Lacul și pădurea Snagov, arii protejate, vedere aeriană. Foto: Constantin Turmac/Wikimedia Commons
De ce e nevoie de o centură verde in jurul Bucureștiului?32 min read
Aerul poluat și lipsa spațiilor verzi transformă Bucureștiul și localitățile din jur în unele neprietenoase cu locuitorii. O inițiativă legislativă pentru protejarea pădurilor din jurul Capitalei ar putea fi începutul dezvoltării viitoarei centuri verzi București-Ilfov.
Pe 12 aprilie 2023, mai multe organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice adunate sub umbrela platformei „Împreună pentru Centura Verde” transmiteau către Parlament o propunere legislativă pentru protejarea zonelor forestiere ale Ilfovului. Poluarea dramatică din Capitală și tăierile de păduri din apropierea acesteia sunt principalele explicații ale urgenței legislative.
Pădurile din jurul Bucureștiului ar putea fi un scut de protecție împotriva poluării, și-au argumentat demersul inițiatorii, Alex Găvan, alpinist de altitudine și conservaționist, și Florin Stoican, președinte al asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești. Doar că aceste păduri dispar văzând cu ochii, iar un plan pentru noi împăduriri nu există, motiv pentru care, potrivit Codului Silvic, județul Ilfov poate fi încadrat la Ultima variantă a Codului Silvic a fost adoptată în 2008: cdep.ro
Pe 27 iunie 2023, Senatul României a votat în unanimitate proiectul de lege, întocmit cu ajutorul deputatelor Diana Buzoianu (USR) și Oana Cambera (Reper) și al altor co-inițiatori, reprezentanți ai Senatului și Camerei Deputaților, foști și actuali miniștri, membri ai principalelor partide politice. În toamnă, propunerea va fi prezentată la Camera Deputaților, forul decizional.
Dacă proiectul de lege trece și de această etapă, sunt șanse ca locuitorii Bucureștiului și cei din zonele metropolitane din împrejurimile sale să înceapă să respire aer mai curat.
Între timp, Platforma civică „Împreună pentru Centura Verde” O poți semna accesând acest link: centuraverde.ro S-au adunat deja câteva mii de semnături prin care cetățenii cer politicienilor și autorităților sprijinul pentru protejarea pădurilor și combaterea poluării în București.
În plus, se solicită un plan integrat al autorităților municipale și județene, inclusiv în Planul de Dezvoltare Regională București-Ilfov, precum și stabilirea unui calendar pentru implementarea Centurii Verzi București-Ilfov.
În așteptarea hotărârii parlamentare, am încercat să înțelegem cum arată situația în realitate (iar culoarea verde nu e deloc reprezentativă pentru ce am descoperit) și să identificăm soluțiile și bunele practici care ar putea transforma Capitala într-una cu aer respirabil și locuri de relaxare și recreere, în care natura să fie parte din soluție.
Pădurile care încă mai înconjoară zona București-Ilfov. Foto: Google Earth
Verde la distrus spații verzi
Articolul 35 din „Dreptul la mediu sănătos”, legeaz.net subliniază că toți cetățenii au dreptul la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic. Statul este responsabil pentru stabilirea cadrului legislativ adecvat, iar persoanele fizice și juridice au datoria de a proteja și ameliora starea mediului înconjurător.
Așa stau lucrurile pe hârtie.
În realitate, în 2020, după repetate avertizări, care au început încă din 2009, România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene „Comisia decide să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale”, ec.europa.eu Potrivit unui raport al Comisiei, bucureștenii au fost expuși aproape continuu unor niveluri nesănătoase de PM10, încă din 2007, iar autoritățile au fost atenționate în mod constant cu privire la acest lucru.
În jur de 10% din populația României trăiește în București și în proximitățile sale – practic, cea mai mare comunitate a țării. Scăderea numărului de locuitori ai Capitalei cu aproape 170.000, observată la ultimul „Recensământ 2022. De ce a scăzut atât de mult populația Bucureștiului. Cum au ajuns unele județe la nivelul din 1948”, romania.europalibera.org este doar aparentă.
De fapt, relocările au avut loc, în majoritate, pe raza județului Ilfov, însă cei care s-au mutat în localitățile-satelit ale Bucureștiului continuă să facă naveta între jobul din Capitală și casă.
Cu tot acest aflux de oameni, probabil mult mai mulți ca în statisticile oficiale, la care se adaugă o parte importantă de rezidenți, Bucureștiul are sub 10 metri pătrați de spațiu verde „Bucureștenii stau cel mai rău la spațiul verde pe cap de locuitor. Care sunt cele mai verzi orașe din România”, stirileprotv.ro deși conform legii ar trebui să aibă „Garda de Mediu: Jumătate din primării nu asigură populației suprafața obligatorie de spațiu verde / În București, „cota verde” e de trei ori mai mică decât e legal”, hotnews.ro
Iar situația nu pare să se îmbunătățească, dimpotrivă, de vreme ce societatea civilă trebuie să iasă regulat din casă pentru a mai apăra câte un petic verde de parc de mafia imobiliară și retrocedări cu cântec.
CITEȘTE ȘI: Auzi, nu te duci tu să omori un copac?” Cum dispare o parte din Parcul IOR
Extinderea suprafețelor de spații verzi rămâne una dintre principalele modalități de a contracara impactul poluării, însă este evident că autoritățile ignoră acest fapt. Conform informațiilor furnizate de Detalii: facebook.com atât Capitala, cât și alte 86 de localități, ceea ce reprezintă 47% din totalul de 184 de orașe și municipii evaluate, nu respectă obligația legală de a asigura cel puțin 26 de metri pătrați de spațiu verde intravilan pentru fiecare locuitor. Aceste comunități sunt departe de atingerea acestui obiectiv, se arată în comunicatul publicat în 2022 de către reprezentanții Gărzii de Mediu, pe pagina lor de Facebook.
De fapt, multe comunități nici nu știu exact care spațiu verde le aparține. Potrivit reprezentanților Primăriei Capitalei, abia sfârşitul anului 2024 ar putea marca finalizarea unui nou registrului al „Pagina verde. Primăria Capitalei şi-a pus ca deadline sfârşitul anului 2024 pentru finalizarea Registrului Spaţiilor Verzi din Bucureşti”, zf.ro
Acesta ar trebui să cuprindă spaţiile verzi aflate pe domeniul public, din parcuri, grădini, scuaruri, baze sportive și din cadrul ansamblurilor de locuinţe și instituţii publice, arborii izolaţi plantaţi pe aliniamentele arterelor de circulaţie, pe terenurile instituţiilor administraţiei publice, ale instituţiilor de învăţământ public, ale instituţiilor de cultură, ale ansamblurilor de locuinţe, ale lăcaşurilor de cult, ale cimitirelor, precum şi arborii şi arbuştii ocrotiţi.
Bucureștenii au nevoie de mai multe spații verzi precum Palatul Știrbei, Buftea. Foto: Miehs/Wikimedia Commons
O lege pentru oameni, nu doar pentru păduri
Lipsa spațiilor verzi înseamnă, pe scurt, o sănătate precară pentru oameni și costuri uriașe suportate de sistemul sanitar, pentru a trata nenumăratele boli asociate cu poluarea. Văzută din această perspectivă, inițiativa „Împreună pentru Centura Verde” este în principal una pentru sănătatea populației, care poate fi ameliorată cu ajutorul naturii.
Până să se întâmple asta, centura verde a Bucureștiului e deocamdată neagră, iar singurele certitudini rămân statisticile seci. Bucureștiul este în top cinci al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent „București, în primele 5 capitale poluate din UE. Specialist: «Cele mai mari probleme, traficul și importurile de mașini din Vest»”, digi24.ro
Într-un „How much is air pollution costing our health”, cleanair4health.eu cu privire la costurile de sănătate ale poluării aerului în orașele europene, realizat de CE Delft și comandat de un consorțiu de ONG-uri de interes public din zece țări europene, în termeni absoluți, în Europa, doar Londra depășește Bucureștiul în privința costurilor sociale legate de problemele de sănătate cauzate de poluarea aerului. Bucureștiul înregistrează anual pierderi în costuri sociale de 6,35 miliarde de euro, toate generate de impactul poluării aerului asupra sănătății locuitorilor.
În același timp, potrivit unui „Strategia națională privind schimbările climatice şi creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon (CRESC) şi Planul Naţional de Acţiune 2016-2020 privind schimbările climatice”, mmediu.ro Municipiul București este zona cu cel mai mare deficit de vegetație forestieră din țară, cu un procent de doar 3%, în timp ce județul Ilfov se află tot sub limită, cu un procent de 16%.
Situația din București este cu atât mai gravă cu cât pădurile din jur dispar constant, prin tăieri legale sau ilegale. Chiar și tăierile aparent legale ascund o serie de probleme: cantitățile tăiate în realitate nu corespund cu limita permisă, iar pădurile tăiate nu sunt înlocuite cu alți arbori, „Pădurile din jurul Capitalei sunt distruse de exploatatorii de lemn”, greennews.ro
Pădurile Băneasa, Corbeanca și Vlădiceasca, dar și arii naturale protejate, precum Scroviștea, Snagov, Cernica și Situl Natura 2000 Căldărușani Dridu sunt doar câteva dintre pădurile din jurul Bucureștiului în care au avut loc „Euronews: Exploatare forestieră în plămânul verde al Europei: arborii din România, în pericol”, rador.ro deși locuitorii din apropierea acestor zone au protestat de nenumărate ori, „Scrisoare pentru protejarea pădurilor din București / Ilfov – Salvati Codrii Vlăsiei”, primaevadare.ro și au făcut reclamații către autorități.
Potrivit inițiatorilor proiectului de lege, doar în ultimii zece ani, anual, în România, s-au extras legal între 4.000-5.000 camioane cu lemne, iar în ultimele 12 luni, conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în Ilfov au fost tăiați peste 580.000 de arbori, în 700 de lucrări silvice autorizate. Asta deși, Legea privind Codul Silvic din România, aici: cdep.ro funcția principală a pădurilor din jurul localităților, în special ale celor urbane, este una socială, în timp ce toate celelalte, inclusiv extracția de lemn, Poți citi expunerea motivelor proiectului de lege, aici: centuraverde.ro
Dincolo de aspectul legal sau ilicit al exploatărilor forestiere, apare și problema schimbărilor climatice, care vor aduce tot mai aproape de oraș fenomene ca deșertificarea sau penuria de apă, lucruri deja palpabile în alte zone urbane ale planetei. Raportat la toate acestea, impactul bugetar al viitoarei legi ar fi minuscul, cred inițiatorii, și s-ar ridica, potrivit calculelor proprii, la aproximativ 1,3 milioane de euro pe an, constând în compensații către proprietarii de fonduri forestiere, care vor fi asigurate din bugetul Ministerului mediului, apelor și pădurilor.
Suma a fost calculată ținând cont de cele 26.000 de ha împădurite ale Ilfovului, adică 16% din toată suprafața județului, dintre care 22.000 sunt ale statului și doar 4.000 sunt private.
Codrii Vlăsiei, 1650. Foto: Wikimedia Commons
Cum se creează o centură verde urbană
De altfel, toate aceste zone forestiere amintite mai sus sunt mai degrabă bucăți de păduri izolate, care au rămas ca niște insule verzi din ceea ce au fost la un moment dat Codrii Vlăsiei. Dacă proiectul se va materializa într-o lege, pasul următor conservării acestor petice verzi presupune căutarea și identificarea altor terenuri care se pretează la împăduriri, în așa fel încât cele vechi și cele noi să se unească într-o centură verde.
Inițiativa „Centura Verde” își propune în primul rând conservarea pădurilor deja existente, tocmai pentru că apariția unei bariere forestiere în jurul Bucureștiului este un proiect care s-ar putea întinde pe cel puțin două generații, or politicienii sunt obișnuiți să gândească pe termen scurt, de obicei, de patru ani.
O pădure ajunge la maturitate în zeci de ani. După ce începe plantarea, pădurea ajunge să se descurce singură atunci când arborii ating înălțimea unui om, adică în șapte-opt ani, poate mai mult, în funcție de condițiile climatice.
Crearea unei centuri verzi urbane implică mai multe etape și factori, toate integrate, iar procesul poate varia în funcție de specificul fiecărui oraș și de resursele disponibile. Inițial, trebuie identificate zonele înconjurătoare ale orașului care pot fi amenajate ca spații verzi. Acestea pot include terenuri libere, păduri, zone agricole sau terenuri abandonate care pot fi revitalizate.
Apoi, e nevoie de dezvoltarea unui plan (peri)urbanistic detaliat, care ia în considerare aspecte precum amplasarea parcurilor, a traseelor pentru biciclete și pietoni, a spațiilor de joacă și a zonelor de relaxare. Planificatorii trebuie să țină cont de necesitățile comunității locale, de aspectele ecologice și de potențialele provocări.
Următoarea etapă presupune achiziționarea sau închirierea terenurilor necesare pentru dezvoltarea centurii verzi. Acest pas poate implica negocieri cu proprietarii de terenuri sau cumpărarea de terenuri de la autoritățile publice ori instituții private. Plantarea arborilor, arbuștilor și altor plante specifice, pentru a crea un mediu verde și diversificat și alegerea speciilor potrivite sunt esențiale pentru succesul pe termen lung al unei centuri verzi urbane.
Exemple din alte țări
Din fericire, roata nu trebuie inventată nici de data aceasta. Mai multe orașe ale lumii au dezvoltat cu succes propriile centuri verzi, care, în timp, s-au dovedit a fi strategii ecologice eficiente pentru protejarea mediului, îmbunătățirea calității vieții și menținerea unui echilibru între dezvoltare urbană și conservarea naturii.
Londra are o celebră centură verde care înconjoară orașul și limitează expansiunea urbană necontrolată. „Benefits and challenges of the green belt”, Link: centreforcities.org a fost creată în 1938 pentru a proteja zonele rurale și a descuraja dezvoltarea suburbană extensivă și a avut un impact semnificativ în menținerea unui echilibru între dezvoltare urbană și conservarea spațiilor verzi.
Parisul, pe lângă pădurile din jur, este cunoscut pentru eforturile sale de a promova spațiile verzi în mijlocul orașului. Printr-un plan îndrăzneț de urbanism local, „Plan local d’urbanisme bioclimatique : vers un Paris plus vert et plus solidaire!”, paris.fr aleșii își propun să creeze mai multe spații verzi accesibile pentru locuitori și turiști. Acest plan include extinderea parcurilor existente, crearea unor grădini comunitare și amenajarea de spații verzi temporare pe străzi și în curțile interioare.
De asemenea, Parisul este renumit pentru inițiativa de a lăsa anumite spații „BIODIVERSITY IN CITIES – FRANCE”, urbanplanet.info fără intervenție umană intensivă, pentru a permite dezvoltarea biodiversității și a oferi habitat pentru flora și fauna urbane.
Amsterdamul este un alt exemplu notabil de oraș care promovează și dezvoltă „Policy: Green space”, amsterdam.nl în mediul urban. Deși nu are o centură verde în sensul clasic, orașul adoptă o abordare holistică și inovatoare în privința spațiilor verzi și a mediului înconjurător. Amsterdamul are o tradiție veche în ceea ce privește grădinile comunitare, mici oaze de natură în mijlocul orașului, unde locuitorii pot cultiva plante, legume și flori.
Capitala Țărilor de Jos are numeroase parcuri mari și spații verzi, cum ar fi Vondelpark, Westerpark și Oosterpark, utilizate pentru recreere, evenimente și activități în aer liber. Un aspect unic al Amsterdamului este prezența grădinilor de pe acoperișuri, care contribuie la izolație termică și la îmbunătățirea calității aerului.
Orașul încurajează dezvoltarea de coridoare verzi, zone de conectare între parcuri și spații verzi, promovând mobilitatea ecologică și habitatul natural pentru faună urbană. Amsterdamul are o rețea extinsă de canale, și unele dintre acestea au fost transformate în spații verzi pe apă, precum parcurile flotante și zone de agrement pe apă.
În apropierea Copenhagăi, capitala Danemarcei, a fost creat „The Finger Plan”, danishbusinessauthority.dk (Planul Degetelor sau Fingerplanen în limba daneză) un concept urban care presupune dezvoltarea urbană în lungul unor arii naturale și agricole în formă de benzi sau coridoare, asemănate cu niște „degete” care se întind în afara orașului. Aceste coridoare servesc drept axe de transport și zone de dezvoltare urbană, iar între ele se păstrează spații verzi și zone naturale. Ideea este să se evite extinderea necontrolată a orașului și să se mențină un echilibru între dezvoltare și conservarea mediului înconjurător.
După căderea Zidului Berlinului în 1989, orașul s-a confruntat cu provocări majore legate de dezvoltarea urbană și de gestionarea spațiilor verzi. „Sustainable urban development for Berlin”, gruen-berlin.de este un concept care promovează spațiile verzi extinse în oraș, inclusiv parcuri mari, grădini publice și coridoare verzi care traversează orașul.
Printre cele mai cunoscute parcuri se numără Tiergarten, Grunewald, Treptower Park și Tempelhofer Feld, acesta din urmă fiind o fostă pistă de aterizare transformată într-un vast spațiu verde deschis pentru activități recreative. Râurile Spree și Havel, împreună cu alte canale navigabile, sunt integrate în peisajul urban și oferă oportunități pentru relaxare și navigație. Iar zonele umede, cele naturale și grădinile publice ale Berlinului sunt create în așa fel încât să ofere refugiu pentru diverse specii de plante și animale.
Viena se bucură de una dintre cele mai cunoscute și dezvoltate centuri verzi periurbane din Europa. „Around Vienna’s Ring (Ringstrasse)”, visitingvienna.com constă într-o rețea impresionantă de spații verzi, păduri și parcuri care înconjoară orașul. Ideea creării unei centuri verzi în jurul Vienei a început să fie dezvoltată în anii 1950, când s-au făcut planuri pentru conservarea zonelor naturale și agricole din apropierea orașului.
Centura verde a Vienei are aproximativ 2.500 de kilometri pătrați, adică aproximativ jumătate din suprafața totală a orașului. În Viena, Dunărea este o arteră vie a orașului, în comparație cu Dâmbovița, pentru care arhitecții încă se luptă să obțină un plan de integrare urbanistică.
Multe orașe europene investesc bani grei să repare ce au stricat cu decenii în urmă, din cauza industrializării. Paradoxal, față de alte țări, România are încă mult potențial neexploatat, țara încă se bucură de o biodiversitate bogată, inclusiv în spațiile urbane. Efortul de a lăsa viața să se desfășoare este mult mai mic decât dacă aceste oportunități ar trebui construite de la zero.
