Liuhsihsiang/Guliver/Getty Images

Când va fi gata vaccinul pentru COVID-19?19 min read

De Mihai Ghiduc 24.03.2020

Specialiștii spun că ar fi o minune să avem un vaccin mai devreme de un an. De ce ne va lua oare atât, chiar și când sunt puse resurse imense în joc?

În momentul de față, există doar două metode să scapi de infecția cu virusul SARS-CoV-2: să stai departe de lume, de aceea toate statele afectate au luat măsuri de carantină, sau să fi avut deja boala. Dacă ar exista un vaccin, lucrurile ar fi ceva mai simple, nu-i așa? Toată lumeaSă trecem peste faptul că, desigur, chiar și dacă ar exista un vaccin, să produci suficiente doze pentru miliarde de oameni, plus întreg procesul de imunizare, ar dura destul de mult. ar primi o injecție și ne-am vedea de viață.  Doar că nu există unul și, cel mai important, vaccinurile nu apar peste noapte. 

Deși, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), la 20 martie existau 44 de candidațiDRAFT landscape of COVID-19 candidate vaccines.” who.in pentru un vaccin anti-COVID-19 în diverse stadii de evaluare clinică, va dura mult până să ajungă unul pe piață. Am cerut o părere oficială de la Agenția Europeană a Medicamentelor, care se ocupă de evaluarea și aprobarea vaccinurilor în Uniunea Europeană. Iată răspunsul pe care l-am primit: „În general, termenele de dezvoltare ale produselor medicale sunt greu de prevăzut. Din informațiile pe care le avem în acest moment de la companiile care dezvoltă vaccinuri, studiile clinice pot fi inițiate în următoarele luni. Estimăm că va dura șase luni sau mai mult înainte ca vaccinurile candidate să fie testate în studii clinice mai mari și 12-18 luni înainte ca un vaccin împotriva COVID-19 să fie gata de aprobare.” De ce durează atât? Voi explica mai jos.

Mai întâi, iată cum funcționează un vaccin

Atunci când corpul uman este invadat de o bacterie sau un virus, sistemul imunitar se activează și produce un răspuns imun, adică sunt create celule care atacă microorganismele patogene. Odată boala învinsă, corpul poate dobândi imunitate datorită unor celulele de memorie. La o eventuală reapariție a microorganismului patogen, acestea vor spune corpului cum să reacționeze.

Vaccinurile încearcă să creeze acest răspuns imunitar fără a intra în contact cu microbii. Răspunsul imun poate fi dobândit în mai multe feluri, în funcție de tipul vaccinului:

  • Vaccinuri care conțin microorganisme vii atenuate. Se folosește o versiune a agentului patogen care nu poate provoca boala. Este extrem de eficient, dar nu poate fi administrat persoanelor cu imunitate scăzută. Exemple: vaccinurile pentru rujeolă sau febră galbenă.
  • Vaccinuri care conțin microorganisme inactivate. Virușii sau bacteriile sunt ucise, în prealabil, prin diferite metode. Problema e că nu obții în toate cazurile imunitate pe termen lung. Exemple: poliomielită sau turbare.
  • Vaccinuri care conțin subunități ale microorganismelor patogene, cum ar fi toxine inactivate sau proteine din componența atacatorului. Exemple: tetanos sau hepatita B.

Există și o serie de vaccinuri experimentale, dintre care cele bazate pe ARN sunt importante în discuția de față, după cum vom vedea mai jos. 

De ce e așa complicat să produci un vaccin?

Cu atâtea metode de a obține un vaccin, ai crede că sunt mari șanse să obținem unul foarte rapid. Doar că problema cea mai mare cu vaccinurile este că ele sunt create pentru persoane sănătoase. N-ai vrea să faci un vaccin cu o versiune atenuată de SARS-CoV-2 ca să descoperi apoi că-i infectează pe, să zicem, 10% dintre cei vaccinați. Sau să te aperi de această boală și să afli că vaccinul produce reacții adverse. Din acest motiv, instituțiile care autorizează folosirea unor vaccinuri cer ca acestea să treacă prin numeroase teste, care durează câțiva ani.

Mai întâi, se fac teste pe celule și pe animale. Abia după ce acestea arată că vaccinurile sunt sigure pentru administrarea la om, se trece la testele clinice, care implică mai multe faze: 

  1. Faza 1 verifică siguranța. Testarea se face pe câțiva zeci de subiecți sănătoși, pentru a vedea cum funcționează vaccinul și dacă apar efecte secundare. De regulă, durează câteva luni.
  2. Faza 2 testează eficiența. Implică câteva sute de pacienți și teste randomizate, în care o parte dintre subiecți primesc vaccinul și ceilalți un placebo. Majoritatea testelor sunt dublu-orb, adică pacienții și cercetătorii nu știu cine primește vaccin și cine nu. Această fază durează de la câteva luni la doi ani.
  3. Faza 3 testează eficiența în condiții reale. Implică sute de persoane aflate în mai multe locuri în care este prezentă boala. Dacă vaccinul își păstrează siguranța și eficacitatea pe o perioadă lungă de timp, va fi aprobat pentru utilizare pe scară largă. Evident, e vorba de câțiva ani de teste.
  4. Ultima fază se referă la monitorizarea constantă a vaccinului produs, pentru orice efecte adverse sau probleme create.

În acest moment, doar două potențiale vaccinuri împotriva virusului SARS-CoV-2 sunt în prima fază Și asta printr-o derogare de la regulă – s-a sărit peste studiile pe animale. Vaccinurile sunt dezvoltate de compania americană Moderna și de către Institutul de Biotehnologie din Beijing.

Claus Lunau/Guliver/Science Photo Library

S-a găsit oare soluția?

Despre vaccinul de la compania americană Moderna, realizat în colaborare cu Institutul Național pentru Alergii și Boli Infecțioase (NIAID), a scris toată presa, datorită vitezei cu care au fost aprobate testele clinice.„NIH clinical trial of investigational vaccine for COVID-19 begins”, nih.gov Vaccinul se numește mRNA-1273 și va fi testat, în prima  fază, în Seattle. Există o explicație a vitezei aprobării, care are legătură cu faptul că nu se folosește în niciun fel coronavirusul. Este vorba de un vaccin experimental, realizat printr-o metodă nouă, bazată pe ARN. Practic, molecula de ARN din vaccin învață celulele să producă antigenul specific bolii și antrenează corpul pentru adevăratul inamic. 

Există însă și o mică problemă. Până la ora actuală, nu a fost aprobat vreun vaccin bazat tehnologia mRNA, pentru nicio boală, deși câteva au ajuns în faza a doua a testării. Numeroasele știri pe care le-ai văzut? Un bun PR al celor de la Moderna – acțiunile companiei au crescut „Why Moderna Stock Skyrocketed Today While the Stock Market Crashed.” fool.com chiar și în condițiile unui crash al bursei. 

A doua zi după anunțul americanilor, și chinezii au aprobat un vaccin pentru a fi testat pe oameni. Este vorba de Ad5-nCoV. Acesta este dezvoltat de Institutul de Biotehnologie din Beijing al Academiei Medicale Militare și compania CanSino Biologics Inc. din Tianjin, iar testele sunt realizate pe 108 persoane. Vaccinul este creat prin inginerie genetică și încearcă să învețe corpul să recunoască proteina S a coronavirusului, care e livrată prin intermediul unui  adenovirus tip-5.Adenovirușii sunt o familie de circa 100 de viruși cu dublă-spirală de ADN care dau diverse boli la oameni și animale, iar cel tip-5 este folosit adesea pentru recombinări genetice. Ar fi de notat că, deși e o companie chineză, CanSino Biologics este listată la bursă, în Hong Kong, deci are tot interesul să facă publică informația. 

Cert e că, deși studiile clinice au început pentru acești doi candidați și vor începe probabil curând și pentru alte potențiale vaccinuri, este puțin probabil să se treacă la faza doi mai devreme de câteva luni. Chiar și în condițiile actuale, când totul se face pe repede-înainte.

UPDATE: Detalii desspre noile vaccinuri intrate în teste clinice găsești în Coronavirus Science Report #18

Lecția (ne)învățată de la SARS și MERS

Actualul coronavirus este o rudă destul de apropiată a celor care au provocat epidemiile de SARS (2002-2003) și MERS (2013). Poate că dacă am avut un vaccin pentru aceste boli, am fi putut să-l folosim și pentru COVID-19, nu-i așa? Agenția Europeană a Medicamentelor ne spulberă speranțele. „Nu există vaccinuri sau candidați de vaccinuri pentru SARS sau MERS care ar putea fi reconvertiți pentru această pandemie”, este răspunsul primit la întrebarea noastră. În plus, oricum n-ar fi putut fi folosite, pentru că „se pare că noul virus este semnificativ diferit de coronavirusurile anterioare.”

De ce nu avem un vaccin pentru SARS, la 18 ani de la epidemie, e o lecție de învățat. Epidemia a fost oprită, în 2003, dar cercetătorii erau conștienți de necesitatea unui vaccin în cazul repariției bolii. Prin 2004, apăreau știri despre vaccinuri aflate în teste, atât în SUA,„Promising SARS Vaccine/” jamanetwork.com cât și în China.„China in SARS vaccine trial.” jamanetwork.com Sună cunoscut? Știrile rămân fără urmări, dar specialiștii în boli infecțioase cereau continuarea studiilor. „O epidemie SARS poate reapărea în orice moment, fie printr-un virusul scăpat din eșantioane de laborator sau prin evoluția virusului SARS-CoV în animalele gazdă”, se scria într-un studiu din 2005.„SARS Vaccine Development”, ncbi.nlm.nih.gov Iată că, 15 ani mai târziu, ne-a surprins un verișor al lui SARS-CoV care a evoluat independent, dar profeția s-a adeverit.

Tot în acea perioadă se descopereau și probleme. În 2004, cercetători din Canada care au administrat vaccinul unor dihori au constatat că aceștia au făcut hepatită.„SARS vaccine linked to liver damage in ferret study.” cidrap.umn.edu În 2012, un alt vaccin-candidat, testat pe șoareci, dădea reacții imunopatologice în plămâni.„Immunization with SARS Coronavirus Vaccines Leads to Pulmonary Immunopathology on Challenge with the SARS Virus.” ncbi.nlm.nih.gov Acum înțelegem de ce sunt importante studiile pe animale înainte de a trece mai departe.

În timp, interesul companiilor pentru dezvoltarea unui vaccin pentru SARS a scăzut, pentru că nu prea are sens, din punct de vedere economic, să creezi o cură pentru o boală care a dispărut. Lucrurile au fost complicate și de faptul că unele companii de biotehnologie au depus patenteConform OMS. who.int care încorporau părți din genomul SARS, ceea ce crea tot felul de probleme legale pentru diverse cercetări. Da, chiar s-a încercat să se pună copyright pe viruși letali, în loc să se găsească o cură. Așa că, suntem în 2020 și nu există încă vreun vaccin pentru vreunul dintre coronavirușii care provoacă boli la oameni, fie ei mai vechi, prescum cei ce dau răceală, sau mai noi, cum sunt cei vinovați de SARS, MERS și COVID-19. 

E drept, până acum, nici n-a existat un coronavirus care să provoace o pandemie. Așa că, dacă cercetători din întreaga lumea s-au pus să-l studieze și dacă agențiile care aprobă vaccinurile sunt dispuse să grăbească lucrurile, poate că de această dată vom găsi o soluție. Însă trebuie să înțelegem că nu va o soluție rapidă și că sunt anumite lucruri peste care nu putem sări. Decât dacă suntem dispuși să facem hepatită ca să scăpăm de pneumonie.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

ȘTIINȚĂ|CORONAVIRUS

Coronavirus Science Report #29: COVID-19 afectează și creierul

De Mihai Ghiduc 11/07/2020
Avem record de cazuri în România, dispute la nivel științific despre cum se transmite virusul, apar tot mai multe detalii despre faptul că COVID-19 afectează sistemul nervos, iar OMS cercetează orginile coronavirusului
SĂNĂTATE|SCI-FACTS

5 boli pe care le credeai dispărute (dar încă există)

De Mihai Ghiduc 08/07/2020
Ciumă bubonică în China? De la o marmotă? De fapt, nu e singura boală a trecutului care încă există.
SĂNĂTATE|CORONAVIRUS

INFOGRAFIC | Cum a evoluat COVID-19, pe județe

De Mindcraft Stories 06/07/2020
Dacă Aradul e OK, iar în Moldova cazurile cresc lent, avem județe în care creșterea e una exponențială. Și nici Bucureștii nu stau bine.
ȘTIINȚĂ|CORONAVIRUS

Coronavirus Science Report #28: SUA monopolizează producția de remdesivir

De Ionuț Preda 05/07/2020
UE aprobă remdesivirul în timp ce Statele Unite vrea să-l monopolizeze, două vaccinuri experimentale dau rezultate în primele teste pe oameni, în timp ce imunitatea populației ar putea fi mai extinsă decât o arată testele de anticorpi.