Yulia Reznikov/Guliver/Getty Images

Vom purta măști și după COVID-1927 min read

De Mihai Ghiduc 06.04.2020

Află care e știința din spatele măștilor de protecție, care sunt tipurile de măști și cum poți improviza una, acum că paradigma s-a schimbat și e recomandată purtarea lor în public.

Până duminică, 5 aprile, trei județe din România, Galați, Vaslui și Maramureș, anunțaseră că purtarea măștilor în public e obligatorie. În alte părți, state întregi au luat măsuri similare, iar unde nu s-au luat încă, publicul face petiții„Wearing face masks in public should be made mandatory by government to prevent COVID-19”, change.org pentru a se adopta. 

Însă Organizația Mondială a Sănătății nu și-a schimbat recomandarea„When to use a mask”, who.int că, dacă ești sănătos, trebuie să porți mască doar dacă ai grijă de cineva cu COVID-19. Este recomandarea OMS o greșeală? Ar fi trebuit ca autoritățile să recomande purtarea măștilor încă din prima fază a pandemiei? Ei bine, răspunsul este complicat.

De ce nu s-a recomandat purtarea măștilor?

Transmisia bolilor de la om la om se face în câteva feluri: prin contact direct (ca mononucleoza sau HIV), prin picături, de la un bolnav care strănută, tușește sau vorbește, sau prin aer, atunci când boala e transmisă cu ajutorul aerosolilor.Particule cu diametru de sub un micron, adică 10-3 metri, care rămân pentru o vreme în atmosferă. 

În cazul virusului SARS-CoV-2, se consideră că transmisia se face prin picături sau prin contactul cu fomiți, suprafețele pe care ajung aceste picături, cum ar fi mânere, butoane, bare de susținere, și atingerea ulterioară a nasului, gurii sau ochilor. Asta înseamnă că cel mai mare risc de infecție îl au cei care vin în contact o perioadă mai lungă cu persoanele deja infectate. Aici pot intra cei cu rude, colegi de birou infectați, dar și oameni care folosesc un mijloc de transport, precum avion sau tren, cei care luau masa în restaurante etc. Prin urmare, recomandarea autorităților pentru purtarea măștilor s-a îndreptat spre cei care aveau deja simptome. 

Asta pentru că rolul măștile chirurgicale e de opri ca medicul să transmită microbi pe țesutul expus al pacientului. Folosite de persoanele bolnave, măștile de acest tip sunt eficiente în a nu transmite microbii altora. E simplu: nu strănuți pe un obiect, nu-l infectezi. Dacă nu ești bolnav, măștile te protejează de picături, dar nu și de aerosoli. Acest lucru este confirmat de un studiu publicat recent„Respiratory virus shedding in exhaled breath and efficacy of face masks”, nature.com făcut de specialiști din Hong Kong arată că, purtate de bolnavi, măștile reduc incidența picăturilor, dar nu și a aerosolilor. 

Revine totuși întrebarea: dacă totuși măștile te protejează de picături, de ce n-a fost recomandată purtarea lor? 

Totul ține de contextul cultural

Studiile despre măști chirurgicale care s-au făcut până acum s-au concentrat pe spitale și pe purtatul lor în locuințe. Concluzia este că măștile sunt bune, dacă lumea le-ar purta ca lumea. Într-un studiu din International Journal of Infectious Diseases„The First Randomized, Controlled Clinical Trial of Mask Use in Households to Prevent Respiratory Virus Transmission”, ijidonline.com autorii notează, oarecum profetic: „Conformismul a fost scăzut, dar conformismul este afectat de percepția riscului. Într-o pandemie, ne-am aștepta ca acesta să se îmbunătățească.” 

Cu alte cuvinte, chiar și în condițiile participării unui studiu, cu cineva bolnav de gripă în casă, oamenii nu au purtat măștile tot timpul sau nu le-au folosit corect (asta ar putea însemna, de exemplu, că le-au schimbat rar sau le-au refolosit). Ce să mai vorbim atunci de purtatul lor pe stradă sau în magazine? Dacă ai văzut pe cineva purtând masca sub nas sau dând-o jos pentru a vorbi cu cineva, știi despre ce vorbesc. Ori, o modelare făcută anul trecut„Modeling the Effectiveness of Respiratory Protective Devices in Reducing Influenza Outbreak”,  onlinelibrary.wiley.com pe gripă, arată că pentru a scădea la jumătate numărul infecțiilor, ar  trebui ca 50% din populație să poarte măști (și era vorba nu de măști chirurgicale, ci de respiratoare, cu un nivel mult mai mare de protecție). Efectiv, nu există atâtea măști de acel tip. La un nivel de respectare a indicațiilor de 20%, măștile nu schimbau în vreun fel numărul celor infectați.

Prin urmare, recomandările venite, într-o primă fază, dinspre OMS și alte organisme naționale implicate în stăpânirea pandemiei, de a nu se purta masca, țineau cont de aceste lucruri: virusul se transmite prin picături, deci masca trebuie purtată doar de cei care au simptome sau de cei care vin în contact cu bolnavii, iar oamenii nu respectă oricum recomandările. Purtarea măștilor era, pur și simplu, supraprotecție, a fost, cel mai probabil, ceea ce gândeau. În plus, mai exista și un motiv de natură economică. Nu exista o cantitate atât de mare de măști, iar ele erau necesare în spitale. „Lasă măștile pentru medici și asistente” a fost un mesaj recurent la începutul pandemiei.

E drept că o parte dintre țările asiatice, în principal China, Coreea, Hong Kong sau Singapore au recomandat „Rational use of face masks in the COVID-19 pandemic”, thelancet.com purtarea măștilor și în mijloace de transport în comun sau locuri aglomerate încă din primele faze ale pandemiei, iar acest lucru pare să fi influențat evoluția bolii. Însă nu trebuie uitat că, în țările respective, nivelul de conformism social este mai ridicat ca în Europa sau SUA, iar purtarea măștilor era de mult o obișnuință în sezonul rece.

Antropologul român Alec Bălășescu, supune că „pre-pandemie, în Europa și SUA nu se purta mască dacă aveai o boală respiratorie, pentru că nimeni nu considera necesar – aceste boli având tratament disponibil (antibiotice pentru pneumonie, de exemplu) și prevenție la îndemână  (vaccinuri antigripale). Ele fac parte deci din peisajul natural normal. Cultural, portul mastii nu a fost prezent, iar perspectiva științifică a pus accentul pe prevenire prin vaccin și tratament – deci nu pe prevenire comportamentală. Acum lucrurile se schimbă rapid.” 

Ce s-a modificat, de le recomandă toată lumea?

În primul rând, s-a schimbat percepția socială. Autoritățile par a fi dispuse să ia tot mai multe măsuri care să dea un oarecare confort psihic cetățenilor deja speriați de viitor, vezi și nenumăratele acțiuni publice de dezinfectare. În paralel, oamenii sunt mult mai dispuși acum să poarte măști și se simt mai în siguranță în preajma celor care fac acest lucru. „Avem de-a face cu un virus pentru care nu avem vaccin (sperăm că în curând vom avea), cu un comportament necunoscut pe de-a-ntregul, și aparent cu o rată a transmisiei foarte ridicată. Experiența din țările Asiei de Est și Sud-Est arată că purtatul măștii poate încetini răspândirea virusului, alături de alte măsuri”, spune Alec Bălășescu.

În al doilea rând, au apărut informații noi despre cum se transmite virusul. De exemplu, în SUA, o țară care a luat măsuri de distanțare socială destul de târziu și care a ajuns în topul numărului infecțiilor cu COVIC-19, cu peste 300.000 de cazuri până în prima săptămână din aprilie, transmisia pare a fi deja comunitară, astfel încât Centers for Disease Control and Prevention (CDC) a trecut la a recomanda purtarea măștilor din pânză. „Use of Cloth Face Coverings to Help Slow the Spread of COVID-19”, cdc.gov A se remarca că s-a trecut la purtarea măștilor improvizate, nu a celor chirurgicale, și că recomandarea se referă tot la purtarea lor în zone aglomerate, în care distanțarea socială nu e posibilă.

În al treilea rând, s-a stabilit că bolnavii de COVID-19 sunt infecțioși încă din prima săptămână de la infectare, chiar și atunci când nu prezintă simptome sau acestea sunt extrem de ușoare, spune un studiu publicat în Nature„Virological assessment of hospitalized patients with COVID-2019”, nature.com Cu alte cuvinte, poate că nu știi că ai virusul, deci ar trebui să porți masca pentru a nu-i îmbolnăvi pe alții.

Cum să îți faci o mască improvizată

În mod normal, ar trebui să porți măști chirurgicale. În cazul medicilor, aceștia trebuie să le schimbe între pacienți sau când devin umede În cazul tău, asta înseamnă că ar trebui să schimbi mai multe, într-o zi normală de lucru. 

Cum însă măștile chirurgicale se găsesc greu, poți apela și la soluția unei măști improvizate. Pregătește mai multe și decupează-le din materiale cât mai dense. Poți să te uiți la un bec prin material. Dacă se vede prea clar, nu e unul bun sau trebuie să-l pui în mai multe pliuri. Trebuie însă să știi că o astfel de mască este de trei ori mai puțin eficientă„Testing the efficacy of homemade masks: would they protect in an influenza pandemic?”, ncbi.nlm.nih.gov decât una chirurgicală. Dar tot mai bine decât nimic, nu?

Cât despre refolosirea măștilor, aceasta nu este recomandată, de preferat ar fi să le folosești o dată, să le pui și să le scoți cu grijă (fără a atinge cu mâinile altceva decât elasticele) și să le arunci într-un coș închis. Pe de altă parte, se știe că virusul moare la temperaturi ridicate, deci dacă poți spăla materialul fără a-l deforma și apoi îl poți călca, poți încerca refolosirea măștilor din material textil.

Se transmite virusul prin aerosoli sau nu?

Până spre jumătatea lunii martie, se considera că principala cale de transmisie a virusului sunt picăturile. Însă un studiu publicat la jumătatea lui martie„Aerosol and Surface Stability of SARS-CoV-2 as Compared with SARS-CoV-1”, nejm.org a introdus ideea că transmisia prin aerosoli e posibilă, din moment ce au descoperit că virusul rezistă în această formă cel puțin trei ore, în condiții de laborator. De atunci, au mai apărut studii care detectau ARN-ul virusului în apropierea pacienților cu COVID-19, ceea ce ar putea indica o transmisie prin aerosoli. 

OMS spune însă că dovezile curente arată că aerosolii sunt periculoși doar în medii spitalicești (cel mai probabil, mai ales din cauza ventilatoarelor) și că niciunul dintre cele 75.000 de bolnavi din China nu s-a infectat pe această cale. În condiții de pandemie, însă, mulți ar prefera certitudinea că nu se transmite prin aerosoli și în alte contexte, decât așteptarea confirmării că se transmite. Problema care rămâne este că, pentru a fi eficiente și în cazul aerosolilor, măștile de protecție trebuie să fie de tip respiratoare, ar acestea sunt puține (și trebuie să ajungă  la cei mai expuși, adică medicii și asistentele) și complicat de folosit chiar și după training-uri îndelungate.

De ce e greu să utilizezi un respirator?

În general de formă circulară sau ovală, respiratoarele sunt create pentru a se mula pe față și nu te protejează doar de picături, ci și de particule mult mai mici. Protecția nu e totală, filtrează undeva între 94 și 99%, în funcție de model. Cele utilizate pentru medici sunt de tip FFP2 sau FFP3,în Europa, și N95, în SUA. Făcute în general din materiale plastice, acestea pot fi de unică folosință sau cu filtre care trebuie schimbate periodic. De aceea, de exemplu, imprimarea 3D a măștilor nu ajută – pe lângă lipsa filtrelor, mai ai și problema unui plastic cu porozitate ridicată.

CITEȘTE ȘI: 3D printing-ul ca armă împotriva COVID-19

Cea mai mare problemă a respiratoarelor este că trebuie să se potrivească cu forma feței, altfel există riscul ca aerul infectat să intre prin altă parte. Și nu toate fețele sunt la fel, pe când respiratoarele sunt destul de standard. Mai mult, sunt foarte dificil de montat. De aceea, etanșeitatea lor este testată după ce medicul își pune masca prin pulverizarea unei substanțe pa bază de zahăr în aer. Dacă se simte ceva, nu e OK. Iar un respirator pus incorect nu protejează mai bine ca o mască chirurgicală. 

O altă problemă este că respiratoarele sunt greu de suportat pe față, pe termen lung, pentru că trebuie strânse foarte bine, ceea ce le face și mai nepractice pentru populație. Nu mai spun că mai sunt și scumpe și în cantități insuficiente, ceea ce obligă autoritățile să le păstreze pentru cei care vin în contact cu bolnavii de COVID-19. Cea mai mare problemă este că unele modele au o supapă de evacuare, care nu filtrează, ceea ce înseamnă că, dacă porți un respirator, nu iei virusul, dar îl dai, dacă îl ai deja – însă aceste modele sunt folosite mai ales în construcții și alte medii cu mult praf. Există însă riscul ca, fără să știe acest lucru, cei care nu prezintă simtome sau au simtome ușoare să le poarte, iar asta nu-i protejează pe cei din jurului lor.

Un studiu făcut în 2007, în New Orleans, după uraganul Katrina, arată că 76% din public„Respirator Donning in Post-Hurricane New Orleans”, ncbi.nlm.nih.gov n-a știut cum să-și pună un respirator corect, iar procentul nu era cu mult mai bun nici la personalul medical  – 65%, conform unui studiu din 2000.„Tuberculosis isolation: comparison of written procedures and actual practices in three California hospitals”, ncbi.nlm.nih.gov Ca și la măști, e de așteptat ca procentele să se îmbunătățească în condiții de pandemie, când toată lumea are tendința să fie mai atentă. Pe de altă parte, dificultatea montării explică de ce, în cazul medicilor, oboseala poate duce la neatenție și, prin urmare, la infectare.

Ce urmează acum?

Pe termen scurt, tot mai multe state vor recomanda purtarea măștilor în public. În principiu, asta ar putea încetini răspândirea bolii, dar nu atât de mult pe cât se speră. Dacă purtarea lor va fi recomandată doar în public, cel mai probabil vor fi protejați doar cei care ar fi fost expuși accidental la virus într-un mijloc de transport, de exemplu. În clădirile de birouri, acasă, în general în locurile în care lumea petrece mai mult timp, cel mai probabil mulți nu vor purta mască, n-o vor schimba la timp sau va ceda și o vor scoate din când în când. 

Este deci nevoie să se combine purtarea măștilor cu alte măsuri de protecție – spălarea regulată pe mâini și evitarea atingerii feței. OMS recomandă statelor membre„Recommendations to Member States to improve hand hygiene practices to help prevent the transmission of the COVID-19 virus”, who.int să ia măsuri pentru obligativitatea dezinfecției mâinilor la intrarea și ieșirea din clădiri comerciale și a mijloacelor de transport. 

Pe termen lung, vom asista la o schimbare de paradigmă în societățile occidentale. Oamenii vor deveni mult mai atenți cu bolile respiratorii. Nu va mai fi acceptabil social ca o persoană cu simptome vizibile să iasă în public fără protecție. Poate că data viitoare când vei tuși sau îți va curge nasul va fi doar o răceală obișnuită sau o alergie, dar lumea te va privi suspect dacă nu vei avea masca pe față.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

ȘTIINȚĂ|CORONAVIRUS

Coronavirus Science Report #23

De Mihai Ghiduc 30/05/2020
Epidemia a pornit mai târziu decât credeam, hidroxiclorochina e folosită în continuare în România, deși unele state au interzis-o, iar vaccinul pe bază de tutun e în continuare o posibilitate
SOCIETATE|CORONAVIRUS

4 trenduri urbane post-pandemie 

De Grig Vulpe 25/05/2020
Criza actuală de sănătate publică ne-a ridicat standardele, iar dezbaterea despre viitorul orașelor este mai aprinsă ca niciodată. Iată care sunt tendințele în planificarea și guvernanța urbană. 
ȘTIINȚĂ|CORONAVIRUS

Coronavirus Science Report #22

De Ionuț Preda 23/05/2020
Două vaccinuri au înregistrat rezultate încurajatoare în primele teste pe oameni. Hidroxiclorichina nu doar că nu prea ajută, dar ar putea chiar să dăuneze. Soarele, cel puțin așa cum e simulat în laborator, pare să dezactiveze în mare proporție virusul.
SOCIETATE|CORONAVIRUS

COVID-19 încurcă cenzura din China

De Andrei Petre 22/05/2020
În timpul pandemiei de COVID-19, autoritățile chineze luptă cu presa care scrie mai mult decât are voie și cu cetățenii care se revoltă online. Modul în care China încearcă să-și amuțească cetățenii îi arată puterea, dar și vulnerabilitatea.