Reprezentantul american pentru climă John Kerry și omologul său chinez Xie Zhenhua își strâng mâna după o conferință de presă comună la sfârșitul summitului climatic COP28 din Dubai, pe 13 decembrie 2023.Fadel Dawod/Getty Images

Eco-impact: COP28, acord istoric pentru o „tranziție” spre renunțarea la combustibilii fosili25 min read

De Adriana Moscu 13.12.2023

Acordul de la finalul COP28 din Dubai cere, în premieră, renunțarea la utilizarea combustibililor fosili, însă fără a impune eliminarea lor. 

COP28, conferința anuală a liderilor lumii pe probleme climatice, a luat sfârșit după două săptămâni de negocieri care păreau mai degrabă sforăitoare, decât promițătoare. 

Deși nimeni nu se aștepta la mai mult decât niște acțiuni fățișe de greenwashing – anul acesta, conferința a avut loc în Dubai, capitala Emiratelor Arabe Unite, o țară cu numeroase contracte pentru petrol și gaze –, se pare că, pe ultima sută de metri, și cu o rapiditate pe care unii o cataloghează drept suspectă, a fost încheiat un acord istoric care menționează nevoia renunțării la cărbune, gaze și petrol. Scopul este de a atinge net zero până în 2050.

Astfel, reprezentanți din aproape 200 de țări au convenit, miercuri, 12 decembrie, să înceapă reducerea consumului global de combustibili fosili pentru a preveni cele mai grave schimbări climatice – primul acord global care semnalează un posibil sfârșit al erei petrolului. 

Există o mulțime de probleme cu acest acord, iar prima dintre ele este că nu are valoare juridică.// Link: unfccc.int // Apoi, țările în curs de dezvoltare au nevoie de finanțări de sute de miliarde de dolari pentru a putea să facă tranziția de la cărbune, petrol și gaze către o economie verde. Pe de altă parte, țările dezvoltate și producătorii de petrol nu pot fi forțați să se miște atât de repede pe cât îndeamnă cercetătorii climatici.

Acordul, așa imperfect cum este, s-a confruntat cu o opoziție colosală din partea țărilor producătoare de petrol. Arabia Saudită a încercat să elimine orice referire la combustibilii fosili, apoi a încercat să introducă un paragraf despre captarea și stocarea carbonului, o tehnologie pe care pretinde că o agreează, dar în care, în mod ciudat, nu investește.// „COP28: carbon capture is grabbing investors’ attention”, ft.com // Rusia a trolat, practic, COP28, prin vizita secretă a lui Putin în Dubai și opoziția ca următorul COP să fie în Uniunea Europeană, și va continua cel mai probabil să împiedice progresul spre o economie fără combustibili fosili și anul viitor, când summitul va avea loc la Baku, în Azerbaidjan.// „Azerbaijan wins regional backing to host COP29 climate summit”, reuters.com // 

Pentru moment, lumea se concentrează pe recomandările pozitive din acord. Textul acordă prioritate energiei regenerabile și accentuează necesitatea unor reduceri semnificative, rapide și continue ale emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a menține încălzirea globală sub limita de 1,5 grade Celsius stabilită în Acordul de la Paris. Se cere o triplare a capacității mondiale de energie regenerabilă până în 2030.

Proiectul recomandă și dezvoltarea unor tehnologii noi cu emisii zero sau scăzute, inclusiv din surse regenerabile, nucleare, captarea și stocarea carbonului și producția de hidrogen cu emisii reduse de carbon.

Alte măsuri prevăzute în document// Poți citi documentul updatat aici: „Interactive: Tracking negotiating texts at COP28 climate summit”, carbonbrief.org // includ eliminarea rapidă a cărbunelui și limitarea autorizațiilor emise pentru companiile producătoare de energie electrică pe bază de cărbune, reducerea substanțială la nivel global a emisiilor de metan și alți compuși organici până în 2030, accelerarea procesului de reducere a emisiilor provenite din transportul rutier, prin dezvoltarea infrastructurii și implementarea rapidă a vehiculelor cu emisii zero, și eliminarea treptată, cât mai curând posibil, a subvențiilor ineficiente pentru combustibilii fosili.

500.000 de decese în UE din cauza poluării, în 2021

Un raport recent al Agenției Europene de Mediu // „Harm to human health from air pollution in Europe: burden of disease 2023”, eea.europa.eu // arată că peste 500.000 de persoane au murit în 2021 în țările Uniunii Europene din cauza bolilor provocate sau agravate de aerul poluat. Dintre acestea, jumătate ar fi putut fi evitate dacă se respectau obiectivele de limitare a poluării.

Datele Agenției Europene de Mediu arată că peste jumătate din numărul deceselor (253.000) au fost cauzate de particule fine găsite în aer, cunoscute sub numele de PM2,5 (cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri), care au depășit limitele maxime recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. Alte 52.000 de decese au fost cauzate de nivelurile excesive de dioxid de azot (NO2), iar 22.000 de decese au fost cauzate de expunerea persoanelor pe termen scurt la niveluri excesive de ozon.

Arderea combustibililor fosili, traficul auto și fermelor de animale sunt surse majore de gaze toxice și particule nocive. Particulele mici pot pătrunde în fluxul sanguin și afecta diverse organe, de la creier la sistemul reproducător. Potrivit Raportului, decesele sunt cauzate de boli precum astmul, diabetul sau boala pulmonară obstructivă cronică.

În ciuda cifrelor negative, din 2005 până în 2021, numărul deceselor cauzate de PM2.5 a scăzut cu 41% în UE, cu un obiectiv de reducere de 55% până la sfârșitul deceniului. Însă, deși există progrese în reducerea emisiilor, poluarea aerului rămâne o problemă majoră care necesită acțiuni continue și eficiente.

Parlamentul European respinge legea de reducere a pesticidelor în UE

Parlamentul European a respins recent o propunere legată de planul UE// Link:  europarl.europa.eu // de a reduce utilizarea pesticidelor. Mișcarea a stârnit reacții mixte: dezamăgire din partea grupurilor ecologice și satisfacție din partea asociațiilor de fermieri.

Propunerea viza reducerea la jumătate a utilizării și riscului pesticidelor până în 2030, conform strategiei Comisiei Europene „De la Fermă la Furculiţă”, care urmărește să facă sistemele alimentare mai echitabile, mai sănătoase și mai ecologice. După negocieri îndelungate, Parlamentul nu a reușit să ajungă la un consens, iar propunerea a fost respinsă datorită amendamentelor aduse, în special de către aripa conservatoare a Parlamentului, care au spus că regulamentul este prost calibrat, nerealist, subfinanțat și, în concluzie, un „simplu text ideologic”.

Eurodeputații au respins și retrimiterea textului către comisia de mediu a Parlamentului European. Următorii pași după acest vot sunt incerți. Comisia Europeană ia notă de vot, dar nu a clarificat dacă va retrage propunerea. Consiliul UE intenționează să continue lucrul la dosar, iar președinția spaniolă speră la un acord până în decembrie. 

Ministerul Agriculturii din România emite periodic autorizații „de urgență” pentru a permite tratarea semințelor de porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr cu substanțe chimice extrem de toxice pentru mediu și om. Deciziile sunt luate fără consultarea părților afectate (apicultori, societate civilă), la cererea și în beneficiul unor mari organizații de fermieri. 

Unele pesticide, cum ar fi neonicotinoidele, sunt cunoscute pentru efectele lor negative asupra polenizatorilor. Aceste substanțe chimice pot afecta sistemul nervos și sistemul imunitar al polenizatorilor, le pot slăbi sănătatea și afecta abilitatea de polenizare.

Mai puține ambalaje de unică folosință în UE

Vești bune, de data asta, de la Parlamentul European. Acesta a votat de curând o propunere// „Parliament votes to water down EU’s packaging waste law”, euractiv.com // de limitare drastică a folosirii ambalajelor de unică folosință în UE, cu scopul de a reduce numărul acestora cu 10% până în 2030. Legea vizează marii producători de hârtie și lanțurile de fast-food-uri și prevede utilizarea exclusivă a recipientelor reutilizabile și eliminarea ambalajelor inutile.

Înainte de a intra în vigoare, legea va trebui negociată cu cele 27 de state membre ale UE. Inițiativa vizează și produsele de igienă din hoteluri, abțibildurile de pe fructe, pliculețele de zahăr din cafenele, pungile de plastic ultraușoare și substanțele chimice nocive din ambalaje.

Marii producători din UE, inclusiv McDonald’s, se opun inițiativei, argumentând că recipientele reutilizabile ar consuma mai multă apă potabilă decât cele de unică folosință. Finlanda și Italia s-au opus cel mai mult obiectivelor privind recipientele reutilizabile, iar Danemarca și Franța au cerut excepții pentru anumite industrii.

UE generează anual peste 80 de milioane de tone de deșeuri de ambalaje.// „EU packaging waste generation with record increase”, ec.europa.eu // 

CITEȘTE ȘI: Ambalaje cu valoare adăugată. Ce este Sistemul de Garanție-Returnare?

5 studii care ne-au atras atenția


MindcraftStories_1În 2023, lumea va atinge un nivel record de emisii anuale de carbon

Raportul Global Carbon Budget// „Fossil CO2 emissions at record high in 2023”, globalcarbonbudget.org // arată că, în 2023, emisiile globale de dioxid de carbon au crescut cu 1,1%, și au ajuns la 36,8 miliarde de tone, în ciuda progreselor în producția de energie regenerabilă și a creșterii vânzărilor de mașini electrice. 

Creșterea se datorează faptului că India și China continuă să ardă cantități mari de cărbune, iar emisiile din aviație și transportul maritim internațional au crescut. În SUA și UE, emisiile scad, dar nu suficient de rapid. Raportul subliniază că emisiile nete de carbon trebuie să ajungă la zero pentru a stabiliza temperaturile globale și atenua fenomenele meteo extreme.

Cifre Articol MindcraftStories_2Gazele naturale migrează sub permafrost și pot crește drastic emisiile de metan 

Sub permafrostul din Svalbard, Norvegia, sunt capturate milioane de metri cubi de metan, iar cercetătorii au descoperit că acesta poate migra de sub stratul rece și poate scăpa în atmosferă. Situația ar putea crea un ciclu global de încălzire care ar face ca emisiile de metan să crească exponențial. Încălzirea globală topește permafrostul și permite scăparea a tot mai multe gaze. Asta produce un efect de bumerang, pentru că mai mult gaze în atmosferă vor topi cantități mai mari de permafrost, lucru care va duce la eliberarea și mai multor gaze. 

Studiul,// „Permafrost trapped natural gas in Svalbard, Norway”, frontiersin.org // realizat de savanții de la Centrul Universitar din Svalbard, avertizează că, deși scurgerile actuale de sub permafrost sunt foarte scăzute, factori precum retragerea ghețarilor și topirea stratului înghețat ar putea crea condiții favorabile, pe viitor, pentru ca acest fenomen să nu mai fie unul izolat. 

Cifre Articol MindcraftStories_3Polenul fosilizat din roci oferă indicii despre încălzirea globală

Păstrat în roci timp de 56 de milioane de ani, polenul fosilizat aduce perspective noi asupra încălzirii globale. Studiul // „Palynofloral Change Through the Paleocene-Eocene Thermal Maximum in the Bighorn Basin, Wyoming”, agupubs.onlinelibrary.wiley.com // polenului fosilizat din Bazinul Bighorn, Wyoming, a arătat cum au fost afectate ecosistemele terestre în timpul maximului termic Paleocen-Eocen (PETM), cel mai rapid eveniment de încălzire globală cunoscut în istoria Pământului. 

În această perioadă, o cantitate de carbon echivalentă cu cea existentă în prezent pe Pământ a fost eliberată în atmosferă, fapt ce a cauzat o creștere a temperaturii globale cu aproximativ 6 grade Celsius. Această temperatură s-a menținut ridicată pentru peste 100.000 de ani. Clima se încălzea și înainte de PETM, arată cercetările, probabil din cauza acumulării de gaze cu efect de seră în atmosferă, generate de activitățile vulcanice. În timpul PETM, plantele care trăiau în habitate umede au dispărut, iar cele adaptate la un climat cald și uscat au invadat Bazinul Bighorn. După PETM, pădurile umede temperate au reapărut în Bazinul Bighorn.

Cifre Articol MindcraftStories_4Zăpadă pe simulator pentru a înțelege mai bine schimbările climatice 

Cercetătorii de la Universitatea Waterloo// „Rendering the Bluish Appearance of Snow: When Light Transmission Matters”, ieeexplore.ieee.org // au creat un nou model digital care simulează felul cum interacționează lumina cu zăpada. Numit SPLITSnow, modelul este unul dintre cele mai avansate existente în prezent și ia în considerare diverse proprietăți ale stratului de zăpadă, cum ar fi densitatea și conținutul de apă, precum și dimensiunea și forma granulelor individuale. 

Modelul va ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine felul în care lumina soarelui este afectată de zăpadă și cum poate influența aceasta creșterea plantelor în contextul schimbărilor climatice. De asemenea, SPLITSnow are beneficii și pentru industria graficii pe calculator și ajută artiștii să creeze scene mai realiste cu zăpadă în animații și jocuri video.

Cifre Articol MindcraftStories_5O persoană din patru este în prezent afectată de secetă

Conform unui raport ONU recent,// „Global drought snapshot 2023: The need for immediate action”, unccd.int //  în prezent, la nivel global, 1,8 miliarde de oameni sunt afectați de secetă. Aproape cinci procente dintre aceștia sunt expuși la condiții secetoase severe sau extreme. Raportul, publicat de Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD), evidențiază costurile umane și economice ale secetei, mai mari decât orice alt pericol natural. 

Secetele afectează în mod disproporționat țările cu venituri mici și medii, iar femeile și copiii sunt deosebit de vulnerabili. Se estimează că ar exista o reducere de 20% până la 50% a risipei de apă dacă sistemele convenționale de aspersiune ar fi înlocuite cu sisteme de microirigare, care furnizează apa direct la rădăcinile plantelor. Raportul sugerează că până la 25% din emisiile de CO2 ar putea fi compensate prin soluții bazate pe natură, inclusiv prin restaurarea terenurilor.

Recomandările Mindcraft Stories

  1.  În Kenya, sărăcia menstruală este o problemă gravă, care afectează sănătatea reproductivă a femeilor. Aproximativ 65% dintre femeile și fetele de aici nu își permit produsele sanitare necesare, iar studiile sugerează că poluarea aerului poate crește riscul de endometrioză, ceea ce le provoacă dureri severe și sângerări abundente. Lipsa accesului la produse sanitare duce la absenteism școlar și chiar la sex tranzacțional pentru obținerea de tampoane. Senatoarea kenyană Gloria Orwoba militează pentru politici îmbunătățite privind igiena menstruală și subliniază nevoia unor studii aprofundate cu privire la impactul poluării aerului asupra sănătății reproductive, scrie CNN.// „Period poverty: How air pollution in Kenya could make periods heavier, more painful and more expensive”, edition.cnn.com // 
  2.  Mișcarea zero waste, inițiată după interzicerea paielor de plastic în anii 2010, a evoluat de-a lungul timpului. Deși a crescut în popularitate prin imagini virale care arătau impactul plasticului asupra vieții marine, mișcarea a fost criticată pentru că n-ar fi fezabilă și că ar fi pus prea mult accentul pus pe consumism. National Geographic publică o analiză despre plusurile și minusurile sale.// „Whatever happened to the zero waste movement?”, nationalgeographic.com // 
  3.  În anii 1930, oamenii de știință americani Albert Winkler și Maynard Amerine au revitalizat industria vinului din California după ce au descoperit că, în selecția soiurilor de struguri pentru vinuri de calitate, clima și diferențele regionale sunt esențiale. Cei doi au creat Indexul Winkler, care a influențat viticultura globală și a permis alegerea soiurilor potrivite pentru fiecare climă. Cercetările lor mai arată că încălzirea climei schimbă gustul vinului, crește concentrația de zahăr și alcool și reduce aciditatea. În plus, incendiile de vegetație contaminează vinurile cu gust de fum.// „How 1930s American scientists came to think about the impact of climate on wine”, theconversation.com // 


Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

SPAȚIU|FYI

ESA a lansat pentru prima dată noua rachetă Ariane 6, dar o parte a acesteia a rămas pe orbită

De
Europa are din nou o rachetă pentru propriile misiuni spațiale, însă primul zbor a avut probleme la final.
MEDIU|FYI

Iunie doboară recordurile globale de temperatură pentru a 13-a lună consecutiv. Anul 2024 ar putea depăși recordurile anterioare

De
Iunie stabilește recorduri globale de temperatură pentru a 13-a lună la rând. Anul 2024 va depăși, cel mai probabil, recordurile din 2023, în ciuda faptului că fenomenul El Niño, care contribuie la menținerea temperaturilor ridicate, s-a încheiat.
ȘTIINȚĂ|FYI

Denisovanii, strămoșii oamenilor de azi, au prosperat pe platoul tibetan timp de 160.000 de ani

De
Mii de fragmente osoase găsite într-o peșteră de pe Platoul Tibetan din China oferă o perspectivă rară asupra vieții denisovanilor, verii dispăruți ai neanderthalienilor și ai oamenilor moderni. Aceste descoperiri arată că vânau diverse animale, de la oi la rinoceri lânoși, în această zonă montană.
SĂNĂTATE|FYI

Dependența de mâncare ar putea fi legată de bacteriile intestinale

De
Un nou studiu leagă adicția de mâncare de nivelul unor bacterii specifice din flora intestinală