Ilustrație de Andrea Nastac

Cum se schimbă clima în România: acum și în viitor45 min read

De Tibi Puiu 16.12.2022

De la deșertificarea Olteniei și recolte mai mici până la tornade în Bărăgan și micșorarea Deltei Dunării, România nu este ocolită de efectele schimbărilor climatice.

Peste tot pe planetă, clima trece printr-o schimbare accelerată și îngrijorătoare, iar România nu face excepție. Deși, de la an la an, nu se văd cine știe ce diferențe, schimbările climatice sunt evidente odată ce faci niște pași temporali mai mari în spate. 

Dacă ți-ai întreba bunicii sau părinții cum era în anii 1970, de exemplu, probabil ți-ar povesti că valurile de căldură erau mult mai rare, iar verile nu erau așa călduroase, pe când iernile erau foarte geroase și pline de zăpadă, spre deosebire de iernile uscate de astăzi. Aceleași lucruri le spun și datele riguroase pe care cercetătorii le au le dispoziție, înregistrate cu precizie de stații meteo și sateliți. 

Aceste date pot fi introduse în modele matematice foarte complexe, care pot prezice cum se va schimba clima în viitor, în România, cât și în orice altă regiune de pe glob, pentru diverse scenarii de emisii de carbon – căci, până la urmă, de aici pleacă totul: dioxidul de carbon generat de arderea și prelucrarea cărbunelui, benzinei, gazului natural și celorlalți combustibili fosili. 

CITEȘTE ȘI: Gazele cu efect de seră. Cum acționează efectul de seră?

Ca rezultat, temperatura medie a aerului în luna iulie (cea mai călduroasă) în România a crescut cu aproape 1,8 grade Celsius față de media 1901-2000,„Clima României”, wikipedia.ro potrivit INS, dar unele veri au temperaturi cu 2-3 grade Celsius mai ridicate decât media istorică, în funcție de zonă. Așa se face că în anul 2021 s-a înregistrat cel mai lung val de căldură din istoria României,„Record meteo pentru România. Cel mai lung val de căldură: 15 zile în care temperatura a depășit 35 de grade”, digi.ro timp în care, pentru 15 zile consecutive, în partea de vest și sud-est, temperaturile au depășit 35 de grade Celsius. Anii cu cele mai înăbușitoare valuri de căldură, din punct de vedere al frecvenței și intensității lor, sunt 2007, 2012, 2015, 2019 și 2021, toți din istoria foarte recentă. 

Potrivit directorului Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) Elena Mateescu, cei mai călduroși ani din România, din punctul de vedere al temperaturii medii anuale, au fost înregistrați în 2012, 2018, 2019 si 2020. Temperatura maximă absolută a fost măsurată la Calafat,„Date ANM: Temperatura maximă absolută a lunii iulie: 44,3 grade Celsius, la Calafat, în 2007 / Cantitatea maximă de precipitaţii – 519,1 l/mp, în 1980”, hotnews.ro când termometrele au sărit de 44,3 grade Celsius în iulie 2007, doborând recordul anterior de 43,5 grade Celsius, din 5 iulie 2000, înregistrat la Giurgiu. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/07/Mindcraftstories_Schimbari-climatice-Studii-incalzirea-globala-Consens-climatic_02_Michael-E.-Mann-Raymond-S.-Bradley.jpg

Graficul lui Mann și Bradley reconstruiește deviațiile de la mediile de temperatură în Emisfera Nordică pe parcursul mileniului al doilea, arătând un trend de scădere care a fost reversat brusc la începutul revoluției industriale.

Dar schimbările climatice nu înseamnă doar caniculă, deșertificare și secetă. Furtunile, precipitațiile extreme și inundațiile devin tot mai frecvente, chiar dacă numărul de zile ploioase per total pare să scadă. Toate aceste efecte au și vor continua să aibă un impact major asupra bunăstării, sănătății și siguranței oamenilor, cât și a biodiversității. De aceea este importantă conștientizarea efectelor schimbărilor climatice, pentru că numai așa se poate pune presiune pe decidenți să aplice politici menite să reducă severitatea schimbărilor climatice (de exemplu, politici care urmăresc reducerea emisiilor de carbon) sau să contribuie la măsuri de adaptabilitate.  

Schimbările climatice în România: aici și acum

Potrivit unui sondaj al Băncii Europene pentru Investiții,„88% of Romanians feel that climate change has an impact on their everyday lives (11 points above the European average of 77%)”, eib.org 84% dintre români cred că schimbările climatice reprezintă cea mai mare provocare pentru umanitate în secolul XXI, însă doar 36% au încredere în guvern că o să-și atingă țintele de emisii de carbon pentru 2050 pentru care s-a angajat, în cadrul Acordului de la Paris.

CITEȘTE ȘI: Traseul României în Acordul de la Paris. Când va veni vremea bună?

Aceste rezultate pot părea surprinzătoare, având în vedere că până nu demult, îngrijorările specialiștilor erau văzute cel puțin cu scepticism, mai ales în mediul rural. Percepțiile, însă, se schimbă repede atunci când dovezile devin covârșitoare și sunt resimțite de către absolut toate categoriile sociale. 

Un corporatist din București în vacanță la ski la Predeal nu poate decât să se minuneze, întâlnind temperaturi peste cea de îngheț în ziua de Crăciun de patru ori în ultimii șapte ani, o anomalie de neconceput în cei șapte ani dintre 1986 și 1992, când maximele erau mereu negative de sărbători. La fel, un agricultor din Giurgiu îți poate spune cum secetele au devenit din ce în ce mai severe și frecvente, și poate dovedi asta cu „chitanțele” de la recolte. 

În 2022, Ministerul Agriculturii a anunțat„Ministerul Agriculturii: Peste 1 milion de hectare cu culturi agricole afectate de secetă”, profit.ro că mai mult de un milion de hectare de teren agricol au fost  afectate de secetă, dintr-un total de 14 milioane de hectare de teren agricol utilizat. Astfel, în multe județe, culturile de grâu, orz sau rapiță semănate în octombrie nici măcar nu au putut răsări din cauza lipsei de apă – asta deși cantitatea anuală de precipitații pe teritoriul țării nu a scăzut.

Ceea ce s-a schimbat este distribuția acestor precipitații, în ultimele decenii înregistrându-se cantități mari de precipitații în intervale scurte de timp și cantități mici de precipitații în intervale lungi de timp. Aceste intensificări par să fie specifice anumitor regiuni, astfel încât în România vor fi zone aride care vor deveni din ce în ce mai aride și zone cu precipitații peste medie care vor cunoaște și mai multe precipitații în viitor. Asta explică observația cumva paradoxală că deși sunt mai multe secete, sunt și mai multe inundații în același an. 

În partea de est a țării, cu precădere Dobrogea, Lunca Dunării și zonele de podiș ale Moldovei, se observă cele mai evidente schimbări rapide în condițiile de secetă, dar aproximativ 60% din suprafața țării,„Hotspots for warm and dry summers in Romania”, copernicus.org inclusiv zonele agricole și forestiere, sunt în plin proces de aridizare. 

În unele zone, precum Oltenia, se observă deja  deșertificarea, cu aproximativ 6% din suprafața județului Dolj„”Sahara României” se întinde deja pe cel puțin 100.000 de hectare. Climatolog: Zonele aride vor fi și mai aride”, digi.ro fiind clasată ca deșert. Unii agricultori din zonă deja se gândesc să planteze culturi exotice în solurile lor acum nisipoase. Smochine, susan, ricin, bumbac și kiwi pot fi cultivate acum în România în cantități mult mai mari ca în trecut. 

Agricultura are de suferit

Impactul agricol este, de fapt, foarte ramificat și semnificativ. Cele mai importante culturi agricole crescute în România sunt grâul și porumbul, însă cele două tipuri de plante pot avea răspunsuri diametral opuse la creșterea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă. Soiurile de grâu care cresc iarna, cum ar fi Triticum aestivum, utilizează ciclul C3 de fotosinteză, pe când soiurile de porumb folosesc ciclul C4, care este cam cu 50% mai eficient în a transforma energia soarelui și CO2 în nutrienți decât C3. 

Un studiu din 2002,„Climate change impacts in Romania: Vulnerability and adaptation options”, springer.com condus de Vasile Cuculeanu de la Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie din București, sugerează că grâul de iarnă – care se plantează toamna pentru a germina și a se dezvolta în plante tinere, rămase în faza vegetativă în timpul iernii și care își reiau creșterea la începutul primăverii – ar putea beneficia datorită creșterii concentrației de dioxid de carbon și a temperaturii. Situația stă fix pe dos pentru porumb, care nu beneficiază de efectul fertilizator al concentrației ridicate de CO2, tocmai, pentru că deja folosește un ciclu de fotosinteză mult mai eficient. Acesta suferă pierderi de randament de până la 15% dacă nivelul de irigare nu este suplinit cu 50%. 

Nu e deloc o veste bună, pentru că porumbul este mult mai important decât grâul. România produce aproape 30% din tot porumbul cules în Uniunea Europeană, iar impactul net al factorilor climatici asupra agriculturii românești este unul negativ, afectând economia și siguranța alimentară.  

În primul studiu la scară națională„The impact of climate change on agricultural productivity in Romania. A country-scale assessment based on the relationship between climatic water balance and maize yields in recent decades”, sciencedirect.com care investighează efectul schimbărilor climatice asupra culturilor de porumb din România, cercetătorii conduși de Remus Prăvălie de la Facultatea de Geografie, Universitatea București, confirmă că viitorul nu sună bine pentru acest tip de agricultură. Cercetătorii români au studiat date agroclimatice înregistrate între 1990 și 2013, folosind modelare statistică. Concluzia este că, în 23 de ani, pierderile de randament sunt de aproximativ 0,2-1,2 tone de porumb pe hectar, în funcție de județ. Printre cele mai afectate județe se numără Galați, Brăila, Buzău, Ialomița, Prahova, Teleorman, Gorj și Olt, care au suferit pierderi de ordinul zecilor de mii de tone de porumb pe an. 

„Având în vedere aceste considerente, poziția de lider a României în  producția de porumb este amenințată”, concluzionează cercetătorii. 

Impactul economic ale acestor pierderi este estimat între 53 milioane și 200 milioane de euro. Nu e deloc neglijabil, pentru că, deși agricultura contribuie doar cu 5% către PIB-ul țării, este responsabilă pentru 20%-25% dintre locurile de muncă. 

Bineînțeles, România nu este singura afectată. Între 1980 și 2008, la nivel global, randamentul porumbului a scăzut cu aproape 4%„Climate Trends and Global Crop Production Since 1980”, science.org din cauza creșterii temperaturii și schimbărilor în distribuția precipitațiilor. 

Genul acesta de probleme nu se pot rezolva pe de-a-ntregul prin irigații, deși este nevoie disperată de ele. Fermierii români au mult de furcă și sunt tot mai presați să schimbe radical felul în care practică agricultură. Pe lângă irigații, probabil că fermierul român va trebui să folosească soiuri noi și hibrizi mai toleranți la secetă și va trebui să schimbe fundamental perioadele de semănat, spre mai în față, cum spun agricultorii, sau mai devreme. De exemplu, culturile de floarea-soarelui sau de porumb care se seamănă astăzi în aprilie, vor fi probabil mutate înspre martie, ca să evite cele mai rele zile de secetă din vară. 

Dacă îți vine să-ți torni un pahar citind aceste randuri deprimante, măcar am o veste bună pentru tine. Un alt studiu,„Climate change impact on climate suitability for wine production in Romania”, springer.com întreprins tot de horticultori și geografi ieșeni de la Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad”, concluzionează că suprafața de teren agricol propice culturilor viticole s-a extins cu 2,4 milioane de hectare pe teritoriul României, comparativ cu 1961. Vița de vie poate acum crește la o altitudine cu 180 de metri mai mare decât se putea face productiv acum doar șase decenii. Hai noroc!

De la mălai la malarie

Modificările substanțiale ale climei României pot amenința sănătatea oamenilor printr-un efect care este trecut cu vederea de cel mai multe ori, deși poate fi foarte periculos: favorizarea apariției și dezvoltării bolilor tropicale. Deși malaria, o boală acută febrilă cauzată de un parazit transmis prin mușcăturile țânțarilor din genul Anopheles, este asociată cu Africa, puțină lume știe că România a fost cândva răvășită de epidemii de malarie. 

Vârful epidemic de malarie în România a fost atins în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, facilitat de migrația refugiaților care fugeau de război de peste tot în Europa și de mișcările trupelor străine. În unele sate din Tulcea, spre exemplu, 70% din populație era infectată cu paraziții Plasmodium ce cauzează malaria. 

După război, regimul comunist a desfășurat un plan masiv de eradicare a malariei începând cu 1955. În 1961, a fost înregistrat ultimul caz de malarie în România și, în 1967, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat malaria ca fiind eradicată pe teritoriul țării. De atunci și până în 2014, au fost înregistrate doar 914 cazuri de malarie diagnosticate în România, toate fiind aduse de către turiști sau lucrători sezonieri. 

Pe lângă faptul că numărul cazurilor importate crește, factorii climatici pot duce la reemergența malariei în România, concluzionează cercetătorii ieșeni conduși de Larisa Ivănescu într-un articol științific din 2016, publicat în BioMed Research International.„Climate Change Is Increasing the Risk of the Reemergence of Malaria in Romania”, hindawi.com Aceștia amintesc că nu mai puțin de cinci specii de țânțari Anopheles sunt răspândite pe teritoriul României, iar creșterea temperaturii le va favoriza dezvoltarea, permițându-le insectelor să se reproducă la elevații din ce în ce mai mari, înspre zonele mai muntoase. 

Amenință ridicarea nivelului marii plajele de la litoral sau chiar Delta Dunării?

Din cauza topirii ghețarilor, calotelor glaciare și expansiunii termale, nivelul mării crește. Nivelul mării la nivel global a crescut deja cu 20-25 centimetri comparativ cu 1880, și continuă să crească accelerat. Rata de creștere a nivelului mării s-a dublat de la 1,4 milimetri pe an în marea parte a secolului XX la 3,6 milimetri pe an între 2006 și 2015.„Climate Change: Global Sea Level”, climate.gov Până la sfârșitul secolului, balizele ar putea pluti cel puțin 30 de centimetri mai sus comparativ cu nivelurile din 2000, chiar și dacă sunt emisiile de carbon reduse masiv, iar dacă utilizarea combustibililor fosili nu se oprește, această creștere ar putea să depășească un metru.

Creșterea nivelului mării nu este aceeași peste tot în lume. Nu toate oceanele se încălzesc la aceeași rată de creștere, ceea ce duce la diferențe în creșterea relativă a nivelului mării – mările și oceanele care se încălzesc mai repede tind să aibă o creștere mai mare. Dinamica oceanelor, adică redistribuirea de masă împinsă de curenții oceanici, și faptul că potențialul gravitațional nu este identică peste tot (masa Pământului nu este distribuită în mod egal) explică mai departe de ce nivelul mării nu o să fie identic. Contraintuitiv, zonele cele mai îndepărtate de ghețarii topiți din Antarctica și Groenlanda vor vedea cea mai mare rată de creștere a nivelului mării.

CITEȘTE ȘI: Efectele topirii ghețarilor. Nivelul apelor crește în Pacific, dar scade în Islanda

https://mindcraftstories.ro/images/2022/12/Mindcraftstories_Schimbari-climatice-desertificare-valuri-caldura-inundatii-seceta-fenomene-extreme_01_NASA-JPL-Universitatea-din-Texas.gif

Potențialul gravitațional al Pământului este determinat de masă, însă masă nu este distribuită în mod egal (pe unele zone întinse avem lanțuri muntoase uriașe, pe când în altele avem depresiuni de kilometri în fundul mării) și se schimbă în timp. Animație: NASA/JPL/Universitatea din Texas.

Fiind riverană la Marea Neagră, România va întâmpina provocări semnificative din cauza creșterii nivelului mării. Zona cea mai vulnerabilă este Delta Dunării, fiind foarte aproape de nivelul mării. 

„Ea va putea supraviețui doar dacă Dunărea va transporta suficiente sedimente”, spune Florin Zăinescu, cercetător la Universitatea din Strasbourg. 

Vulnerabilitatea Deltei Dunării este accentuată de faptul că ea nu mai crește, din cauza activității umane, care a oprit transferul de sedimente prin diguri și baraje. 

„După estimările noastre, bazate pe hărți vechi și imagini satelitare, Delta Dunării creștea în suprafață acum 2-3 secole cu aproximativ 2 km²/an, dar această rată se apropie de 0 în prezent. Adică, delta s-a oprit din creștere, iar ceea ce se acumulează este aproape egalizat de ceea ce se erodează. Delta Dunării este strâns legată de tot ceea ce se petrece în bazinul Dunării, iar construcția barajelor (în special a Porților de Fier) a blocat o mare parte din fluxul sedimentelor și a tăiat hrana care o ajuta să crească. Pe viitor, este incert ce se va întâmpla cu fluxurile sedimentare, pentru că asta va depinde în mare parte de cum vor gestiona  oamenii această resursă în tot bazinul Dunării și local, la gurile de vărsare. Chiar dacă energia este prognozat că valurilor ar putea scădea cu câteva procente, iar debitul Dunării ar crește, o mare amenințare o va reprezenta creșterea nivelului mării”, spune Zăinescu pentru Mindcraft Stories.

Creșterea nivelului mării în Marea Neagră, deocamdată undeva la 1,5 mm/an, amenință de asemenea multe zone din bazinul costier, inclusiv plajele. Orașul Constanța, situat pe o faleză înaltă, va fi ferit, dar multe stațiuni turistice de pe litoralul sudic riscă să fie inundate permanent. 

„Dacă mergem la mare și prindem o zi calmă, plajă apare statică. Cu cât crește intervalul de timp, cu atât mișcările sunt mai evidente. Pentru că s-a construit pe ele, au trebuit să fie stabilizate și asta a redus capacitatea lor de mișcare și implicit de adaptare la creșterea nivelului mării”, spune cercetătorul român, adăugând că „exista o circulație de sedimente care avea rolul de a hrăni aceste plaje, dar a fost întreruptă, precum în cazul digurilor de la Midia-Năvodari, care au blocat sedimentele din nord care alimentau plaja de la Mamaia. O plajă sănătoasă va avea un flux sănătos și se va putea mișca și adapta, dar noi acum plătim sute de milioane de euro să hrănim plajele artificial. Pentru că am intervenit în diverse moduri, fără să ținem cont de funcționarea naturală, cu baraje și diguri care opresc sedimentele și cu construcții la marginea plajelor, suntem mult mai vulnerabili.”

https://mindcraftstories.ro/images/2022/12/Mindcraftstories_Schimbari-climatice-desertificare-valuri-caldura-inundatii-seceta-fenomene-extreme_Nivel-Marea-Neagra_CNES-LEGOS.jpg

Grafic: CNES/LEGOS.

Soluțiile de mitigare a acestor amenințări există, iar unele dintre ele pot fi chiar mai ieftine decât metodele tradiționale, care implică betonarea digurilor sau înnisipări de sute de milioane de euro. 

În loc de diguri din beton care cauzează eroziune în urma lor și amplifică curenții periculoși, Zăinescu crede că ar ajuta mai mult soluții „soft”, oferind ca exemplu infrastructura de protecție și conservare costieră din Țările de Jos, cu o experiență deosebită, clădită în secole de luptă cu Marea Nordului, care mereu a căutat să înghită teritorii. Coasta țării este în mare parte naturală, iar digurile sunt întrebuințate numai acolo unde nu există altă soluție inginerească. 

„Chiar și acum, la noi se folosesc mult prea discreționar soluțiile inginerești hard, din beton, probabil un vestigiu al epocii trecute, însă la nivel global există o tendința de renunțare și de aplicarea de alternative. Dacă avem o problemă de eroziune, chiar și minoră, construim diguri uriașe, cum s-a întâmplat în ultimii ani. Noi vom menține linia de țărm acolo sau vom înnisipa (cu prețuri uriașe), dar vom face plajă mai puțin adaptabilă, pe lângă suita de efecte indezirabile care țin de calitatea apelor și a peisajului”, spune Zăinescu.

„Inginerii olandezi, în țara lor, cresc dune costiere, care stochează volume mari de nisip, nu construiesc diguri de beton, cum se face la noi. Prin măsuri de captare a sedimentelor în spatele plajelor și printr-o planificare teritorială inteligentă, au reușit să crească un adevărat front natural în fața mării. Soluțiile soft pot păstra un peisaj plăcut, cu o biodiversitate ridicată, o coastă adaptabilă, care se mișcă când este supusă stresului”, mai spune cercetătorul. 

Nu toate soluțiile din Olanda pot fi importate, pentru că sunt diferențe semnificative între sistemul lor de coastă și litoralul sudic al Mării Negre. Probabil că lecția cea mai importantă este situația Deltei Dunării, care nu trebuie să se mai repete – și de aceea  probabil ar fi înțelept ca autoritățile să facă o zonă tampon lângă plajă, unde să interzică construirea. Diguri ar trebui ridicate doar unde altă soluție nu există și acestea sunt strict necesare, cum ar fi în jurul localităților Sulina și Sf. Gheorghe, adaugă Zăinescu.  

Cum va arata clima în România anilor 2050 sau chiar 2100?

În cel mai optimist scenariu, cercetătorii afiliați ONU de la IPCC estimează o creștere a temperaturii medii globale până la 1,5 grade Celsius peste epoca preindustrială, până la finalul secolului. Acest scenariu, însă, este complet nerealist, având în vedere traseul actual – faptul că temperaturile sunt deja cu 1,1 grade Celsius peste media de referință. În cel mai pesimist scenariu, temperaturile medii globale sunt prognozate să crească până la 5 grade Celsius până în 2100. 

Într-un scenariu mediu, până în 2050, valurile de căldură vor fi de două ori mai frecvente în nordul și vestul României și de trei ori mai multe în sudul și sud-estul țării comparativ cu anul 2000. Până în 2100, valurile de căldură vor fi de patru și, respectiv, de cinci ori mai multe comparativ cu doar un secol în urmă, scrie cercetătoarea Viorica Nagavciuc pentru InfoClima.„Cum se schimbă vara în România și de ce?”, infoclima.ro Prin valuri de căldură se înțelege situația când temperatura maximă zilnică depășește temperatura maximă medie cu 5 grade Celsius pentru cel puțin cinci zile consecutive.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/12/Mindcraftstories_Schimbari-climatice-desertificare-valuri-caldura-inundatii-seceta-fenomene-extreme_Valuri-caldura-2021-2050_Dr.-Viorica-Nagavciuc-InfoClima.ro_.jpg

Anomaliile de valuri de căldură pentru perioada 2021-2050,referitor la perioada 1971-2000. Exprimate în număr de valuri de căldură. Credit: Dr. Viorica Nagavciuc/InfoClima.ro.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/12/Mindcraftstories_Schimbari-climatice-desertificare-valuri-caldura-inundatii-seceta-fenomene-extreme_Valuri-caldura-2050-2070_Dr.-Viorica-Nagavciuc-InfoClima.ro_.jpg

Anomaliile de valuri de căldură pentru perioada 2051-2070 referitor la perioada 1971-2000. Exprimate în număr de valuri de căldură. Credit: Dr. Viorica Nagavciuc/InfoClima.ro.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/12/Mindcraftstories_Schimbari-climatice-desertificare-valuri-caldura-inundatii-seceta-fenomene-extreme_Valuri-caldura-2070-2100_Dr.-Viorica-Nagavciuc-InfoClima.ro_.jpg

Anomaliile de valuri de căldură pentru perioada 2071-2100 referitor la perioada 1971-2000. Exprimate în număr de valuri de căldură. Credit: Dr. Viorica Nagavciuc/InfoClima.ro.

Creșterea medie a temperaturii pe timp de vară ar putea să atingă chiar și 8 grade Celsius în 2100, în cel mai pesimist scenariu, adaugă Roxana Bojariu, coordonator al grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică și președintă a consiliului științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie. Mai aproape în timp, în 2050, această creștere s-ar putea situa deja la 4 grade Celsius pentru luna august. 

Într-un alt articol pentru InfoClima,„5 lucruri pe care trebuie sa le știm despre clima României până în 2100”, infoclima.ro Bojariu adaugă că până în 2050 se va vedea o reducere medie a cantității lunare de precipitații de până la 18% în timpul verii, care însă ar putea sări de 33% până în 2100, comparativ cu mediile 1961-1990. 

Aceste scăderi de precipitații, împreuna cu creșterea temperaturii, se vor traduce și într-o scădere a grosimii stratului de zăpadă în timpul anotimpului rece. În vestul, centrul și sudul țării, stratul de grosime al zăpezii ar putea fi cu 80% mai mic în 2100 decât în perioada de referință 1971-2001. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/12/Mindcraftstories_Schimbari-climatice-desertificare-valuri-caldura-inundatii-seceta-fenomene-extreme_Strat-zapada_Roxana-Bojariu-et-al.-2015.jpg

Reducerea grosimii stratului de zăpadă (în %) pentru diferite orizonturi de timp, în condițiile scenariului moderat (RCP 4.5) și pesimist (RCP 8.5). Credit: Roxana Bojariu et al. (2015).

Schimbările climatice vin la pachet cu amplificarea fenomenelor meteo extreme cum ar fi inundațiile și ploile torențiale, furtunile intense de iarnă, valurile de căldură periculoase, secetele, incendiile forestiere și chiar și tornadele (da, există și dintr-acestea). 

„Cele mai periculoase fenomene meteo extreme din România sunt valurile de căldură și fenomene specifice sezonului cald (sezonul convectiv), cum ar fi tornadele, vântul intens, grindina de mari dimensiuni (mai mare de 2 cm), trăsnetele și inundațiile rapide”, spune pentru Mindcraft Stories Bogdan Antonescu, expert in fenomene meteo extreme și cercetător la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Optoelectronică. 

„Din studiile publicate recent, știm că tornadele se produc cel mai frecvent în sud-estul României, grindina este cel mai des raportată în zonele muntoase, în special în regiunea de nord-vest, iar descărcările electrice atmosferice de tip nor-pământ (trăsnete) sunt detectate cel mai frecvent în regiunea de sud-est – unde produc și cea mai mare rată de mortalitate la trăsnete.”

Un climat care se încălzește poate contribui la intensitatea valurilor de căldură prin creșterea șanselor de zile și nopți foarte calde. Încălzirea climei crește, de asemenea, evaporarea la nivelul solului, ceea ce poate agrava secetele și poate crea condiții prielnice pentru incendii forestiere. O atmosferă care se încălzește este, de asemenea, asociată cu precipitații mai puternice (ploi torențiale și furtuni de zăpadă), prin creșterea capacității aerului de a reține umiditatea.

Cu toate acestea, chiar și în 2100, România va avea în continuare patru anotimpuri distincte specifice zonei cu un climat temperat, în ciuda schimbărilor climatice și percepției generale că țara se îndreaptă către două anotimpuri, unul calduros și altul rece. Primavara, în schimb, va veni mai repede, iar vara va dura mai mult, afectând cu precădere creșterea și distribuția plantelor, dar și biodiversitatea care depinde de acestea pentru hrană și habitat. 

Schimbările climatice nu mai constituie de mult o noțiune abstractă dezbătută strict în cercuri academice. Ele sunt resimțite și recunoscute de către toți, afectând sănătatea, agricultura, producția de energie și resursele. 

Vestea bună este că schimbările climatice nu sunt o problemă imposibil de rezolvat. Știm ce le cauzează și ce trebuie să facem pentru a le opri. Va fi nevoie de curaj, ambiție și acțiuni, dincolo de declarații politice. 



Text de

Tibi Puiu

Povestitor de știință pasionat de publishing, pisici și muzică pe calculator. Pe timp de zi il găsiți scriind pentru ZME Science.


Ilustrație de

Andrea Nastac

Derulează pixeli de imaginație în grafică și fotografie. Soundtrack-ul de lucru e mereu muzica dată la maxim, chestie care incurajează culorile să pice armonice pe ecran.

MEDIU|FYI

Eco-impact: 2022, al treilea cel mai călduros an de când se fac măsurători în România

De
Anul trecut, temperatura medie anuală în România a fost cu 1,5 grade mai mare față de cea din perioada 1981-2010. Europa a înregistrat, în 2022, al doilea cel mai călduros an din istorie. 
MEDIU|BIODIVERSITATE URBANĂ

Polenizatorii prosperă în orașe, în ciuda declinului global

De
Dependența agriculturii de polenizatori este în creștere. Cauza? Oamenii consumă tot mai multe fructe, legume sau plante oleaginoase care depind de insecte ca să se reproducă. 
MEDIU|Q&A

Europa de Est nu are încă o voce în problema climatică

De
7 lucruri despre implicarea tinerilor pe teme de mediu pe care le-am aflat de la moldoveanul Vladislav Kaim, consilier în schimbările climatice pe lângă Secretarul General al ONU.
MEDIU|OVERVIEW

Pompele de căldură. Cum funcționează și cât de eficiente sunt 

De
O metodă de termoficare populară în nordul Europei începe să devină interesantă și pentru români și ar putea fi cheia pentru decarbonificarea pieței energetice.