Eco-impact: 2024 a debutat cu un record de temperatură al oceanelor25 min read

În 2023, oceanele lumii au absorbit o cantitate enormă de căldură în exces, suficientă pentru a „fierbe miliarde de piscine de dimensiuni olimpice”, potrivit unui raport anual publicat recent.

 Încălzirea suprafeței marine și acumularea de energie în straturile superioare ale oceanului au atins niveluri record în 2023. Conform datelor// „New Record Ocean Temperatures and Related Climate Indicators in 2023”, link.springer.com // colectate de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA (NOAA) și Institutul Chinez de Fizică Atmosferică (IAP), oceanele au absorbit între 9 și 15 zetajouli de energie în exces anul trecut, depășind nivelurile din 2022. Creșterea masivă de energie corespunde cu încălzirea accelerată a suprafeței oceanice și a straturilor superioare ale apelor marine.

Schimbarea dramatică a fost observată în 2023 în toate oceanele, care acoperă aproximativ 70% din suprafața planetei. Creșterea temperaturilor oceanelor este în mare parte rezultatul încălzirii globale, cauzată de activitatea umană. Efectul este intensificat de El Niño, un fenomen meteorologic natural care, la fiecare câțiva ani, încălzește suprafața mării în sudul Pacificului, ceea ce duce la o vreme mai caldă la nivel global. Iar veștile pentru 2024 nu sunt deloc bune. Se așteaptă ca actualul El Niño să atingă apogeul anul acesta. 

Potrivit site-ului Climate Reanalyzer,// „Daily Sea Surface Temperature”, climatereanalyzer.org // începând cu mijlocul lunii martie 2023, temperatura medie de suprafață a oceanelor a depășit constant valorile înregistrate între 1981 și 2022. Anul 2024 a debutat cu o temperatură crescută, iar pe 11 ianuarie a fost egalat deja recordul all-time, de 21,1 grade, înregistrat în august 2023.

Pe măsură ce temperaturile cresc, apele oceanice tind să se stratifice mai puternic, adică să formeze straturi distincte de apă cu diferite temperaturi și densități. Această stratificare accentuată perturbă schimbul normal de căldură, oxigen și dioxid de carbon între ocean și atmosferă.

În plus, impactul acestor temperaturi ridicate contribuie la fenomene meteorologice extreme. Valurile de căldură, secetele și incendiile de pădure au marcat anul 2023 și ar putea continua, ba chiar s-ar putea intensifica în 2024. Oamenii de știință sunt îngrijorați și că, pe termen lung, oceanele nu vor mai  putea continua să absoarbă căldura excesivă generată de activitatea umană. 

CITEȘTE ȘI: 2023 este, oficial, cel mai cald an din istorie

Amenințările climatice, printre riscurile globale majore în 2024

Dezinformarea și schimbările climatice sunt principalele riscuri care amenință omenirea la nivel global anul acesta. Sunt concluziile Forumului Economic Mondial, care a publicat în ianuarie Raportul Riscurilor Globale 2024.// „Riscuri Globale în 2024: Dezinformarea conduce în topul riscurilor în timp ce amenințările cu privire la mediu se intensifică”, weforum.org // Un mix nefericit, care ar putea destabiliza și mai mult ordinea globală, caracterizată în prezent de nesiguranță și narative polarizante.

Pe lângă problemele sociale și economice, fenomenele meteorologice extreme, schimbările critice din natură, pierderea biodiversității, prăbușirea ecosistemelor, penuria de resurse naturale și poluarea sunt identificate ca unele dintre cele mai severe riscuri cu care se va confrunta lumea în următorul deceniu. Experții atenționează că situația trebuie atenuată urgent pentru a evita depășirea unui punct critic fără întoarcere.

Raportul cere liderilor mondiali să-și reevalueze și consolideze acțiunile în abordarea acestor riscuri globale. E nevoie de colaborare între state, dar și de inițiative locale, respectarea angajamentelor, plus stimularea cercetării și dezvoltării în domeniul modelării climatice și tehnologiilor care pot accelera tranziția energetică.

Bucureștiul, pe locul 8 într-un top al celor mai aglomerate orașe din lume

Capitala se clasează pe locul 8 în topul orașelor cu cele mai aglomerate traficuri la nivel mondial, conform indexului anual // „TOMTOM TRAFFIC INDEX Ranking 2023”, tomtom.com // publicat de producătorul de sisteme GPS Tomtom. Comparativ cu anii anteriori, Bucureștiul a înregistrat o creștere a congestiei, situându-se în 2023 pe poziția a patra în Europa în acest clasament. Anul trecut, bucureștenii au petrecut în medie 150 de ore suplimentare în trafic, cu o viteză medie în orele de vârf de aproximativ 17 km/oră.

Nivelul de congestie în București a fost estimat la aproximativ 55%, o creștere față de anul precedent. Timpul necesar pentru a parcurge o distanță standard de 10 km a crescut cu 20 de secunde față de 2022, ajungând la 27 minute și 40 de secunde. Potrivit raportului, cea mai aglomerată zi din 2023 a fost 28 noiembrie, când parcursul aceleiași distanțe a necesitat 36 minute și 50 de secunde.

Bucureștenii pierd în trafic atât timp, cât și bani. Pe lângă cele 150 de ore pierdute în plus anual, costul suplimentar pentru carburant a fost estimat la aproape 1.000 de lei.

Aglomerația din trafic atinge un vârf în timpul săptămânii, în special miercurea între orele 17-18, când o călătorie de 10 km durează în medie aproximativ 41 de minute.

Bucureștiul se află în compania unor orașe precum Londra, Dublin, Toronto și Milano, care ocupă primele locuri în clasamentul celor mai aglomerate orașe din lume. Londra conduce topul, cu o viteză medie de deplasare de aproximativ 15 km/oră, în timp ce în Dublin, locuitorii pierd în medie 153 de ore pe an din cauza aglomerației în trafic.

Studiul analizat 387 de orașe din 55 de țări, și s-a bazat pe date colectate de la 600 de milioane de GPS-uri și telefoane mobile. Rezultatele indică o tendință de scădere a vitezei medii de deplasare în trafic în 228 din cele 387 de orașe analizate.

Capacitatea de producţie a energiei regenerabile instalate în 2023 a crescut cu 50% faţă de anul anterior

În 2023, capacitatea globală de energie regenerabilă a ajuns la un record de aproape 510 gigawați. Majoritatea acestei creșteri, aproximativ trei sferturi, a venit de la energia solară fotovoltaică. China a fost un actor-cheie al acestei creşteri – capacităţile fotovoltaice instalate anul trecut aici au fost egale cu cele instalate în întreaga lume în 2022. În plus, capacităţile eoliene instalate în China au înregistrat o creştere de 66% în 2023, față de 2022. Europa, Statele Unite și Brazilia au atins și ele niveluri record de capacitate regenerabilă.

Raportul Renewables 2023// Îl poți citi integral aici: „World Energy Outlook 2023”, iea.org // al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) oferă și o analiză detaliată a tendințelor în energie regenerabilă discutate la COP28. Se estimează că, până în 2028, capacitatea mondială de energie regenerabilă va ajunge la 7.300 GW, majoritatea creșterii fiind reprezentată de energia solară fotovoltaică și eoliană. Sursele regenerabile vor depăși cărbunele ca principală sursă de electricitate până la începutul lui 2025.

Totuși, IEA atrage atenția că economiile dezvoltate se confruntă cu incertitudini politice și lipsa investițiilor în infrastructură, în timp ce economiile emergente trebui să caute soluții pentru acces la finanțare și, în același timp, să-și rafineze reglementările.

Raportul IEA mai indică progrese lente în proiectele care vizează producția de hidrogen din surse regenerabile și biocombustibili. Aceste sectoare nu se dezvoltă suficient de rapid pentru a se alinia cu obiectivele de zero emisii nete. E nevoie de politici consecvente și angajamente globale serioase pentru valorificarea energiei regenerabile.

5 studii care ne-au atras atenția

 Prima evaluare a evoluției poluării cu metale grele toxice în emisfera sudică

Cercetătorii au analizat impactul activității umane asupra poluării cu metale grele toxice din emisfera sudică în ultimii 2.000 de ani, utilizând nuclee de gheață din Antarctica. Studiul internațional, condus de Joe McConnell de la Desert Research Institute din SUA, a fost publicat în revista Science of the Total Environment// „Hemispheric-scale heavy metal pollution from South American and Australian mining and metallurgy during the Common Era”, sciencedirect.com // și marchează prima evaluare detaliată a impactului uman asupra poluării cu plumb, taliu, bismut și cadmiu în Antarctica. 

Potrivit analizei, prima care a început să polueze natura cu metale grele, în special plumb, a fost civilizația Chimú, în America de Sud, în anii 1200. O dovadă mai consistentă de poluare a apărut atunci când spaniolii au cucerit America de Sud în 1532. Potosí, un important centru minier de argint pentru Imperiul Spaniol, a devenit o sursă primară de poluare cu argint și plumb. Tendințele de poluare s-au accentuat după revoluția industrială. Creșteri semnificative ale poluanților cu metale grele au fost observate odată cu debutul mineritului australian de plumb la sfârșitul secolului al XIX-lea. În același timp, nivelurile de poluare au fluctuat ca răspuns la evenimente globale precum războaiele mondiale și marea criză economică.

 Apa îmbuteliată poate conține mai mult microplastic decât se credea

În ultimii ani, a crescut îngrijorarea că particulele minuscule cunoscute sub numele de microplastice apar practic peste tot, în gheața polară și sol, în apă potabilă și alimente. Formate atunci când plasticul se descompune în bucăți din ce în ce mai mici, aceste particule sunt consumate de oameni și animale, cu efecte potențiale încă necunoscute asupra sănătății și ecosistemului. 

Recent, cercetătorii de la Universitatea Columbia au studiat apa îmbuteliată, unde, cu ajutorul unei tehnologii laser avansate, numită microscopie cu scattering Raman stimulat, au găsit zeci de mii de fragmente de nanoplastic în fiecare sticlă. Aceste nanoplastice au fost identificate pentru prima dată în apă îmbuteliată, cu o medie de aproximativ 240.000 de fragmente pe litru, mult mai mult decât estimările anterioare. Nanoplasticele sunt atât de mici încât, spre deosebire de microplastice, pot trece prin intestine și plămâni direct în fluxul sanguin și pot călători de acolo către organe, inclusiv către inimă și creier. Mai grav, pot invada celulele și pot trece prin placentă. Studiul a fost publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.// „Rapid single-particle chemical imaging of nanoplastics by SRS microscopy”, pnas.org // 

 Biomaterialele contribuie la reducerea efectului de seră, dar au efecte secundare pentru biodiversitate

Cercetările de la Universitatea Radboud, Olanda, publicate în Nature Communications,// „The potential of emerging bio-based products to reduce environmental impacts”, nature.com // au descoperit că, în medie, biomaterialele emit cu 45% mai puțin dioxid de carbon decât materialele fosile tradiționale. Cu toate acestea, există variații mari între produse diferite. De asemenea, deși biomaterialele sunt considerate mai prietenoase cu mediul, ele pot avea efecte negative în alte domenii. De exemplu, utilizarea îngrășămintelor în producerea biomasei pentru biomateriale poate duce la eutrofizare, un exces de nutrienți ce provoacă epuizarea oxigenului în apele de suprafață. Fenomenul este cunoscut și ca înflorirea apei și poate avea consecințe foarte grave asupra echilibrului biologic al acestor ape. Studiul a analizat 98 de noi biomateriale din 130 de studii internaționale, luând în considerare întregul ciclu de viață, de la extracție până la procesarea deșeurilor.

 Jumătate din toate zonele miniere din lume sunt nedocumentate

Un studiu recent publicat în Nature// „Impacts for half of the world’s mining areas are undocumented”, nature.com // discută despre impactul major al activităților miniere asupra mediului și a societății, care nu este însă analizat suficient, ceea ce afectează strategiile de decarbonizare. Lucrarea subliniază modul în care mineritul, esențial pentru produsele folosite zilnic – fie că e vorba de litiu pentru baterii, cobalt pentru smartphone-uri sau neodim pentru turbinele eoliene –, are efecte semnificative asupra mediului, precum defrișarea, pierderea biodiversității și poluarea. 

Savanții de la Universitatea din Melbourne propun patru pași esențiali pentru a face față provocărilor din sectorul minier. În primul rând, sunt necesare recunoașterea și încercarea de a rezolva problema subestimarii impactului minelor la nivel global. Apoi, practicile de colectare și schimb de date între oamenii de știință trebuie intensificate. E nevoie și de o transparență mai mare la nivel corporativ în sectorul minier. Nu în ultimul rând, trebuie folosite tehnici avansate precum teledetecția și inteligența artificială pentru a umple golurile de date.

 Bunăstarea materială nu ține cont de riscurile climatice

Oamenii n-au o problemă să trăiască în zone predispuse la riscuri crescute de vreme extremă determinată de schimbările climatice și dezastre naturale, dacă aceste zone le oferă prosperitate economică. Sunt rezultatele unui studiu// „The Effect of Natural Disasters and Extreme Weather on Household Location Choice and Economic Welfare”, journals.uchicago.edu // realizat de Douglas Wrenn, profesor asociat de economia mediului și a resurselor la Penn State College of Agricultural Sciences, SUA. 

Wrenn subliniază că fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi căldura intensă, uraganele severe, inundațiile și creșterea nivelului mării, devin din ce în ce mai frecvente. În trecut, politicile guvernamentale au mascat riscurile asociate cu traiul în zonele afectate, în special în cazul inundațiilor. Însă, pe măsură ce noi informații privind evoluțiile viitoare apar în spațiul public, diferite de tendințele din ultimii 30 de ani, direcțiile actuale ale migrației ar putea suferi schimbări importante, iar anumite zone ar putea fi depopulate.

Recomandările Mindcraft Stories

1. Phys.org scrie„Waste-eating worms could help reduce damaging greenhouse emissions from dumping food waste into landfill”, phys.org despre o fermă din Florida de Sud care reduce emisiile cu efect de seră prin compostarea deșeurilor alimentare. Astfel, deturnează resturile de alimente din gropile de gunoi, unde ar elibera metan, și le transformă în pământ de grădină. Ferma folosește viermi în procesul de compostare, care ajută la captarea carbonului și îmbunătățesc sănătatea solului. În ciuda beneficiilor, compostarea pe scară largă este slab reglementată și lipsită de sprijin guvernamental. 
2. Tehnologiile digitale par să joace un rol tot mai important în combaterea defrișărilor, scrie Wired.// „Digitization Beats Deforestation”, wired.com // Fermierii încep să folosească instrumente precum geolocalizarea, urmărirea lanțului de aprovizionare și plățile digitale pentru a face alegeri mai durabile în agricultură și comerț. În plus, progresele tehnologice, cum ar fi dronele și mini-sateliții, sunt folosite pentru a monitoriza și a lupta mai eficient împotriva defrișărilor.
3. Dacă există aplicații digitale care îți spun cât să dormi, cât să alergi și cât să mănânci, de ce nu ar exista una și pentru a afla cât timp trebuie să petreci în natură? Articolul din The Nautilus// „How Much Nature Is Enough?”, nautil.us // discută despre beneficiile pentru sănătate atunci când ieși la o plimbare în natură și felul în care savanții încearcă să determine cantitatea potrivită de expunere la natură pentru fiecare individ în parte. Vei afla despre cercetări care arată impactul pozitiv al naturii asupra sănătății mentale și fizice și despre noi tehnologii și aplicații dezvoltate pentru a urmări și cuantifica expunerea individuală la mediile naturale.