2023 este, oficial, cel mai cald an din istorie25 min read

Ultimul deceniu a produs numeroase recorduri de temperatură, iar 2023 nu încalcă regula. Însă recordurile de temperatură din 2023 nu sunt deloc normale și lumea nu trebuie să se obișnuiască cu ele. Și nu sunt șanse ca încălzirea să se oprească în 2024. Schimbările climatice se vor agrava cât timp oamenii vor continua să elibereze în atmosferă gaze cu efect de seră. 

Au fost atât de multe știri despre recordurile de temperatură depășite de la o lună la alta în 2023, încât, de la un punct încolo, au început să fie redundante. Este și cel mai mare pericol cu care se pot confrunta oamenii: desensibilizarea în fața știrilor – de fapt, evidenței științifice – despre schimbările climatice. 

Dacă dinozaurii n-au avut nicio șansă la apărare în fața meteoritului uriaș care i-a ras de pe fața Pământului cu 66 de milioane de ani în urmă, omenirea nu prea are scuze pentru lipsa de reacție. Avertizările cu privire la schimbările climatice curg, în timp ce pe social media mai apare câte o memă cu „Astăzi e 79 august și iată ce bronz frumos am prins sub soarele acestei veri indiene”, urmată de zeci de like-uri, inimioare și share-uri. 

Ei bine, ai grijă ce-ți dorești. O vară eternă sigur nu ar trebui să fie pe lista ta de rezoluții în 2024. Pentru prima dată de la debutul înregistrărilor climatice, Pământul a depășit un prag critic de temperatură care, după cum avertizează de mult timp oamenii de știință, ar putea declanșa cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. 

Ziua cea mai fierbinte

Pe 17 noiembrie 2023, într-o zi de vineri, temperatura medie a aerului la suprafața planetei a depășit cu 2,07 grade Celsius nivelul preindustrial, adică media anilor 1850-1900, potrivit serviciului european Copernicus Climate Change Service.// „Global temperature exceeds 2°C above pre-industrial average on 17 November”, climate.copernicus.eu // Pentru două zile consecutiv, pe 17 și 18 noiembrie, a fost depășit un prag-cheie. În comparație cu media anilor 1991-2020, pe 17 noiembrie depășirea a înregistrat nivelul-record de 1,17 °C peste medie.

Totuși, depășirea pragului de două grade timp de două zile nu înseamnă că obiectivul Acordului de la Paris, acela de a menține creșterea temperaturii globale sub 1,5 °C față de nivelul preindustrial a fost depășit. Acordul se referă la o media pe termen lung, pe două sau mai multe decenii, mai degrabă decât la o zi, o lună sau chiar un an.

Țintele de 1,5 și 2 grade sunt însă unele arbitrare, agreate de liderii politici. Cercetările științifice susțin că, chiar și dacă încălzirea ar depăși doar ținta mai strictă, de 1,5 °C, probabilitatea apariției unor evenimente climatice devastatoare și potențial ireversibile ar crește dramatic. Pentru că e destul de complicat de înțeles cum evoluează această medie a temperaturii globale, Copernicus a creat o aplicație prin care poți urmări când s-ar putea ajunge la o depășire de 1,5 °C și 2 °C cu adevărat. Potrivit experților, dacă planeta continuă să se încălzească în ritmul actual, asta s-ar putea întâmpla undeva între 2030 și începutul anilor 2050.// „How close are we to reaching a global warming of 1.5˚C?”, cds.climate.copernicus.eu // 

Dar cum au ajuns savanții la aceste rezultate înregistrate pe 17 noiembrie? Ei au folosit setul de date ERA5 – o colecție uriașă de informații despre temperatura de pe Pământ. Acesta folosește un proces special, numit „reanaliză”. Gândește-te la reanaliză ca la o metodă prin care un computer mare și puternic adună toate măsurătorile de temperatură de pe uscat și din oceane. Apoi, pe baza unor algoritmi cu reguli matematice complexe, combină aceste măsurători și calculează media temperaturii de pe întregul glob, în fiecare zi.

Toate cifrele pe care le vezi raportate se bazează pe analize generate de computer, dar și miliarde de măsurători de la sateliți, nave, avioane și stații meteorologice din întreaga lume. Este ca și cum ai avea un puzzle uriaș cu temperaturi din diferite locuri și momente, iar computerul îl rezolvă pentru a-ți spune cum a fost vremea în întreaga lume la un moment dat. Datorită acestei tehnologii, savanții pot avea informații foarte precise despre temperatura globală aproape în același moment în care se întâmplă lucrurile, fără să aștepte mult timp pentru rezultate. 

Anul recordurilor pozitive de temperatură. Dar în sensul negativ

Anul acesta este pe cale să devină cel mai cald înregistrat la nivel global în toate seturile de date meteorologice de suprafață. În fiecare lună, din mai până în noiembrie, 2023 a stabilit recorduri lunare ale temperaturii globală. Acestea s-au manifestat prin valuri de căldură care au afectat mari părți ale globului. 

În vară, temperatura medie globală la suprafață a atins pentru prima dată un nivel record și a depășit ținta de 1,5 grade de la Paris. Situația aproape că i-a luat prin surprindere chiar și pe cei mai optimiști dintre oamenii de știință.

Lună după lună, începând din iunie, peste tot în lume a fost anormal de cald. Temperaturile în creștere au provocat incendii uriașe, furtuni puternice și inundații devastatoare – iar noi date dezvăluie acum cât de ieșită din comun a fost această încălzire globală.

Perioada din noiembrie 2022 până la sfârșitul lunii octombrie 2023 a fost cea mai călduroasă perioadă de 12 luni consecutive înregistrată vreodată, cu o depășire a temperaturii medii de 1,32 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, potrivit unei analize a datelor internaționale, publicată în noiembrie de grupul de cercetare nonprofit Climate Central.// „Earth’s hottest 12-month streak”, climatecentral.org // Se pare că umanitatea a trăit cea mai fierbinte perioadă de 12 luni din ultimii cel puțin 125.000 de ani, se mai arată în raport. 

În tot acest interval de 12 luni, 7,3 miliarde de oameni – adică 90% din populația globală – au experimentat cel puțin zece zile de temperaturi ridicate.

CITEȘTE ȘI: 7 recorduri de temperatură depășite în ultimii ani. Ar putea fi 2024 cel mai călduros an din istorie?

El Niño pune paie pe foc. Și nu doar el

În timp ce schimbările climatice cauzate de om sunt privite ca principalul factor al creșterii pe termen lung a temperaturilor și a căldurii record din acest an, un fenomen natural, El Niño, pompează steroizi în atmosfera deja supraîncinsă a planetei încă din iunie, mai devreme decât se preconiza. 

El Niño este un fenomen climatic asociat în general cu o creştere a temperaturilor, care provoacă o secetă sporită în Australia, Indonezia şi în unele părţi ale Asiei de Sud şi ploi abundente în zone din sudul Americii de Sud, în sudul Statelor Unite, Cornul Africii şi Asia Centrală. Fenomenul s-a produs cel mai recent în sezonul 2018-2019 şi a fost urmat de un episod deosebit de îndelungat al fenomenului contrar La Niña, care provoacă efecte inverse şi, mai ales, o scădere a temperaturilor. 

În următorii ani, El Niño va adăuga și mai multă căldură unei planete care se încălzește deja din cauza activităților umane, spun cercetătorii.// „El Niño will likely continue into early 2024, driving even more hot weather”, npr.org //

Potrivit opiniilor unor experți în domeniu, oamenii și El Niño nu sunt singurii vinovați. Aceștia au presupus, de asemenea, că erupția vulcanului Hunga Tonga-Hunga Ha’apai din Pacificul de Sud, care a avut loc în 2022, ar fi putut contribui la încălzirea extremă din acest an.// „Massive volcano eruption in Tonga could wind up warming the Earth”, latimes.com // Erupția a aruncat în atmosferă cantități record de vapori de apă, care nu lasă căldura să se disipeze din atmosferă.

Deși erupția vulcanului pare să fi jucat un mic rol în tendințele recente de încălzire, este departe de a fi suficientă pentru a explica cât de anormal de cald a fost anul acesta. Faptul că El Niño a sosit atât de repede, după trei ani consecutivi de La Niña, fenomen care provoacă o scădere a temperaturilor, ar fi putut face ca unele dintre efectele sale de încălzire să apară mai devreme și mai puternic decât în anii anteriori.

Savanții au decis: 2023 e cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteo

Oamenii de știință europeni au declarat deja, în decembrie, că 2023 va fi cel mai cald an înregistrat. Asta pentru că temperatura medie globală pentru primele 11 luni ale anului a atins cel mai ridicat nivel înregistrat, cu o depășire de 1,46 °C a mediei anilor 1850-1900.

Temperatura medie globală a lunilor ianuarie-noiembrie 2023 este cu 0,13 grade Celsius mai ridicată decât în primele unsprezece luni din 2016, care este în prezent cel mai cald an înregistrat vreodată.

Noiembrie 2023 a fost cea mai caldă lună noiembrie înregistrată la nivel global, cu o temperatură medie a aerului la suprafață de 14,22 °C, cu 0,85 °C peste media 1991-2020 pentru noiembrie și cu 0,32 °C peste cel mai cald noiembrie precedent, din 2020, au adăugat oficialii Copernicus.

Până în prezent, „anul 2023 a înregistrat șase luni cu temperaturi record și două sezoane în care s-au atins niveluri record de căldură. Temperaturile globale extraordinare din noiembrie, inclusiv cele două zile mai calde cu 2 °C peste cele preindustriale, înseamnă că 2023 este cel mai cald an din istoria înregistrată”, a declarat Samantha Burgess, directoarea adjunctă a serviciului climatic european.// „Record warm November consolidates 2023 as the warmest year”, climate.copernicus.eu // Toamna boreală, cuprinsă între lunile septembrie și noiembrie, a fost de asemenea cea mai fierbinte perioadă autumnală înregistrată la nivel mondial, stabilind un nou record. Temperatura medie globală în această perioadă a fost de 15,30 °C, cu 0,88 °C peste media obișnuită.

„Atât timp cât concentrațiile de gaze cu efect de seră continuă să crească, nu ne putem aștepta la rezultate diferite față de cele observate în acest an. Temperatura va continua să crească, la fel și impactul valurilor de căldură și secetei. Atingerea net zero cât mai curând posibil este o modalitate eficientă de a gestiona riscurile climatice”, a punctat și directorul Copernicus, Carlo Buontempo, în același comunicat de presă.

De ce trebuie să-ți pese?

Fără reduceri drastice ale emisiilor, doar costul direct al inundațiilor va crește la aproape 13 trilioane de euro pe an până la sfârșitul secolului,// „Flood damage costs under the sea level rise with warming of 1.5 °C and 2 °C”, iopscience.iop.org // iar creșterile nivelurilor mărilor și oceanelor din zonele de coastă vor produce miliarde de refugiați.// „Rising seas could result in 2 billion refugees by 2100”, news.cornell.edu //  

Potrivit unui studiu, în lipsa măsurilor de atenuare, schimbările climatice ar putea reduce venitul pe cap de locuitor la nivel global cu aproape un sfert până la sfârșitul secolului și chiar mai mult în Sudul Global.// „Global non-linear effect of temperature on economic production”, nature.com // Potențialele consecințe sociale și politice ale unui colaps economic de o asemenea amploare sunt, evident, incalculabile.

Există soluții

Grosso modo, economia mondială trebuie să devină circulară în cel mai scurt timp și să nu se mai bazeze pe arderea carburanților. În cea mai mare parte a lumii, energia curată este deja mai ieftină// „Renewables would provide cheaper energy than 99% of US coal plants and catalyze a just energy transition”, utilitydive.com // decât cea bazată pe combustibili fosili. Energia solară și eoliană sunt acum la aproximativ jumătate din prețul energiei pe bază de cărbune și gaz.// „Cost of Clean Energy Technologies Drop as Expensive Debt Offset by Cooling Commodity Prices”, about.bnef.com // 

Noi metode de transmitere și stocare a energiei și de echilibrare a cererii și ofertei, pentru a elimina nevoia de a genera energie electrică din combustibili fosili, apar în întreaga lume.

Omenirea ar putea primi o mână de ajutor (non-umană) și din partea AI. Ceea ce a stricat omul ar putea repara (sau măcar ameliora) inteligența artificială. Ultimele progrese arată că AI ar putea juca un rol crucial în abordarea crizei climatice, de la reducerea poluării până la îmbunătățirea modelelor meteorologice.// „GraphCast: AI model for faster and more accurate global weather forecasting”, deepmind.google // AI poate procesa rapid cantități enorme de date și poate continua să învețe pe măsură ce primește noi informații.

Încălzirea globală va continua și se va intensifica în 2024

Confirmarea recordului absolut de temperatură pentru 2023 vine într-un moment în care, la summitul COP28 de la Dubai, guvernele au încheiat negocierile maraton în care este prevăzută, pentru prima dată, posibilitatea de a elimina treptat utilizarea cărbunelui, petrolului și gazelor care emit dioxid de carbon – principalele surse de emisii cu efect de seră. 

CITEȘTE ȘI: COP28: „Business as usual” sau moment istoric? 

Dintre toate economiile lumii, Uniunea Europeană are printre cele mai ambițioase politici privind schimbările climatice. Blocul comunitar a adoptat un set consistent de legi // „Climate change: what the EU is doing”, consilium.europa.eu // ca să-și îndeplinească obiectivul pentru 2030. Acesta prevede reducerea emisiilor nete cu 55% față de nivelul din 1990, despre care analiştii spun că este minimul necesar pentru a atinge net zero până în 2050. 

Totuși, eforturile europene ar trebui susținute și de liderii celorlalte puteri mondiale, mai puțin dispuși să grăbească tranziția către o economie verde, în ciuda promisiunilor pompoase. 

Până una, alta, planurile guvernelor lumii îți dau fiori reci pe șira spinării. Sau, ca să fim în ton cu situația, te trec toate transpirațiile când le auzi. Cel mai recent raport publicat de ONU,// „Production Gap Report 2023”, unep.org // în noiembrie, a constatat că marile companii petroliere intenționează să producă până în 2030 mai mult decât dublul cantității de combustibili fosili, comparativ cu limita care ar menține încălzirea globală la un maxim de 1,5 grade Celsius. 

Între timp, oamenii vor experimenta veri tot mai calde, ierni tot mai secetoase și vacanțe (tot mai) date peste cap. E de ajuns să-ți amintești de incendiile care au pârjolit vara asta Grecia. Nici nu e de mirare, de vreme ce Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală și și-a depășit recordurile de temperatură din lunile de vară în trei ani consecutivi, între 2021-2023.

Iar fenomenul El Niño care este aici va continua să-și facă simțită prezența și în 2024.// „El Niño/Southern Oscillation (ENSO) Diagnostic Discussion”, cpc.ncep.noaa.gov // Ar putea fi atât de cald încât ultimii ani s-ar putea să ți se pară răcoroși.