Foto: Alexander Spatari / Getty Images

Ce se întâmplă cu vinul românesc în contextul schimbărilor climatice?18 min read

De Radu Mihai 19.04.2024

Din cauza temperaturilor extreme și imprevizibile, viticultorii sunt nevoiți să găsească soluții de adaptare la provocările climatice. 

Încă din vremea dacilor, vinul a fost o parte centrală a culturii de pe teritoriul actualei Românii. Îl găsești în tradițiile religioase, în motivele folclorice, dar și în melodii – de la Bun îi vinul ghiurghiuliu a Mariei Tănase până la Dulce-i vinu’ a formației rock maramureșene Dirty Shirt.// Poți vedea clipul pe youtube.com/watch?v=59-bCIjvd1Y // 

Cu opt regiuni viticole și aproximativ 40 de podgorii, România este al șaselea producător de vinuri din Uniunea Europeană// „Producția locală de vin pozitionează România pe locul 6 în UE și pe locul 12 la nivel mondial”, crameromania.ro // și al 12-lea la nivel mondial. Anual, se produc în jur de 400 de milioane de litri de vin, iar 5% din această cantitate merge la export, pentru o sumă care depășește 30 de milioane euro.

Însă pe măsură ce impactul încălzirii globale devine tot mai puternic, vinul se schimbă și el. „Ultimii ani, mai ales începând cu 2020, au fost ani cu veri foarte călduroase, ierni blânde și precipitații medii”, explică inginerul Szikler Walter, fondatorul Elite Wine,// Site oficial: elitewine.ro // o cramă din Banat. „Această încălzire a avut influență asupra viței de vie, atât cantitativ, cât și calitativ.”

Unul dintre efecte este destul de evident, spun producătorii și cercetătorii. Pentru că strugurii devin mai dulci și vinul are un grad alcoolic mai mare. „Se observă clar atingerea unor niveluri de zaharuri mai ridicate decât acum zece sau douăzeci de ani”, spune Arina Antoce, profesoară universitară doctor la Facultatea de Horticultură a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. 

Și soiurile de viță de vie plantate în România ar putea să se transforme, în viitor, adaugă cercetătoarea. Cele albe și aromate vor dispărea ușor-ușor din zonele de sud, făcându-le loc celor negre, care au nevoie de mai multă căldură.

„Pe termen foarte lung”, adaugă Antoce, „probabil că niciun soi de struguri cultivat acum în unele zone tradiţionale nu se va mai putea menţine eficient economic în cultură.”

În 2023, s-a întâmplat ca România să aibă o producție de vin ușor în creștere, deși în lume s-a înregistrat o scădere cu 7% a cantității de vin. La nivel global, însă, 2023 a fost cel mai slab an din 1961 încoace, potrivit Organizației Internaționale a Viei și Vinului.// „In 2023, world wine production is expected to be the smallest in the last 60 years”, oiv.int //

Cum afectează încălzirea globală gustul vinului

România este printre țările europene afectate puternic de încălzirea globală. În ultimii ani, în luna iulie, temperatura a fost cu 1,8 grade Celsius mai mare decât media perioadei 1900-2000 și sunt ani în care depășirea este chiar mai mare, de 2-3 grade Celsius. Aceste temperaturi excesive își pun amprenta în fiecare sector al economiei românești, inclusiv în industria vinului. Studii// „Evaluating the Chemical Hazards in Wine Production Associated with Climate Change”, mdpi.com // realizate în ultimii ani de cercetători români arată că temperaturile excesive au avut un impact puternic asupra compoziției chimice a strugurilor, iar înghețul solului și cantitatea scăzută de apă au afectat în special strugurii din regiunea Transilvania. 

CITEȘTE ȘI: Cum se schimbă clima în România: acum și în viitor 

În acest context, cercetători de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicina Veterinară București și proprietarii de crame susțin// „The climate change influences and trends on the grapevine growing in Southern Romania: A long-term study”, bio-conferences.org // că strugurii devin mai puțin acizi și conțin o concentrație mai mare de zaharuri. Zaharurile sunt importante, pentru că ele sunt transformate de către drojdii în alcool, prin procesul de fermentație. Dacă nu știai cum se obține vinul, tocmai ai aflat explicația pe scurt. 

Verile toride fac ca strugurii să acumuleze și o cantitate mai mare de zahăr, iar asta forțează viticultorii să înceapă recoltarea cu 7-14 zile mai repede, „cu influențe asupra calității vinurilor,” spune Szikler. 

„Dacă nu recoltăm mai devreme, ne asumăm să facem vinuri cu concentraţii mai mari de alcool, de peste 13%”, spune Arina Antoce. „Creşterea nivelului de alcool este mai marcantă în vinurile roşii – care depăşesc uneori şi 14 şi 15% vol./vol. alcool –, deoarece soiurile pentru aceste vinuri se recoltează în mod tradiţional mai târziu decât cele albe.”

Antoce adaugă că „toate soiurile reacţionează la fel în condiţii de perioade calde mai lungi – acumulează mai mult zahăr, proporţional cu potenţialul său determinat genetic”. Cu toate astea, există şi diferenţe între soiuri, determinate genetic, astfel că, de exemplu Feteasca regală acumulează mai puţine zaharuri decât Feteasca albă în aceleaşi condiţii.

În procesul normal de coacere, o substanță din struguri, acidul malic, se poate transforma parțial în zaharuri. În perioadele toride, acest proces este accelerat. Dacă mai mult acid malic devine zaharuri, atunci și aciditatea strugurilor scade. Viticultorii pot corecta, artificial, nivelul de acid din vin adăugând acizi, de obicei acid tartric. „Creşterea de zaharuri însă nu poate fi contracarată prin intervenţii tehnologice – deşi se lucrează deja la găsirea unor soluții”, conform specialistei.

Coacerea mai rapidă a strugurilor vine și cu alte probleme, inclusiv cu scăderea cantității de vin. „Lipsa de precipitații la nivelul necesar a determinat o micșorare a boabelor și o cantitate mai mică de suc în boabe, care s-a simțit în producția obținută și randamentele de must”, afirmă Szikler.

Acestea nu singurele neajunsuri. Seceta puternică din 2012, de exemplu, care a afectat masiv zone viticole din Muntenia, a adus concentrații mari de potasiu în componență vinului.  Cercetătorii au observat că vinul Riesling din zona Ștefănești, Argeș, avea și alte modificări: cadmiul a fost raportat în valori extreme, în timp ce plumbul a fost regăsit și el în componență cu valori peste cele standard. Aceste anomalii pot provoca, printre altele, disfuncții renale, nefrotoxicitate și probleme cardiovasculare.

Și cercetătoarea Arina Antoce observă că schimbările climatice afectează vinul în multe feluri: „La noi, văd ca problematice, în principal, îngheţurile sub -20ºC, care afectează viabilitatea viţei de vie şi îngheţurile timpurii de primăvară, care apar după ce via a intrat în vegetaţie, ambele afectând major producţia.”

Pentru a păstra cât se poate calitatea, viticulorii români și străini s-au văzut nevoiți să facă schimbări. În 2023, recoltările în Portugalia au început chiar în luna iunie, în timp ce în zona Champagne din Franța au început în iulie. Modificări în acest obicei se remarcă și în România: „Şi la noi recoltarea se cam mută, pentru multe soiuri albe, din septembrie-octombrie către august-septembrie”, spune Antoce.

Cum se adaptează viticultorii la schimbările climatice?

Viticultorii români, dar și din alte țări cu tradiție în domeniu, își fac deja calculele și încearcă să se adapteze. Pentru ei, aceste efecte ale încălzirii globale pot aduce o scădere substanțială a veniturilor. „În special sudul Spaniei, sudul Franţei, sudul Italiei, Grecia produc vinuri cu concentraţie prea ridicată de alcool, care nu se mai vând la fel de bine”, spune cercetătoarea. Apoi, sunt costuri suplimentare ce țin de irigarea viței de vie, care riscă să se usuce în perioadele secetoase. „Personal consider că acele zone nu vor mai fi economic viabile peste 20-30 de ani şi vor trebui să se orienteze către alte tipuri de culturi”, spune Antoce. 

„Soiurile cu coacere prematură (în general albe, dar şi unele roşii, precum Pinot Noir), vor trebui înlocuite în timp cu soiuri mai tardive (în general roşii, Cabernet Sauvignon, Syrah). Treptat, pe măsură ce verile vor fi mai calde, soiurile albe şi aromate îşi vor găsi tot mai puţin locul în zonele de sud, făcând loc celor negre, care au mai multă nevoie de căldură”, susține cercetătoarea. 

Szikler adaugă că încălzirea globală vine cu costuri suplimentare pe toate planurile. „Din cauza încălzirii, boala numită făinare a devenit mai pregnantă și periculoasă, precum și unii dăunători, printre care acarienii”, spune el. „Tehnologiile de vinificație vor trebui regândite în scopul obținerii, chiar la vinuri roșii, a unor sortimente mai proaspete, fructuoase, cu un conținut mai mic de alcool și tanin.”

Într-o primă fază, schimbarea soiurilor albe cu soiuri negre ar putea fi o soluție pentru România. Ulterior însă, pe măsură ce temperatura globală va crește, nici acestea nu vor mai fi rentabile în zonele cunoscute astăzi pentru vie. Antoce spune că e posibil ca plantațiile cu viță de vie să se multe din ce în ce mai mult spre nordul continentului.

Salvarea ar putea veni din partea științei. „Se cercetează modalităţi de a crea sau selecta soiuri şi clone mai tolerante la factorii de mediu extremi (secetă, zile toride, îngheţ) sau se testează diverse intervenţii cu diverse substanţe biostimulante, pentru a optimiza compoziţia chimică a strugurelui”, spune Antoce. 

Soluțiile acestea ar putea veni doar din străinătate, deoarece „cercetarea [românească] în acest domeniu este teribil de subfinanţată”, adaugă ea. „Foarte puţini ar fi dispuşi să investească financiar în schimbări, atâta timp cât încă merge şi aşa.”

CITEȘTE ȘI: Când viitorul copiilor e în joc, românii devin mai conștienți de schimbările climatice 

Szikler e la fel de pesimist. „Din păcate, există o inerție totală la nivelul tuturor instituțiilor abilitate (și nu sunt puține) atât la nivel local, regional și național”, spune el. „Proiecte nu putem aștepta de la nimeni, pentru că așteptăm degeaba, cât timp lipsește o viziune la nivel național pentru un produs care ne-a făcut cunoscut în multe țări în lume.”

De asta, atât el, cât și alți mici viticultori din comunitatea lui simt că sunt singuri în fața schimbărilor climatice. „Singurele proiecte pentru viitor vor fi stabilite de noi, ținând cont de schimbările climatice, de trendul de consum, de posibilități de finanțare”, concluzionează Szikler.



Text de

Radu Mihai

Radu Mihai este student la masterul de Natural Language Processing din cadrul Facultății de Matematică și Informatică a Universității din București, dar cea mai mare pasiune a lui ramâne jurnalismul. Este interesat de muzică, tehnologie şi subiecte inedite. A scris pentru Libertatea, Şcoala9, Decât o Revistă și Rock Monsters Romania.

MEDIU|FYI

UE schimbă regulile: scutirile de taxe pentru coletele mici de la Temu și Shein ar putea fi eliminate

De
Uniunea Europeană vrea să modifice taxele de import, eliminând scutirea pentru coletele de valoare mică. Schimbarea vizează retailerii online Temu și Shein, care au dominat piața europeană cu produse ieftine fabricate în China.
MEDIU|SOLUȚII

Firele naturii: crearea de îmbrăcăminte pornind de la elementele de bază

De
Cercetătorii își îndreaptă atenția către culturile de ciuperci și tomate pentru a soluționa problema daunelor aduse mediului de fibrele sintetice din îmbrăcăminte.
SPAȚIU|OVERVIEW

Scurtă istorie a rachetei Starship

De
SpaceX pregătește un nou zbor de test pentru Starship, racheta care ar trebui să ducă oamenii pe Marte. Uite cum s-a ajuns aici.
MEDIU|FYI

Evoluția în acțiune: tot mai multe animale se adaptează la activitățile umane

De
Oamenii au modificat atât de mult mediul natural, încât restul animalelor nu se mai dezvoltă firesc, ci ca răspuns adaptativ la noile condiții de viețuire. Iar asta nu e mereu în avantajul lor.