Temperatura medie a Europei a fost cu aproximativ 2,3 grade Celsius mai ridicată în 2022 decât în perioada preindustrială, avertizează un raport publicat recent de Organizația Meteorologică Mondială a ONU.
Un raport comun„State of the Global Climate in 2022”, public.wmo.int al Organizației Meteorologice Mondiale a ONU și al climatologilor europeni a declarat că Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe planetă. Aici, începând cu anii 1980, temperatura a crescut de aproximativ două ori față media globală, care a fost de circa 1,15 °C (± 0,13 °C) mai mult decât perioada industrială.
Potrivit raportului, anul trecut, valurile de căldură au cauzat în Europa peste 16.000 de decese, iar fenomenele meteorologice, hidrologice şi climatice extreme care au avut loc pe continent în 2022 au afectat în mod direct 156.000 de persoane.
Inundațiile și furtunile au generat cea mai mare parte din daunele în valoare de aproximativ două miliarde de dolari puse pe seama extremelor meteorologice.
Dr. Carlo Buontempo, directorul Serviciului european de schimbare a climei Copernicus, a declarat că, din păcate, această situație nu poate fi considerată singulară sau o anomalie. „Cunoștințele noastre actuale despre sistemul climatic și evoluția sa ne informează că astfel de evenimente fac parte dintr-un tipar care va face ca extremele de stres termic să devină mai frecvente și mai intense în întreaga regiune”, a adăugat Buontempo.„Europe is world’s fastest warming continent: climate report”, france24.com
Oamenii de știință au avertizat cu privire la temperaturi ridicate record în întreaga lume, deoarece încălzirea excesivă din cauza schimbărilor climatice se suprapune cu un vârf pe care urmează să-l atingă în curând fenomenul El Niño.
Motivul pentru care Europa se încălzește mai repede decât alte continente este legat de faptul că o mare parte a continentului se află în zona subarctică și arctică – regiunea cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ –, precum și de feedback-ul climatic, au spus oamenii de știință. Feedbackul climatic este ca o reacție în lanț a naturii: dacă ceva se schimbă în clima dintr-o regiune, această schimbare poate provoca alte schimbări, care apoi întăresc sau slăbesc schimbarea originală.
Însă, în ceea ce a fost numit un semn de speranță, energia regenerabilă provenită de la vânt și soare a reprezentat pentru prima dată anul trecut cea mai mare pondere în producția de electricitate a UE (22,3%), depășind energia nucleară (21,9%) îigazele naturale (19,9%). Raportul menționează că acest lucru se datorează unei combinații de factori, inclusiv o creștere semnificativă a capacității instalate de energie solară anul trecut.
Jumătate din școlile și spitalele Europei sunt situate în insule de căldură urbane
Aproximativ 46% din spitale și 43% din școlile din Europa sunt situate în zone cu cel puțin două grade Celsius peste media regională. Acest lucru expune populația vulnerabilă, formată din copii și persoane cu afecțiuni cronice, la temperaturi care le-ar putea pune și mai mult în pericol sănătatea.
Într-o analiză recentă,„Europe’s schools and hospitals in urban heat islands, and other city-focused stories you need to read now”, weforum.org Agenția Europeană de Mediu (AEM) explică modul prin care Europa se poate adapta la schimbările climatice. Ea arată faptul că aproape jumătate din școlile și spitalele din orașele europene sunt situate în așa numitele „insule de căldură urbane”. Acest fenomen apare în zonele în care este o concentrație mare de clădiri și străzi, care absorb și rețin mai multă căldură față de spațiile verzi.
Schimbările climatice provocate de arderea combustibililor fosili duc la valuri de căldură tot mai intense și mai frecvente. Combinate cu insulele de căldură urbană, aceste fenomene prezintă riscuri pentru sănătate și pot duce inclusiv la creșterea numărului de decese cauzate de stresul termic pentru anumite categorii de populații.
În timpul unui val de căldură din 2003, rata mortalității din orașele din Marea Britanie a fost de două ori mai mare decât în zonele rurale locale. AEM îndeamnă guvernele să introducă contramăsuri, cum ar fi construirea mai multor spații verzi și suplimentarea surselor de apă. Parisul a dat deja startul unui program de transformare a mai multor spații din cadrul școlilor în zone verzi, cu fântâni și plante rezistente la secetă.
Fauna sălbatică, sub lupă cu ajutorul senzorilor de poluare a aerului
Monitorizarea biodiversității la nivel mondial vine cu provocări uriașe. Programele naționale de monitorizare diferă foarte mult, astfel că majoritatea datelor colectate nu sunt uniforme și puține sunt disponibile public. Dar este posibil ca oamenii de știință din Canada și Marea Britanie să fi găsit o soluție surprinzătoare: filtrele folosite deja în întreaga lume pentru a monitoriza poluarea aerului.„Air-quality networks collect environmental DNA with the potential to measure biodiversity at continental scales”, cell.com
Aceste dispozitive captează neintenționat, de zeci de ani, cantități mari de ADN din mediu, provenite de la animale și plante. Savanții spun că aceste date ar putea fi folosite pentru a înțelege schimbările petrecute în biodiversitate de-a lungul timpului, dar ele oferă și și indicii despre cele viitoare.
Experții au recuperat din mediul înconjurător ADN provenit de la peste 180 de plante, ciuperci, insecte, mamifere și amfibieni, impregnate în filtrele pentru măsurarea calității aerului, situate în Scoția și Londra, în perioadele cuprinse între septembrie-octombrie 2021 și aprilie-mai 2022.
4 studii care ne-au atras atenția
Cum este determinat sexul țestoaselor de temperaturile ridicate
Se știe că temperaturile mai calde fac ca mai multe ouă de țestoasă să devină femele, dar noi cercetări de la Universitatea Duke arată că acele femele au, de asemenea, o capacitate mai mare de a produce ouă, chiar înainte ca sexul lor să fie stabilit.„Higher temperatures directly increase germ cell number, promoting feminization of red-eared slider turtles”, cell.com Descoperirea poate explica de ce multe alte animale, în afara țestoaselor, au un sistem de determinare a sexului dependent de temperatură și de ce acest sistem persistă, chiar dacă pare a fi o strategie riscantă.
Efectul erupțiilor vulcanice, subestimat în proiecțiile climatice
Locul și momentul în care un vulcan erupe nu poate fi controlat de către oameni, însă vulcanii joacă un rol important în sistemul climatic global. În timpul erupțiilor, aceștia pot emite gaze de sulf în atmosfera superioară. Acestea formează particule minuscule, numite aerosoli, care reflectă lumina solară înapoi în spațiu. În cazul erupțiilor foarte mari, precum cea a Muntelui Pinatubo în 1991, volumul de aerosoli vulcanici este atât de mare încât provoacă o scădere semnificativă a temperaturii globale.
Cu toate acestea, aceste erupții majore au loc doar de câteva ori pe secol, în timp ce cele de magnitudine mică se întâmplă anual sau o dată la doi ani. Comparativ cu gazele cu efect de seră emise de activitatea umană, efectul pe care îl au vulcanii asupra climei globale este relativ minor, dar este important să fie incluși în modelele climatice pentru a evalua corect schimbările de temperatură în viitor, concluzionează cercetătorii de Universitatea Cambridge în studiul publicat în revista Geophysical Research Letters.„Climate Projections Very Likely Underestimate Future Volcanic Forcing and Its Climatic Effects”, agupubs.onlinelibrary.wiley.com
Curenții oceanici n-au nicio vină pentru creșterea dioxidului de carbon din atmosferă
O cercetarea revoluționară a coralilor de mare adâncime, publicată în revista Nature Geoscience,„Radiocarbon evidence for the stability of polar ocean overturning during the Holocene”, phys.org a infirmat ideea conform căreia curenții oceanici au contribuit la creșterea nivelului global de dioxid de carbon în aer în ultimii 11.000 de ani. Studiul, condus de savanți de la Universitatea Bristol din Marea Britanie și Universitatea Nanjing din China, a infirmat astfel teoria potrivit căreia schimbările în circulația oceanică la latitudini înalte ar fi putut declanșa eliberarea carbonului marin în atmosferă în perioada Holocenului. Prin furnizarea de dovezi cu ajutorul carbonului radioactiv se deschide calea către o înțelegere mai profundă a interacțiunilor complexe dintre ocean și sistemul climatic al Pământului.
Efortul de răcire a planetei trebuie să continue și după ce s-ar atinge neutralitatea climatică
Potrivit unor cercetări noi realizate de o echipă de oameni de știință ai Universității Colorado State și publicate în revista Environmental Research: Climate,„Probability of continued local-scale warming and extreme events during and after decarbonization”, iopscience.iop.org temperaturile globale ale Pământului ar avea nevoie de cel puțin o perioadă de zece ani pentru a se stabiliza după ce întreaga planetă și-ar reduce emisiile de carbon la zero. Cercetătorii au analizat modul în care climatul Pământului poate evolua folosind un set extins de simulări ale modelelor climatice, care au reprezentat decarbonizarea la nivelul net zero.
Recomandările Mindcraft Stories
Până în 2050, se estimează că doi din trei oameni vor locui în orașe. Această urbanizare va aduce o nouă serie de provocări pentru mediu, în special în sectorul încălzirii, care reprezintă jumătate din consumul de energie la nivel mondial. Inginerii de la The Warming Surfaces Company din Finlanda au creat o folie de încălzire subțire ca hârtia, care poate transforma orice perete sau chiar mobilier într-un radiator, scrie ZME Science.„Say goodbye to radiators: paper-thin film turns any wall or furniture into a heater”, zmescience.com
Subiectul inteligenței artificiale a dominat prima parte a anului 2023 și nu a lăsat urme de îndoială că omenirea se află acum la începutul unei revoluții tehnologice care va exploda exponențial. De la aplicații în imagistica medicală pentru depistarea celulelor precanceroase, până la integrarea în vehicule pentru navigație autonomă și imixtiunea în lumea academică, AI-ul începe să-și facă simțită prezența în toate aspectele vieții și să vină cu soluții în domenii care mai de care mai neașteptate. Datorită lui, și comerțul ilegal cu animale sălbatice ar putea dispărea pentru totdeauna, scrie earth.org.„AI in the Wild: Applications to Combat the Illegal Wildlife Trade”, earth.org
Scopul general al practicilor culturale indigene este de a preveni consumul excesiv de resurse care stă la baza obiceiului oamenilor de a arunca și a risipi.The Conversation „How Indigenous cultural practices can improve waste management in communities”, theconversation.com îți spune cum pot îmbunătăți tradițiile indigene gestionarea deșeurilor în comunități. Respectul, iubirea, onestitatea, adevărul, curajul, smerenia și înțelepciunea sunt valorile pe care primii oameni le-au dezvoltat în relație cu ei înșiși și cu mediul și care le-au permis perpetuarea generațiilor ani de-a rândul.
Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.
Deși legislația majorității țărilor UE s-a aliniat cu recomandările Consiliului Europei, accesul efectiv la arhive rămâne problematic, inclusiv în România, arată un studiu recent.
În timp ce „Big AI” îți cere 20 de dolari pe lună, apar modele alternative pe care le-ai putea folosi gratuit. Dacă știi programare. Sau dacă-ți cumperi ochelari.
Un nou studiu arată că 56 de companii, în frunte cu Coca-Cola, sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic produs de branduri. Fiecare creștere de 1% în producția de plastic corespunde unei creșteri de 1% în nivelul poluării cu plastic din mediul înconjurător.
