Foto: ChatGPT 4/DALL-E

Ambalaje cu valoare adăugată. Ce este Sistemul de Garanție-Returnare?39 min read

De Adriana Moscu 20.11.2023

Primul sistem național de garanție-returnare din România postdecembristă devine funcțional din 30 noiembrie 2023. Ambalajele de plastic, sticlă și metal vor avea de acum valoare: 50 de bani bucata. 

Am dat de curând peste o mostră de umor german pe Instagram.// O poți vedea aici: instagram.com // Una reușită. Un tânăr influencer realizează că a plecat într-o călătorie la Londra cu o sticlă de apă plată cumpărată din aeroport, așa că o plimbă prin tot orașul, pentru ca, la întoarcere, s-o returneze și să-și recupereze garanția. 

Din 30 noiembrie 2023, ai putea păți același lucru.

După câteva amânări, Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) din România devine în sfârșit activ. Din 30 noiembrie 2023, vei putea returna sticla de apă plată pentru a recupera cei 50 de bani pe care-i vei plăti în plus la cumpărare. Și la fel vei putea face nu doar cu ambalaje din plastic, ci și cu o doză de suc sau cu o sticlă de bere.

La fel ca înainte, dar mai bine?

Mai corect ar fi poate să spun că sistemul de garanție-returnare se întoarce, pentru că a existat o astfel de schemă și în perioada comunistă – și chiar câțiva ani după. Atunci se aplica pentru sticle și borcane, care trebuiau spălate și returnate dacă voiai să-ți primești banii înapoi. Adesea, nici nu puteai cumpăra anumite produse dacă nu veneai cu o sticlă la schimb de acasă. 

După Revoluție, sistemul a mai continuat o perioadă, însă s-a renunțat treptat la el, mai ales că multe băuturi au început să fie comercializate în ambalaje de plastic, omniprezentele PET-uri, iar sticlele și borcanele standardizate au făcut loc unora personalizate pentru fiecare produs în parte. A mai rămas un sistem care funcționează în zona barurilor și restaurantelor, acolo unde producătorii livrează în cantități mari și recuperează navetele cu sticle goale la fiecare transport.

Trecerea la ambalaje de plastic a însemnat însă și altceva: poluarea naturii. Aproape că nu-i loc, oricât de idilic, mai ales dacă e lângă o apă, în care o potențială fotografie de Instagram să nu fie stricată de unul sau mai multe PET-uri. Treptat, odată cu conștientizarea problemelor legate de schimbările climatice și poluare și a necesității dezvoltării unei economii circulare, tot mai multe voci au cerut reintroducerea unui sistem de returnare a ambalajelor utilizate.

Uniunea Europeană a contribuit și ea la acest lucru. Prin adoptarea, în 2019, a Directivei privind materialele plastice de unică folosință,// „Directiva (UE) 2019/904 a Parlamentului European și a Consiliului, privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului”, mmediu.ro // s-a cerut ca fiecare stat membru să colecteze separat sticlele din plastic: în proporție de 77% până în 2025 și de 90% până în 2029.// Alte directive stabilesc ținte de colectare pentru sticlă și aluminiu: 75%, respectiv 60%, de atins în 2030. // 

Multe state fie aveau deja un sistem de granție-returnare (precum Germania), fie au introdus unul. Iar România, aproape surprinzător, s-a conformat rapid și a căutat soluții – cu ceva hopuri, însă.

Sistemul de Garanție-Returnare ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021, apoi a fost amânat pentru data de 1 octombrie 2022. În septembrie 2023, printr-o cerere către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a fost cerută încă o prelungire // „De ce solicită RetuRO amânarea Sistemului Garanție – Returnare cu 3 luni”, ecoteca.ro // de cel puțin trei luni a termenului de punere în funcțiune a Sistemului de Garanție-Returnare. 

Solicitarea, așa cum se arată în comunicatul de presă,// „RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție Returnare în România, solicită o prelungire strategică pentru lansarea eficientă a sistemului”, returosgr.ro (PDF) // a venit ca urmare complexității sistemului, care cere timp pentru dezvoltare și testare adecvată. 

„Într-adevăr, este un sistem extrem de ambițios, de pretențios, cu un volum imens de date, asemănător în complexitate cu cel al ANAF-ului”, spune Raul Pop, Director de Programe Ecoteca,// Site oficial: ecoteca.ro // un ONG specializat în managementul deșeurilor.

Anca Severin, Director de Marketing & Comunicare RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A., administrator al SGR în România, spune că „Termenul inițial de implementare a fost mai scurt decât cel solicitat în dosarul de acreditare”. Asta a creat un program mai comprimat decât s-a anticipat, ceea ce a dus la întârzieri în implementarea unor aspecte esențiale ale sistemului, cum ar fi pregătirea centrelor de numărare și sortare. 

„SGR din România va fi cel mai extins sistem integrat la nivel global, ceea ce presupune o complexitate excepțională. Acest lucru a generat provocări complexe în multiple aspecte, inclusiv în configurarea echipamentelor, integrarea software-ului și identificarea și asigurarea locațiilor potrivite pentru centrele regionale”, mai spune Anca Severin pentru Mindcraft Stories. 

Ministerul Mediului a respins însă această ultimă cerere de amânare și a stabilit 30 noiembrie 2023 ca data fermă la care foarte ambițiosul sistem național de garanție-returnare pentru ambalajele pornește la drum.  

Cu o lună înainte, RetuRO, compania care administrează Sistemul Garanţie-Returnare, a lansat și o campanie media de informare. Campania Hora Reciclării detaliază paşii de urmat pentru returnarea ambalajelor şi recuperarea garanţiei. În plus, își propune să educe publicul pentru a păstra un mediu mai curat şi mai verde. 

Dacă va merge bine, Sistemul de Garanție-Returnare ar trebui să confirme rezultatele unui raport pentru anul 2020 al Curții de Conturi Europene,// „EU action to tackle the issue of plastic waste”, eca.europa.eu // din care a reieșit că țările cu un sistem de colectare selectivă a deșeurilor adună în medie peste 80% din sticlele PET, față de 58% la nivelul întregii Uniuni Europene. 

Ce este Sistemul de Garanție-Returnare?

Noul sistem își propune să devieze deșeurile de la gropile de gunoi și să le reintroducă în economie. Economie circulară, cum ar veni. Pentru asta, obiceiurile de reciclare ale consumatorilor români ar trebui să se schimbe. 

Investiția inițială de 85,7 milioane de euro în cel mai mare efort național de protecție a mediului// Cadrul legal care stabilește implementarea sistemului de garanție-returnare a fost adoptat prin HG nr. 1074/2021, în octombrie 2021. Link: legislatie.just.ro // ar trebui să asigure acest lucru. Proiectul implică gestionarea anuală a aproximativ șapte miliarde de sticle, PET-uri și cutii de aluminiu, coordonarea dintre 80.000 de operatori economici și autorități, colaborarea a 19 milioane de români și o entitate cu 500 de angajați, RetuRO, deținută parțial de stat și parțial de sectorul privat. 

„Cel mai mare proiect de economie circulară al României”, așa cum este promovat, este gestionat la nivel național de RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A.// Site oficial: returosgr.ro // Compania e ceea ce s-ar putea numi un parteneriat public-privat. În consiliul de administrație sunt reprezentanți ai producătorilor de bere // Asociația Berarii României pentru Mediu, site oficial: berariiromaniei.ro // și băuturi răcoritoare,// Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, site oficial: anbr.ro //  ai comercianților,// Asociația Retailerilor pentru Mediu, site oficial: amrcr.ro // dar și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România.// Site oficial: mmediu.ro //

Sistemul de Garanție-Returnare își propune să recupereze și recicleze peste șapte miliarde de ambalaje pe an printr-o metodă simplă: cei care vor returna ambalaje vor primi, pe loc, contravaloarea acestora. Dacă sistemul va funcționa ca pe hârtie, România și-ar atinge țintele de colectare și reciclare stabilite la nivel european.// „Legislația UE privind gestionarea deșeurilor”, eur-lex.europa.eu // 

Practic, cel puțin la început, SGR va rezolva doar parțial problema deșeurilor de ambalaje. Pe de o parte, pentru că, potrivit datelor Eurostat,// „Eurostat: În 2021 România a reciclat 11,3% din deșeurile municipale”, ecoteca.ro // România e de ani buni pe ultimele locuri în clasamentul UE privind reciclarea ambalajelor. Pe de altă parte, ambalajele care fac parte în prezent din SGR acoperă doar 10% din totalul ambalajelor din piață. 

Cum va funcționa Sistemul de Garanție-Returnare?

Atunci când vei cumpăra o băutură de la un comerciant, vei plăti o garanție de 50 de bani. Aceasta se aplică ambalajelor primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 litri şi 3 litri, inclusiv. 

Pentru a recupera garanția, va trebui să aduci ambalajul gol în oricare dintre punctele de returnare organizate de comercianți. Vei primi înapoi, pe loc, valoarea garanției plătite inițial, în numerar, vouchere sau pe card. 

Dacă returnarea se face în magazin, vei primi banii în numerar. În supermarketurile cu sisteme automate de colectare, vei putea introduce ambalajul într-un aparat de returnare (RVM) și vei primi un voucher. Acest voucher poate fi folosit în magazin sau schimbat în bani la casa de marcat sau la un ghișeu special. 

Pentru a-ți fi mai ușor să identifici produsele care pot fi returnate prin SGR, ele vor purta un logo distinct – „Ambalaj cu garanție”.

Sigla SGR este „este un simbol național unic, reglementat de lege. O siglă identică pentru toți producătorii facilitează identificarea ambalajelor purtătoare de garanție de către consumatori”, explică Anca Severin.

https://mindcraftstories.ro/images/2023/11/Mindcraftstories_SGR-sistem-garantie-returnare-RetuRO_Sigla-SGR.jpg

Sigla SGR

Nu va trebui să faci dovada cumpărării, adică nu va trebui să păstrezi bonul inițial, nici să dovedești că ambalajul a fost cumpărat din acel magazin. 

Și, deși poți cumpăra de oriunde, nu poți returna oriunde. Asta pentru că vor exista și magazine care pur și simplu nu vor avea loc să-și organizeze propriile puncte de colectare. Pentru acești comercianți, în speță, micile magazine de cartier sau de la sate, cu suprafețe de vânzare sub 200 mp, legea le oferă posibilitatea să se asocieze cu alte magazine din zonă, care au spațiu suficient pentru a deschide puncte de colectare, sau să folosească anumite puncte de colectare puse la dispoziție de autoritățile locale. 

https://mindcraftstories.ro/images/2023/11/Mindcraftstories_SGR-sistem-garantie-returnare-RetuRO_Cum-functioneaza-sistemul-de-garantie.jpg

Cum trebuie returnate ambalajele?

Nu orice ambalaj poate fi returnat, însă, spun regulile stabilite de RetuRO. Acesta trebuie să aibă simbolul special SGR. Prin urmare, eticheta ambalajului trebuie să rămână intactă, cu simbolul și codul de bare vizibile. Doar anumite de produse vor fi incluse, inițial, în sistem și vor purta această siglă. 

https://mindcraftstories.ro/images/2023/11/Mindcraftstories_SGR-sistem-garantie-returnare-RetuRO_Ce-se-poate-returna.jpg

De asemenea, nu poți returna ambalaje deteriorate sau deformate, cum ar fi ambalajele sparte, turtite sau presate. Altfel, ambalajul nu poate fi scanat corect, pe baza formei și dimensiunilor, de către automatul de colectare.

Ambalajul trebuie să fie gol, nu neapărat și spălat. Orice cantitate de lichid rămas în ambalaj poate afecta greutatea sa și există riscul ca acesta să fie respins de către automat, chiar dacă există o mică marjă de greutate acceptată.

Ce se întâmplă cu ambalajele după colectare?

Toți comercianții, indiferent de mărimea magazinelor, trebuie să dispună de centre de colectare, unde cumpărătorii pot aduce ambalajele goale.

De preluarea și transportul acestora se va ocupa RetuRO, astfel încât să nu aglomereze depozitele comercianților.

Ambalajele vor ajunge la reciclatori și transformate în materie primă pentru noi produse. În cazul plasticului, de exemplu, se va obține rPET (polietilenă tereftalat reciclat) de calitate, care va fi utilizat în producția de ambalaje noi.

Nu toate ambalajele de pe piață beneficiază de garanția de 50 de bani

Deși Sistemul Garanție-Returnare va fi operațional din 30 noiembrie, există o perioadă de tranziție. Nu vei putea returna toate ambalajele pe care le ai acasă, deoarece nu toate vor avea sigla „Ambalaj cu garanție”. Și în stocurile magazinelor vor exista ambalaje fără siglă, însă în lipsa acesteia, nu se va percepe garanția de 50 de bani.

Tranziția va dura până la 30 iunie 2024. Din 1 iulie 2024, producătorii nu vor mai putea pune pe piață ambalaje din categoriile acoperite de SGR fără a avea sigla și codul de bare specific SGR. 

De asemnea, o serie întreagă de tipuri de ambalaje nu vor primi sigla SGR nici după această dată, din diverse motive, și nu vor fi, prin urmare, acoperite de sistem. 

https://mindcraftstories.ro/images/2023/11/Mindcraftstories_SGR-sistem-garantie-returnare-RetuRO_Ce-nu-se-returneaza.jpg

Cum funcționează sistemele de tip SGR în alte țări din Europa?

România se alătură unui grup select de țări UE. Nu toate țările europene au implementat până în prezent un sistem de garanție-returnare, însă acolo unde este deja operațional, funcționează cu succes. Anca Severin de la RetuRO e optimistă vizavi de atingerea țintelor de colectare cu ajutorul SGR. „În Germania, acest sistem a contribuit la atingerea unei rate de reciclare de aproximativ 98%”, spune ea. „În Danemarca și Norvegia, sistemele similare au dus la rate de reciclare impresionante. Chiar dacă aceste țări nu au avut rezultate extraordinare imediat, chiar din primul an de funcționare, cu timpul au înregistrat progrese semnificative. Aceste cifre ne inspiră încredere că și noi vom putea atinge obiectivele stabilite de reciclare.”

Germania are un sistem bine pus la punct 

Germania// Link: dpg-pfandsystem.de // are unul dintre cele mai dezvoltate și vechi sisteme de tip SGR din Europa. De altfel, Gemma Webb, CEO RetuRO, a afirmat de curând că Sistemul Garanție-Returnare din România va fi al doilea cel mai mare astfel de proiect din Europa, după cel din Germania.// „Gemma Webb, CEO RetuRO Sistem Garanție-Returnare: «Următoarele luni vor fi provocatoare și încărcate cu multă presiune»”, revista-piata.ro // Cu două decenii în urmă, în 2003, Germania a fost primul stat european cu o populație de peste 30 de milioane de locuitori care a adoptat un sistem de garanție-returnare. Inspirat din modelele nordice, sistemul colectează sticle, metal și plastic, contribuind la rate înalte de reciclare. În cazul sticlelor PET, Germania impune o garanție de 0,25 euro, semnificativ mai mare decât cea pentru ambalajele din sticlă (între 0,08 euro și 0,15 euro).

Danemarca acceptă și sticle fără garanție

Danemarca// Link: danskretursystem.dk // are un sistem de tip SGR gestionat de The Dansk Retursystem, o organizație non-profit care face acest lucru din 2002. Sistemul danez are două componente: una pentru ambalajele de unică folosință și alta pentru cele refolosibile. În cadrul sistemului, se colectează ambalaje din plastic și sticlă fără garanție, care pot fi spălate, reumplute și reutilizate. Danemarca a reușit astfel să colecteze peste 90% din ambalaje și să le recicleze eficient pentru fabricarea unor noi sticle. 

SGR – un succes în Norvegia

Norvegia// Link: tomra.com // a fost una dintre primele țări care au introdus SGR în Europa, în 1996. Sistemul lor se aplică sticlelor din PET, anumitor ambalaje din plastic și dozelor de aluminiu. Consumatorii pot returna ambalajele prin intermediul automatelor de tipul Reverse Vending Machines (RVM-uri) sau la punctele de colectare. Cu ajutorul sistemului, Norvegia a atins o rată de colectare a ambalajelor de băuturi de până la 93%.

În Estonia poți primi garanția înapoi chiar și la hotel

Estonia// Link: eestipandipakend.ee // a introdus SGR în 2005. Estonienii pot returna ambalajele de băuturi precum PET-uri, sticlă sau doze de aluminiu și să primească înapoi o garanție. Aproximativ 88% din ambalajele pentru băuturi sunt returnate prin acest sistem în Estonia.

Lituania are unul dintre cele mai moderne sisteme

Lituania// Link: interregeurope.eu // și-a lansat sistemul propriu în 2016. Este considerată una dintre cele mai moderne implementări la nivel internațional. Numai sistemul de depozitare din Lituania împiedică eliberarea a 55. 000 de tone de dioxid de carbon (CO2) în fiecare an. Ratele de colectare ale ambalajelor de băuturi au ajuns până la 92%. 

Slovacia, ambiții mari cu SGR până în 2025

Slovacia a început discuțiile publice despre implementarea SGR în 2003, iar din 2022 a intrat oficial în funcțiune.// Link: spravcazaloh.sk // Cu ajutorul unui consorțiu de asociații profesionale non-profit, sistemul de garanție-returnare a fost implementat în doar zece luni. Slovacia s-a angajat să crească gradul de colectare a ambalajelor de băuturi de la 60% în prezent, la 90% în 2025.

În Letonia garanția se poate dona cauzei Ucrainei

Letonia// Link: depozitapunkts.lv // a lansat propriul SGR în 2022. În primele luni de operare, prin acest sistem, consumatorii au returnat peste jumătate (54%) din totalul ambalajelor cu garanție de pe piață. Letonienii pot dona garanția către nevoile refugiaților ucraineni: asistență socială, tratament medical, plata medicamentelor, stomatologie și alte situații care nu sunt acoperite de fondurile statului sau ale autorităților locale.

Belgia, Italia și Franța nu se grăbesc să adopte un sistem de garanție-returnare

Un caz aparte este Belgia, care nu are un astfel de sistem, pentru că aici ratele de reciclare ale deșeurilor sunt ridicate, chiar și în condițiile în care ambalajele de băuturi sunt colectate de la gospodării împreună cu alte deșeuri din plastic. În prezent, 89,1% din toată cantitatea de ambalaje pusă pe piață în Belgia este reciclată.// „Recycling in Belgium”, fostplus.be //

Nici în Italia, nu există un SGR pentru recipientele de unică folosință. Aici, majoritatea producătorilor consideră că acesta nu este necesar, fiindcă ar duce la o dublare inutilă a costurilor economice și de mediu. Producătorii italieni susțin că obțin rate ridicate de reciclare prin combinarea colectării tradiționale prin containere cu un sistem de colectare selectivă, care ar costa de zece ori mai puțin decât un SGR.// „CONAI: deposit return system is a duplication of economic and environmental costs”, conai.org // Cu toate astea, italienii susțin introducerea unui SGR în proporție foarte mare: 83%, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat recent în 2022,„83% of Italians support the introduction of a Deposit Return System on single-use beverage packaging”, petnology.com odată cu lansarea primei campanii de dezbatere publică pe temă. 

Și Franța a adoptat recent legislația privind SGR și are planuri de implementare în viitorul apropiat.// „EU Digest | Discussion about introducing DRS in France”, acrplus.org // Sistemul de colectare selectivă actual merge însă bine, motiv pentru care unele părți interesate sunt reticente cu introducerea SGR. În plus, ratele de colectare separată sunt deja destul de ridicate în unele regiuni, depășind chiar 80%. Până în prezent, Franța a făcut pași importanți în reducerea și reciclarea deșeurilor, măsuri care au dus la creșterea ratei de colectare separată a sticlelor PET de la 61% în 2021, cu o rată de creștere anuală de trei puncte procentuale.

Totuși, există o opoziție puternică cu privire la introducerea unui SGR, în principal din partea autorităților locale. Acestea se tem de impactul pe care un astfel de sistem îl va avea asupra mediului, dar și că veniturile locale obținute din vânzarea PET-urilor ar putea scădea și că schimbarea modalității de returnare a ambalajelor ar putea confunza oamenii. 

SGR nu e perfect, dar e mai bine cu el

O serie de probleme, de la informarea insuficientă a cetățenilor și agenților comerciali până la lipsa fizică a spațiilor pentru colectarea ambalajelor și un sistem de decontare ambiguu, ar putea crea o degringoladă generală care va face să mai treacă cel puțin un un an până când SGR va fi cu adevărat funcțional. 

„Este esențial să recunoaștem că SGR nu va fi perfect din start, dar va fi în mod constant îmbunătățit”, crede Anca Severin. „Sistemul va fi dinamic și se va adapta în timp – va progresa cu fiecare nou ambalaj introdus, cu fiecare centru de colectare nou deschis și cu fiecare cetățean care decide să îl susțină.”

Totuși, eficiența dovedită a acestor sisteme în diferite țări, datorită dependenței lor mai mici de guvern și implicării active a cetățenilor, ar putea asigura succesul SGR și în România. Aceste sisteme funcționează bine deoarece sunt convenabile (sunt aproape de casă) și oferă o recompensă imediată (returnarea banilor pentru ambalaje). 

Rezultatele unui studiu recent, realizat de Reveal Marketing Research,// „Studiu Reveal Marketing Research: 6 din 10 români vor să evite să piardă bani și intenționează să recicleze de fiecare dată ambalajele o dată cu implementarea noului sistem garanție-returnare de la sfârșitul acestui an”, reveal.ro // sunt încurajatoare, ba chiar surprinzătoare pe alocuri. Aproape 6 din 10 români vor să evite să piardă bani și intenționează să recicleze de fiecare dată ambalajele, odată cu implementarea noului Sistem Garanție-Returnare. 

Cât privește obiceiurile de reciclare, 58% dintre români colectează separat deșeurile reciclabile (plastic, sticlă, metal, hârtie) zilnic, iar 35% o fac ocazional. În mediul rural, 70% dintre deșeurile reciclabile sunt preluate separat de firme de salubritate, comparativ cu 45% în mediul urban. În procent de 80%, românii predau deșeurile reciclabile separat, pe categorii.

Principalele obstacole în reciclare sunt distanța mare față de centrele de colectare (36%), firmele de salubritate care nu colectează separat (34%) și neîncrederea în procesul de reciclare (22%).

Odată ce noul sistem va intra în vigoare, 63% dintre români intenționează să returneze ambalajele de fiecare dată pentru a recupera garanția, în special persoanele peste 45 de ani.

Un procent de 66% dintre respondenți sunt conștienți de sistemul garanție-returnare. Peste jumătate dintre români (60%) preferă să returneze ambalajele la automate de colectare, în special tinerii sub 35 de ani.

În fine, 43% dintre români nu vor să-și modifice felul în care consumă băuturi, iar 19% planifică să cumpere ambalaje mai mari ca să plătească garanția mai rar.

O surpriză plăcută este că SGR ar putea genera și profit. Veniturile sistemului vor proveni din trei surse: din vânzarea ambalajelor colectate către reciclatori (aceasta este principala sursă de venit pe termen lung), din taxa de administrare plătită de producători (această taxă acoperă costurile de colectare, sortare și reciclare a ambalajelor) și din garanția neîncasată de către consumatori (această sursă de venit va fi mai mică pe măsură ce ratele de colectare vor crește).

Însă RetuRO se poziționează ca o companie „not for profit”, iar asta înseamnă că orice profit realizat va fi reinvestit în dezvoltarea sistemului. 

Schimbarea cea mai mare adusă de SGR este că va reduce major deșeurile. Sau cel puțin așa se speră. Stimulați economic, consumatorii ar trebuie să returneze ambalajele. Ideea e susținută de studii din Europa și din alte părți ale lumii,// „Fact Sheet: Deposit Return Systems Reduce Litter”, reloopplatform.org // care arată că țările cu sisteme de garanție-returnare funcționale reduc deșeurile conexe cu 70-80% și deșeurile totale cu până la 40%. 

Chiar dacă sticlele tot vor fi abandonate de către unii cumpărători, garanția înseamnă, până la urmă, că este probabil ca altcineva să găsească acele ambalaje și să le returneze pentru a recupera banii. Astfel că, la final, multe dintre aceste ambalaje nu vor mai fi irosite, nu se vor mai transforma în gunoi, nu vor mai ajunge în natură și nu o vor mai distruge. Dimpotrivă, deșeurile vor începe să aibă valoare. Sau măcar o parte dintre ele.



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|FYI

Iunie doboară recordurile globale de temperatură pentru a 13-a lună consecutiv. Anul 2024 ar putea depăși recordurile anterioare

De
Iunie stabilește recorduri globale de temperatură pentru a 13-a lună la rând. Anul 2024 va depăși, cel mai probabil, recordurile din 2023, în ciuda faptului că fenomenul El Niño, care contribuie la menținerea temperaturilor ridicate, s-a încheiat.
MEDIU|JURNAL DE NATURALIST

Lipitorile: aproape dispărute din cauza medicinii din trecut, folosite și azi în terapii

De
Nu toate lipitorile sug sânge. Unele specii se hrănesc cu materii organice moarte sau cu mici nevertebrate. În plus, lipitorile medicinale sunt benefice în diverse tratamente, cum ar fi pentru îmbunătățirea circulației sângelui și prevenirea formării cheagurilor după anumite intervenții chirurgicale.
MEDIU|FYI

Bureții din melamină eliberează trilioane de fibre microplastice lunar 

De
Bureții din melamină, cunoscuți și ca „bureți magici”, eliberează trilioane de fibre microplastice în fiecare lună, punând în pericol mediul, arată un nou studiu. Soluțiile recomandate includ fabricarea unor bureți mai denși și utilizarea metodelor alternative de curățare.
MEDIU|FYI

Sateliții ar putea monitoriza deșeurile marine din spațiu

De
Plasticul care poluează apele oceanice și continentale ar putea deveni mult mai ușor de detectat și urmărit prin instalarea unor senzori dedicați pe viitorii sateliți.