Eco-impact: 2022, al treilea cel mai călduros an de când se fac măsurători în România25 min read

Anul trecut, temperatura medie anuală în România a fost cu 1,5 grade mai mare față de cea din perioada 1981-2010. Europa a înregistrat, în 2022, al doilea cel mai călduros an din istorie. 

Anul 2022 a fost al treilea cel mai călduros din istoria măsurătorilor meteorologice din România, temperatura medie anuală fiind de 11,77°C, iar abaterea termică de 1,55°C faţă de media perioadei 1981-2010, a transmis recent Ministerul Mediului, pe baza datelor furnizate de Administrația Națională de Meteorologie.„2022 a fost al treilea cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din România”, mmediu.ro 

Vara lui 2022 a fost a treia cea mai călduroasă din 1961 până în prezent, cu o abatere termică pozitivă de 2 grade Celsius faţă de media sezonului. Temperaturile ridicate, asociate cu lipsa precipitaţiilor, au accentuat starea de secetă pedologică și au afectat puternic și progresiv tot mai multe zone agricole din țară. 

În anul 2022, s-au emis în total 130 de alerte meteo generale, din care cinci de cod roşu. Tot vara trecută  a fost emis și cel de-al doilea cel mai timpuriu cod roşu de caniculă în ţară, în intervalul 30 iunie-1 iulie, pentru zonele joase din judeţele Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Maramureş şi Bistriţa Năsăud.

Cei mai călduroşi cinci ani din perioada 1900-2022 au fost, în ordine, 2019, 2020, 2022, 2015 şi 2007, iar intervalul 2012-2022 reprezintă cea mai călduroasă perioadă de 11 ani consecutivi, ceea ce confimă că tendinţa globală de creştere a temperaturii este vizibilă şi în România. 

În ultimele două decenii au fost raportate și cele mai mari creşteri ale temperaturii medii a aerului (2001-2010 şi 2011-2020). De altfel, în ultimii 20 de ani s-au înregistrat frecvent recorduri termice zilnice, lunare, sezoniere şi anuale, iar fiecare dintre acestea au doborât recordurile înregistrate anterior.

CITEȘTE ȘI: Cum se schimbă clima în România: acum și în viitor 

Producția de energie verde în UE a crescut cu 5% din 2020 până în 2021

Energiile eoliană și hidroenergetică au reprezentat peste două treimi din totalul energiei din surse regenerabile, conform Eurostat.„Electricity from renewable sources on the rise”, ec.europa.eu Totuși, ponderea energiei verzi în consumul total de energie electrică din UE a crescut doar cu 0,1 puncte procentuale, de la 37,4% la 37,5%, pe fondul creșterii consumului după ridicarea restricțiilor anti-Covid și redresării economice.

Sursele de energie eoliană și hidroenergetică au reprezentat peste două treimi din totalul energiei electrice regenerabile (37% și, respectiv, 32%). Restul de o treime a provenit din energie solară (15%), biocombustibili solizi (7%) și alte surse regenerabile (8%). Energia solară înregistrează cea mai rapidă creștere. În 2008, reprezenta doar 1% din energia verde din UE.

Oficiul european de statistică mai arată că Austria este țara UE cu cea mai mare pondere a energiei verzi din totalul consumului de energie, cu 76,2% (bazându-se în mare parte pe cea hidro). Este urmată de Suedia, cu 75,7% (în principal hidro și eolian). Cele două state au fost urmate de Danemarca (62,6%, majoritatea eoliene), Portugalia (58,4%, eoliene și hidro) și Croația (53,5%, cea mai mare parte hidro). La polul opus se situează Malta (9,7%), Ungaria (13,7%), Luxemburg (14,2%), Cehia (14,5%) și Cipru (14,8%). România a înregistrat un procent de peste 40%, peste media UE de 37,5%.

7 studii care ne-au atras atenția

Consumatorii UE „exportă” poluarea către vecinii estici

Consumatorii din Uniunea Europeană (UE) „exportă” efectele negative asupra mediului către vecinii lor din Europa de Est, păstrând în același timp cea mai mare parte a beneficiilor economice legate de consumul de bunuri și servicii, arată un nou studiu, publicat revista în Nature Sustainability„Ecologically unequal exchanges driven by EU consumption”, nature.com și realizat de un grup internațional de cercetători care a studiat indicatorii de mediu între 1995 și 2019.

Deși impactul asupra mediului generat de consum la nivelul UE se resimte în întreaga lume, țările din Europa de Est sunt cele mai afectate. 

O mare parte din problemele de mediu resimțite de țările membre UE (printre care emisiile de gaze cu efect de seră, consumul de materiale, utilizarea terenurilor, consumul de apă de suprafață și subterană, ecotoxicitatea apelor, formarea de particule, oxidarea fotochimică, pierderea biodiversității,) sunt „externalizate” către state și regiuni din afara Uniunii Europene, în timp ce mai mult de 85% din beneficiile economice rămân în țările membre, deși cu o distribuție inegală a costurilor și beneficiilor în UE.

Adevărata amploare a încălzirii globale a fost ascunsă până acum

De pe la mijlocul anilor 1800, vânturi tot mai puternice au măturat nisipul din deșerturile lumii, în special cele din Africa și Asia, și le-au purtat în aerul respirat de oameni în toate părțile globului. Iar asta, într-un ritm din ce în ce mai mare. Date noi sugerează că această creștere a mascat până la 8% din încălzirea globală actuală, explică o echipă de climatologi de la Universitatea din California într-un studiu publicat în Nature Reviews Earth and Environment.„Mineral dust aerosol impacts on global climate and climate change”, nature.com 

Datele obținute din satelit și prin măsurători efectuate pe sedimente marine sau din calotele glaciare arată că nivelul nisipului purtat de vânturi în atmosferă a crescut cu 55% din 1850 încoace. Tot acest nisip a reflectat razele solare și a răcit temperaturile globale cu aproape 8% față de valorile pe care l-ar fi avut în lipsa lui. 

Poluarea aerului afectează modul în care creierul uman face conexiuni

În doar două ore de la expunerea la aerul încărcat cu carbon, unele părți ale creierului nu mai funcționează corespunzător, au descoperit cercetătorii din cadrul Universității British Columbia și ai Universității Victoria din Canada. Studiul a fost publicat în revista Environmental Health.„Brief diesel exhaust exposure acutely impairs functional brain connectivity in humans: a randomized controlled crossover study”, ehjournal.biomedcentral.com 

După fiecare scenariu, cercetătorii au efectuat teste de diagnostic la nivelul creierului (RMN) tuturor participanților. Astfel, după expunerea la aerul compromis, oamenii de știință au observat o activitate mai lentă de conectivitate între cele mai active regiuni ale creierului în timpul procesului de gândire propriu-zisă, precum introspecția sau memoria. Cu toate acestea, modificările la nivelul creierului sunt temporare și dispar odată ce aerul curat trece prin plămâni.

Descoperirile confirmă faptul că poluarea poate avea efecte dăunătoare asupra creierului uman, afectând chiar capacitatea oamenilor de a lucra, explică autorii studiului. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 25 de adulți sănătoși, expuși într-un mediu de laborator la emisii poluante. În următoarea etapă a studiului, participanții au fost expuși, de asemenea, și la aer curat, filtrat. 

Chiar și șahiștii au de suferit de pe urma poluării

Jucătorii de șah au rezultate mai proaste și fac mișcări mai puțin inspirate, atunci când există mai multe particule fine în aer. Aceasta este concluzia unui studiu recent publicat în revista Management Science,„Indoor Air Quality and Strategic Decision-Making”, pubsonline.informs.org de cercetători de la MIT, Olanda, care au realizat o analiză computerizată a partidelor de șah monitorizate. Mai precis, având în vedere o creștere modestă a particulelor fine, probabilitatea ca jucătorii de șah să facă o eroare crește cu 2,1 puncte procentuale, iar amploarea acestor erori crește cu 10,8%. E de la sine înțeles că aerul curat nu discriminează, ci ajută la ascuțirea minții tuturor, indiferent de preocupările intelectuale. 

Bacteriile folosesc deșeurile de plastic ca sursă de hrană

În fiecare an, peste opt milioane de tone de polimeri sintetici intră în ocean și, în timp ce unii ajung pe fundul mărilor sau se întorc la țărm, mulți dispar fără urmă. Tot acel plastic lipsă este (încă) un mister, dar unii cercetători bănuiesc că, măcar parțial, de vină sunt microbii „înfometați”. 

Experimente recente din laborator, realizate de savanții de la Institutul Regal Olandez pentru Cercetări Maritime,„A stable isotope assay with 13C-labeled polyethylene to investigate plastic mineralization mediated by Rhodococcus ruber”, sciencedirect.com au arătat că o specie de bacterie marină, cunoscută sub numele de Rhodococcus ruber, poate descompune și digera încet plasticul fabricat din polietilenă (PE). Folosit în mare parte în ambalaje, PE este plasticul cel mai frecvent produs din lume și, deși nu este clar cum se hrănește R. ruber cu aceste deșeuri, noua cercetare confirmă, cel puțin, că este capabilă să facă acest lucru.  

Chiar dacă unii savanți consideră că bacteriile ar putea fi o parte din soluția căutată de oameni pentru a scăpa de plastic, alții cred că, odată ingerate de aceste microorganisme, microplasticele ar putea ajunge în rețelele trofice și afecta sănătatea într-un fel prea puțin cunoscut până acum și, aproape sigur, negativ. 

Noaptea, cerul este de două ori mai luminos decât era acum opt ani

Un nou studiu internațional arată că, pe timpul nopții, cerul este tot mai strălucitor peste tot în lume, din cauza luminii artificiale, iar acest lucru se întâmplă mult mai rapid decât o indicaseră sateliții anterior. Din acest motiv, cel mai puțin vizibile stele nu mai pot fi observate de către pasionații de astronomie pe măsură ce lumina artificială se proiectează pe cer. Descoperirile au fost publicate în revista Science.„Citizen scientists report global rapid reductions in the visibility of stars from 2011 to 2022”, science.org 

Peste 50.000 de oameni de știință din întreaga lume au comparat felul în care au văzut harta cerului. A reieșit că poluarea luminoasă are diferite niveluri, în funcție de zona în care a avut loc cercetarea. Însă, puse cap la cap, rezultatele au arătat că cerul s-a luminat cu aproximativ 7 până la 10% în fiecare an, din 2011 până în 2022.

Acest lucru este echivalent cu dublarea luminozității cerului nocturn în mai puțin de opt ani. Cercetătorii estimează că un copil născut sub un cer de noapte cu 250 de stele vizibile ar vedea mai puțin de 100 de stele în aceeași zonă până la terminarea școlii. Și, din păcate, asta nu înseamnă doar un cer mai puțin înstelat, ci și o problemă pentru animalele nocturne, tot mai dezorientate și mai expuse pericolului, în încercarea lor de a-și procura hrana. 

AI: este posibil ca lumea să atingă pragul cheie de încălzire în 10-12 ani

Lumea va depăși probabil pragul de 1,5 grade Celsius, convenit la nivel internațional ca a fi maximul acceptat pentru schimbările climatice, în aproximativ un deceniu. Încălzirea globală va continua și va depăși următoarea limită (atinsă peste zece ani) undeva, la jumătatea secolului actual. Iar asta chiar și în scenariul optimist, în care oamenii vor reuși să reducă masiv sursele poluării, e de părere inteligența artificială folosită într-un nou studiu colaborativ,„Data-driven predictions of the time remaining until critical global warming thresholds are reached”, pnas.org publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences. Rezultatele se potrivesc cu alte metode mai convenționale, dar mai puțin precise, de prezicere a evoluției încălzirii globale. Singura soluție e accelerarea fără precedent a decarbonizării lumii, dar, chiar și așa, dezastrul climatic pare iminent, pentru că schimbările s-au produs prea târziu. 

Recomandările Mindcraft Stories

Mâncarea congelată contribuie la schimbările climatice

Păstrarea alimentelor la rece pe o perioadă lungă de timp este foarte importantă pentru combaterea inechităților alimentare, prevenirea risipei și ajutorul oferit economiilor agricole în curs de dezvoltare, spune o analiză publicată în Phys.org și oferită de cercetătorii de la Institutul Pământului, Universitatea Columbia.„Expanding global cold chains: Effective adaptation, or dangerous contribution to climate change?”, phys.org Dar tot ce presupune lanțului frigorific – de la frigidere la răcitoare industriale și transport – are un impact mare asupra schimbărilor climatice, prin consumul de energie și emisii de gaze cu efect de seră. Impactul cumulat al acestor acțiuni este responsabil pentru până la 5% din necesarul global de energie și 2,5% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Soluția poate să vină de la dezvoltarea unor politici și a unor tehnologii prietenoase cu mediul. 

Cine sunt avocații Pământului?

ClientEarth este un ONG fondat în 2006 de avocatul american James Thornton, care și-a făcut un nume în anii 1980 luptându-se cu administrația Reagan pentru a pune în aplicare Legea privind apa curată (Clean Water Act). Curând, avocații ClientEarth și-au dat seama că ar putea proteja planeta nu doar prin influențarea noilor legi și aplicarea celor vechi, ci și prin stabilirea precedentelor care foloseau legile existente în moduri noi, cu impact puternic.

În martie 2022, de exemplu, ClientEarth a dat în judecată consiliul de administrație al companiei Shell în numele companiei însăși, încercând să-i tragă la răspundere pe responsabilii pentru eșecul firmei petroliere de a urmări atingerea neutralității carbonului. În timp ce avocații așteaptă încă un răspuns, poți citi întreaga poveste pe Wired.„Meet the Earth’s Lawyers”, wired.com 

Cum să înveți să iubești iarna

Doar pentru că e frig afară și mocirlă pe trotuare, atunci când plouă sau în rarele ocazii când mai ninge, iar temperaturile oscilează atât de mult încât nicio zăpadă nu rezistă mai mult de 24 de ore înainte să se transforme în noroi, nu înseamnă că trebuie să faci din iarnă personajul negativ. Vox„How to learn to love winter”, vox.com dă asigurări că o schimbare a mentalității și o abordare practică a sezonului rece te pot ajuta să te simți confortabil chiar și în condiții „grele”. Și, da, datul zăpezii cu lopata din fața casei poate să-ți aducă mai multe beneficii pentru sănătate decât ai credea. 

Ursul specialist în selfie-uri

Fă cunoștință cu acest urs negru care, după ce a descoperit o cameră plasată în sălbăticie pentru a surprinde activitatea animalelor din zonă, a reușit să facă sute de selfie-uri cu ea. Mai precis, din cele 580 de fotografii capturate pe cameră, aproximativ 400 au fost selfie-uri cu ursul, au scris cei de la Open Space & Mountain Parks, din Boulder, Colorado, SUA, pe Twitter și Facebook. Și au venit și cu dovada. 

Recently, a bear discovered a wildlife camera that we use to monitor wildlife across #Boulder open space. Of the 580 photos captured, about 400 were bear selfies.🤣 Read more about we use wildlife cameras to observe sensitive wildlife habitats. https://t.co/1hmLB3MHlU pic.twitter.com/714BELWK6c

— Boulder OSMP (@boulderosmp) January 23, 2023