de COVID-19 în aprilie, s-a reinfectat și a murit pe 12 iulie”, libertatea.ro din Sibiu, care a făcut o formă ușoară a bolii în aprile, a fost declarată vindecată, dar COVID-19 a revenit în iunie și a răpus-o pe 12 iulie. Sau al unei paciente din America,„Can you catch Covid-19 twice? A doctor suggests herd immunity could be wishful thinking”, vox.com testată pozitiv pentru a doua oară în iulie, la trei luni de la prima infecție. Recent, și un medic din Israel„Israeli doctor reinfected with coronavirus 3 months after recovering”, jpost.com  s-a reinfectat, la trei luni după ce păruse că a scăpat de virus. 

Sunt toate aceste cazuri semne că imunitatea la COVID-19 nu durează mult sau că boala poate rămâne ascunsă mult timp în organism? Răspunsul este că nu știm încă. O veste mai bună este că niciun caz de reinfecție n-a fost documentat într-o lucrare științifică publicată, în contextul în care am ajuns deja la peste 13 milioane de cazuri de COVID-19.

Cert e că trebuie să aflăm răspunsul la întrebarea din titlu cât mai repede, pentru că afectează tot, de la felul în care sunt gândite posibilele vaccinuri până la efectele măsurilor de distanțare socială și existența mult doritei imunități de masă. 

CITEȘTE ȘI: Vaccinul anti-COVID-19. Situația la zi.

O boală prea nouă

COVID-19 a apărut în decembrie anul trecut și s-a răspândit în lume din februarie-martie. Este pur și simplu prea devreme ca să avem date concrete despre imunitatea pe termen lung. 

Putem să ne uităm la alte boli provocate de un coronavirus și să extrapolăm de acolo. Un studiu făcut pe SARS„Duration of Antibody Responses after Severe Acute Respiratory Syndrome”, ncbi.nlm.nih.gov spune că anticorpii dispar după circa doi ani, deci ar exista posibilitatea reinfecției după trei ani – greu de demonstrat, pentru că de SARS am scăpat. Un alt studiu mai vechi,„The time course of the immune response to experimental coronavirus infection of man”, ncbi.nlm.nih.gov de data aceasta pe un coronavirus care provoacă gripa, arată că reinfecția poate apărea după doar un an – e drept, fără a declanșa și răceala. Și un alt studiu, de data asta mult mai recent,„Direct observation of repeated infections with endemic coronaviruses”, oup.com a observat că reinfecția cu un coronavirus care provoacă guturai e posibilă chiar de mai multe ori.

Pe de altă parte, într-un studiu din Nature„Cross-neutralization of SARS-CoV-2 by a human monoclonal SARS-CoV antibody”, nature.com se vorbește de un anticorp găsit la o persoană care a avut SARS acum 17 ani, care ar putea neutraliza și virusul SARS-CoV-2. Complicat, nu?

Nici felul în care testăm pentru COVID-19 nu ne ajută. Conform unui articol din mai„COVID-19 Reinfection: Myth or Truth?”, ncbi.nlm.nih.gov e posibil ca „reinfecțiile” observate până acum să apară din cauză că testele făcute dau rezultate fals negative. E nevoie doar de două teste negative consecutive pentru a fi declarat vindecat. Limitările testelor de tip PCR sunt cunoscute și în sens invers. Avem numeroase cazuri de persoane care, deși nu mai prezintă simptome, sunt pozitive pentru perioade îndelungate de timp și nu pot fi declarate vindecate.„Experts question use of repeated Covid-19 tests after a patient recovers”, statnews.com Asta ar putea însemna că reinfecțiile apărute la două-trei luni după „vindecare” sunt, de fapt, aceeași boală care n-a fost vindecată definitiv, eventual amplificată de un nou contact cu virusul.

Cât timp ne protejează anticorpii?

Testele de anticorpi pot arăta că cineva a avut boala, iar asta a stat la baza propunerii așa numitelor „pașapoarte de imunitate” care le-ar permite celor care au fost infectați și s-au recuperat libera circulație. Organizația Mondială a Sănătății spunea însă în aprilie„«Immunity passports» in the context of COVID-19”, who.int că prezența anticorpilor nu garantează că nu e posibilă reinfectarea, remarcând și faptul că cantitatea de anticorpi din corpul unei persoane care a fost infectată scade în timp și pare a depinde de cât de dificilă a fost boala. Acest lucru e confirmat și de un preprint recent,„Longitudinal evaluation and decline of antibody responses in SARS-CoV-2 infection”, medrxiv.org publicat de cercetători de la King’s College din Londra,  care arată același lucru: nivelul anticorpilor e dependent de gravitatea infecției și scade în timp. Și medici germani„Antibodies, immunity low after COVID-19 recovery”, dw.com au observat același lucru: un declin în timp al nivelului anticorpilor care pot neutraliza virusul SARS-CoV-2.

Pe de altă parte, un studiu publicat în Science„Primary exposure to SARS-CoV-2 protects against reinfection in rhesus macaques”,sciencemag.org arată că în cazul maimuțelor rhesus, care au fost expuse virusului la 28 de zile de la prima infecție, anticorpii au prevenit reapariția bolii. Însă acest lucru nu intră în contradicție cu ce se spune mai sus, din moment ce a doua expunere s-a produs după mai puțin de o lună de la prima.

Prin urmare, declinul numărului de anticorpi e aproape sigur. Asta înseamnă că spunem adio imunității?

Celulele T ar putea avea un rol important

Anticorpii nu sunt singura modalitate prin care organismul se apără de un virus. În fapt, e cumva normal aceast declin în timp – odată pericolul dispărut, costul menținerii aceluiași nivel e prea mare în economia unui organism. Însă există o alte metodă de apărare și anume celulele T. Acestea sunt limfocite produse de organism care au roluri multiple, de la a ataca și distruge celulele infectate de virusuri, oprind astfel multiplicarea, până la a ține minte un anumit tip de agent patogen și a organiza apărarea în cazul reapariției acestuia. 

Un preprint publicat de cercetători suedezi„Robust T cell immunity in convalescent individuals with asymptomatic or mild COVID-19”, biorxiv.org arată o prezență mare a acestui tip de celule, ceea ce ar putea însemna că există șansa unei imunități prelungite chiar și în cazul celor care au avut o boală mai ușoară. O lucrare publicată în mai în Cell„Targets of T Cell Responses to SARS-CoV-2 Coronavirus in Humans with COVID-19 Disease and Unexposed Individuals”, cell.com (PDF) arată prezența respectivelor celule și la persoane care n-au avut SARS, MERS sau COVID-19, ceea ce ar putea arăta o oarecare imunitate dobândită de pe urma infecțiilor cu coronavirusurile care dau răceli obișnuite. 

Recent a apărut și o lucrare publicată în Nature„SARS-CoV-2-specific T cell immunity in cases of COVID-19 and SARS, and uninfected controls”, nature.com care arată că celulele T reacționează la proteina N a virusului SARS și după 17 ani și că există o reacție la la noul coronavirus. Reacție care apare și la cei care n-au fost expuși la aceste boli ceea ce, din nou, sugerează că celulele T produse ca urmare a infectării cu coronavirusurile care provoacă răceala recunosc și reacționează la SARS-CoV-2. 

Însă felul în care celulele T interacționează cu noul coronavirus este, momentan, necunoscut. Și testarea pentru prezența lor este complicată, pentru că presupune recoltarea sângelui în cantități destul de mari. Însă scalarea testului pentru a-l face unul de masă e practic imposibilă.

Mai mult, faptul că celulele T reacționează la noul coronavirus nu înseamnă că este sigur că respectivele celule pot opri boala sau, măcar, pe ce perioadă de timp asigură acestea protecție. Cert este că ar putea fi o variantă mai interesantă pe care să se concentreze producătorii vaccinurilor, mai ales în condițiile declinului în timp al cantității de anticorpi, lucru de care oamenii de știință sunt aproape convinși acum. 

Care ar fi consecințele unui risc crescut de reinfecție?

Dacă boala poate reveni, este practic imposibil să obții imunitate pentru 60% din întreaga populație, procent pe care numărul de reproducție, R0, sugerează că ar trebui să-l atingem pentru a nu se mai răspândi boala. În plus, dacă boala revine, și vaccinul va trebui gândit pentru a putea fi readministrat după o anumită perioadă de timp, pentru recuperarea imunității. 

Asta înseamnă că, în contextul în care COVID-19 e prezentă peste tot pe glob, există riscul major de a deveni endemică, ceea ce înseamnă că nu vom scăpa vreodată de ea. Sau, cel puțin, nu în următorul deceniu. 

Ce știm până acum – că anticorpii nu rezistă în timp –, nu-i o veste bună. Celulele T ar putea fi salvarea. Sau nu. Oamenii de știință încă au de studiat asta. 


Urmărește Mindcraft Stories pe Facebook pentru a fi la curent cu cele mai noi studii, statistici, informații și analize privind criza noului coronavirus. Bonus: multe articole de calitate din zona științei și tehnologiei.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #54: vaccinul Johnson & Johnson e eficient

De Mihai Ghiduc 15/01/2021
Dacă și faza a III-a va confirma acest lucru, e o veste bună, pentru că acest vaccin se administrează într-o singură doză.
CORONAVIRUS|OVERVIEW

Noile tulpini ale coronavirusului. Ce știm până acum?

De Mihai Ghiduc 12/01/2021
Vreme de un an, mutațiile virusului SARS-CoV-2 au fost relativ ignorate. Și totuși, în decembrie, două noi tulpini ale acestuia au ieșit în evidență. Sunt acestea mai periculoase?
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #53: Vaccinarea, sub presiunea recordurilor de infectări și a mutațiilor noi

De Ionuț Preda 06/01/2021
Campaniile de vaccinare au început în plin în toată Uniunea Europeană, unde tocmai a fost aprobat și vaccinul de la Moderna, dar autoritățile sunt puse sub presiune de noi recorduri ale infectărilor și de noi mutații care pot face virusul mai transmisibil și dăunător.
CORONAVIRUS|2020

12 momente-cheie ale pandemiei

De Mihai Ghiduc 26/12/2020
Nu mai e niciun dubiu că 2020 va rămâne în istorie drept anul pandemiei COVID-19.