7 recorduri de temperatură depășite în ultimii ani. Ar putea fi 2024 cel mai călduros an din istorie?39 min read

Fenomenul meteorologic El Niño, asociat cu creşterea temperaturilor la nivel global, a început în iunie şi se va intensifica treptat. Climatologii se așteaptă ca temperaturile să devină mai fierbinți ca niciodată. 

La începutul lui mai, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a calculat„WMO Update: Prepare for El Niño”, public.wmo.int o probabilitate de 60% ca fenomenul El Niño să se dezvolte până la sfârşitul lunii iulie şi 80%  ca acesta să se producă până la sfârşitul lui septembrie.  În același raport, oamenii de știință atenționau că există un risc de 98% ca unul dintre următorii cinci ani să fie cel mai cald an înregistrat pe glob.

La doar câteva săptămâni după avertizarea OMM, Laurie Garrett, o cunoscută jurnalistă americană,Laurie Garrett a câștigat Premiul Pulitzer pentru Jurnalism explicativ în 1996, pentru o serie de lucrări publicate în Newsday care au relatat focarul virusului Ebola în Zair. Detalii: en.wikipedia.org posta un tweet în care trăgea un semnal de alarmă asupra creșterii bruște și acute a temperaturii oceanelor din întreaga lume, în special în regiunile arctice și subarctice. „Ne îndreptăm către un 2023/24 fără precedent și imprevizibil”, spunea Garrett, repostând tweet-ul activistului climatic austriac Thomas Reis, cu hărți îngrijorătoare care indicau anomaliile prezente deja în regiunea arctică – primele semnalele că fenomenul El Niño este aici. 

Captură de ecran.

El Niño este un fenomen climatic natural, asociat în general cu o creştere a temperaturilor, care provoacă o secetă sporită în Australia, Indonezia şi în unele părţi ale Asiei de Sud şi ploi abundente în zone din sudul Americii de Sud, în sudul Statelor Unite, Cornul Africii şi Asia Centrală. Fenomenul s-a produs cel mai recent în sezonul 2018-2019 şi a fost urmat de un episod deosebit de îndelungat al fenomenului contrar La Niña, care provoacă efecte inverse şi, mai ales, o scădere a temperaturilor. 

Recent, Oficiul meteo din Marea Britanie și Administrația Națională pentru Oceane și Atmosferă din SUA au arătat că Marea Nordului și Atlanticul de Nord se confruntă cu temperaturi peste valorile istorice. Anumite zone înregistrează cu până la cinci grade Celsius peste nivelul obișnuit. Un raport Met Office„‘Unheard of’ marine heatwave off UK and Irish coasts poses serious threat”, theguardian.com evidenţiază şi că temperaturile la nivel global de la suprafața mării, în lunile aprilie și mai, au atins un maxim istoric, comparativ cu mediile înregistrate începând cu 1850.

 El Niño a debutat oficial în Oceanul Pacific în luna iunie, chiar mai devreme decât se preconiza, și, în următorii ani, va adăuga mai multă căldură unei planete care se încălzește deja din cauza schimbărilor climatice.„Scientists have announced the start of a potentially strong El Niño climate pattern in June 2023. What effect might that have on our lives?”, bbc.com

Cercetătorii spun„El Niño planet-warming weather phase has begun”, bbc.com că există o șansă din patru ca evenimentul să depășească pragul de două grade Celsius la apogeu, ceea ce l-ar face un „super El Niño”. Cel din 1997-1998 a cauzat pagube de peste 5.000 de miliarde de dolari și a provocat aproximativ 23 de mii de decese, din cauza furtunilor și inundațiilor. Mai mult, El Niño ar putea crește cu până la 0,2 grade Celsius temperatura globală, ducând încălzirea globală mai aproape de pragul de 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială.

El Niño aproape că garantează că multe dintre cele șapte recorduri de temperatură de mai jos vor fi depășite, cel mai probabil, în curând. 

 Temperaturile globale ale suprafeței mării, maxim istoric pentru lunile aprilie și mai 

În 2023, temperaturile globale ale suprafeței mării în aprilie și mai au atins un maxim istoric, conform înregistrărilor care datează din 1850. Potrivit predicțiilor meteorologice, în iunie, de asemenea, se vor atinge niveluri record de căldură.„Weather tracker: sea surface temperatures at record levels in north Atlantic”, theguardian.com 

De la începutul lui 2023 și până în prezent, temperaturile la suprafața mării (SST) din Atlanticul de Nord au doborât record după record. Încă din prima săptămână din martie 2023, pe baza înregistrărilor din 1981, când au început observațiile globale prin satelit, anomaliile zilnice SST din regiune au fost mai mari decât în ultimii 42 de ani.

Datele Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA) arată că temperaturile de la suprafața oceanelor au înregistrat o medie de 21,1°C de la începutul lunii aprilie. Acest lucru stabilește un nou record, depășind ușor cele 21°C grade înregistrate în 2016.„Climate breaks multiple records in 2016, with global impacts”, public.wmo.int 2016 a fost cel mai călduros an înregistrat vreodată, din cauza dublului efect cauzat de un El Niño foarte puternic şi de încălzirea provocată de gazele cu efect de seră asociate activităţilor umane. 

Până în iunie, SST-urile din nordul Oceanului Atlantic au fost cu aproximativ 0,5 grade Celsius mai mari decât cele mai calde temperaturi de suprafață zilnice înregistrate, în general, în luna iunie. De obicei, media zilnică SST în Atlanticul de Nord atinge vârfuri spre sfârșitul lunii august, așa că oamenii de știință și meteorologii sunt cu ochii pe această tendință și se așteaptă ca temperaturile de la suprafața mării să-și continue trendul ascendent.

Temperaturile ridicate înregistrate în oceane au contribuit la albirea semnificativă a coralilor. Recifele ofereau, în mod normal, adăpost şi hrană pentru numeroase specii marine. Chiar dacă obiectivul climatic de la Paris de a menține încălzirea globală la 1,5 grade Celsius este atins, 99% dintre recifele de corali ale lumii nu se vor putea recupera. La o încălzire cu două grade în plus, coralii vor dispărea în proporție de 100%. 

O creștere a mortalității speciilor marine a fost raportată în multe ape tropicale, ceea ce a impactat lanțurile trofice marine, ecosistemele și pescuitul.„Marine heatwaves drive recurrent mass mortalities in the Mediterranean Sea”, onlinelibrary.wiley.com 

Conform raportului Met Office amintit mai sus, cantitatea de gheață arctică a fost mult sub media pentru această perioadă a anului, dar peste nivelurile atinse în cursul lunii mai. De asemenea, extinderea gheții marine din Antarctica este cea mai mică înregistrată pentru această dată. 

Oceanele planetei absorb până la 90% din excesul de căldură eliberat de arderea combustibililor fosili, de despăduriri și de impactul gazelor cu efect de seră.„Ocean Warming”, climate.nasa.gov Însă, pe măsură ce temperaturile oceanelor cresc, există un impact direct asupra vremii. Apele mai calde contribuie la alimentarea unor sisteme de furtuni mai intense. Cercetările de la Centrul Național de Oceanografie (NOC) și Universitatea Maynooth din Irlanda au arătat că, la o creștere cu 1°C a temperaturii oceanelor în Atlanticul de Nord, va rezulta o creștere cu 40% a ratei precipitațiilor uraganelor și o creștere cu 140% a precipitațiilor totale anuale pe uscat.„NOC shows a 40% rise in hurricane rainfall rate for a 1°C rise in ocean temperatures”, meteorologicaltechnologyinternational.com 

BARISHAL, BANGLADESH – 8 IUNIE 2023: Un muncitor se odihnește în timpul valului excesiv de căldură care a forțat țara din Asia de Sud să închidă școlile primare la nivel național de luni până joi. La mijlocul lunii aprilie, cel mai vestic oraș al său, Ishwardi, a înregistrat 42,8 grade Celsius, cea mai ridicată temperatură din acest an. Întreruperile frecvente de curent în toată țara au înrăutățit situația. Foto: Niamul Rifat/Agenția Anadolu via Getty Images

 Vietnam și Laos au înregistrat în mai cele mai calde temperaturi  

 Pe măsură ce valul de căldură din luna mai a cuprins Asia de Sud-Est,„A ‘once-in-200 years’ heat wave caught Southeast Asia off guard. Climate change will make them more common”, edition.cnn.com maxime istorice au fost înregistrate în Vietnam, Laos și Bangkok. În capitala Thailandei căldura a fost agravată de un smog intens. 

Vietnamul a înregistrat pe 6 mai o temperatură maximă record de 44,1°C la o stație meteo, un fenomen extrem despre care oamenii de știință spun că se va repeta. Înregistrarea a fost făcută în provincia Thanh Hoa, a declarat Centrul Național de Prognoză Hidrometeorologică.„Record high temperature set in Vietnam”, e.vnexpress.net  

În Laosul vecin, în orașul Luang Prabang, s-au măsurat 43,5 grade Celsius, doborând recordul național de 42,7 grade Celsius, care tocmai ce fusese stabilit în aprilie. Capitala laotiană, Vientiane, și-a doborât recordul din toate timpurile, cu o temperatură de 42,5 grade Celsius.

Și Thailanda s-a confruntat în mai cu cea mai caldă temperatură înregistrată vreodată în Bangkok – 41 de grade Celsius. Capitala se numără printre zonele din Thailanda care au înregistrat temperaturi de 30 până la 40 de grade Celsius încă de la sfârșitul lunii martie. 

Un studiu din 2022, publicat în revista de știință Communications Earth & Environment de cercetătorii de la Universitatea Harvard și Universitatea din Washington,„Probabilistic projections of increased heat stress driven by climate change”, nature.com a stabilit că valuri de căldură periculoase, cu temperaturi de 39,4 grade Celsius și peste, vor avea loc între trei și zece ori mai des până la începutul secolului viitor. 

În zonele tropicale, care acoperă o mare parte din Asia, studiul a constatat că zilele de „căldură extrem de periculoasă” – definite ca 51 de grade Celsius – s-ar putea dubla, punând în pericol populația țărilor afectate.

SPANIA – 08 MARTIE: Un copil se joacă cu apa dintr-o fântână în Murcia, Spania. În iarnă și la început de primăvară, temperaturile au depășit cu mult 20 de grade Celsius în diferite zone din Europa. Foto: Europa Press via Getty Images

 Cea mai caldă iarnă europeană de când se fac înregistrări a fost în 2023

Încă de la începutul anului, mai multe țări europene s-au confruntat cu cea mai fierbinte iarnă de la apariția măsurătorilor meteorologice. În 2023, România și alte șapte țări, printre care Danemarca, Țările de Jos, Spania, Ungaria și Letonia, au avut cea mai caldă zi din orice lună ianuarie. 

În România, a doua zi a anului 2023 a fost cea mai caldă zi de ianuarie din istoria măsurătorilor înregistrate la 17 staţii meteorologice. Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, în intervalul 1-5 ianuarie 2023, temperatura maximă absolută a lunii a fost egalată sau depășită la 34 de stații meteorologice. Temperatura cea mai ridicată a fost înregistrată la Pătârlagele: 21,3 grade Celsius.„Caracterizare climatologică. Ianuarie 2023”, meteoromania.ro 

Recordurile cresc de obicei cu câteva zecimi de centigrad, dar Varșovia a înregistrat o creștere de 4°C. În Bilbao, în nordul Spaniei, temperaturile au fost cu 10°C peste medie pentru această lună.

De altfel, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, care a analizat situația din ultimele trei decenii, Europa se încălzește mai repede decât orice altă regiune.„Europe has warmed faster than any other region in the past 30 years”, edition.cnn.com Temperaturile din luna ianuarie au fost cu 2,2 grade Celsius mai mari decât media ultimelor trei decenii în Europa și cu 0,5 grade peste cea globală.„Surface air temperature for January 2023”, climate.copernicus.eu  

Schimbarea tiparelor meteorologice duce, mai departe, la efecte în lanț. Astfel, pot să apară valuri de căldură sau ploi torențiale în regiunile care, în mod normal, nu le experimentează. În cazul Europei, anul trecut, în 2022, o zonă de înaltă presiune care s-a mișcat deosebit de lent a adus aer arzător din Africa de Nord. „‘Just hell.’ 5 countries suffering in Europe’s heat wave”, politico.eu Aceste tipuri de valuri de căldură vor deveni mai frecvente în deceniile următoare, chiar dacă guvernele își vor îndeplini angajamentele de a reduce emisiile – ceea ce este departe de a fi sigur că se va întâmpla.

Pe măsură ce globul se încălzește, iernile din întreaga lume se schimbă. Din 1970, iarna în Statele Unite s-a încălzit mai repede decât orice alt anotimp,„Our winters are warming faster than our summers”, axios.com ceea ce a dus la înflorire timpurie, la scurtarea sezoanelor pentru sporturile de iarnă și la perturbarea hibernării faunei sălbatice.

NIJMEGEN, ȚĂRILE DE JOS – 23 AUGUST 2022: Casele plutitoare se așează pe albia uscată a râului Het Meertje, un afluent al râului Waal. Seceta din acea vară a făcut ca nivelurile fluviilor și râurilor din Europa să atingă minime istorice. Foto: Thierry Monasse/Getty Images

 Cea mai fierbinte vară înregistrată în Europa, în 2022 

Lunga vară fierbinte a încetat să mai fie doar titlul unui film american dramatic din 1958, ci a devenit o afirmație cât se poate de actuală (și reală) în 2022, când temperaturile medii ale Europei, din iunie până în august, au depășit recordul anterior, stabilit în anul precedent. Vara trecută, nu mai puțin de 12 țări au înregistrat temperaturi record, pe fondul mai multor valuri de căldură de pe continent. „2022 saw record temperatures in Europe and across the world”, climate.copernicus.eu 

Potrivit raportului intitulat Repere climatice globale 2022,„Global Climate Highlights 2022”, climate.copernicus.eu realizat anual de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice, anul trecut a fost unul al extremelor, cu multe recorduri de temperatură doborâte și o creștere continuă a concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă. Vara 2022 a fost cea mai caldă înregistrată în Europa și, în general, anul trecut a fost al doilea cel mai cald an înregistrat în Europa, în timp ce la nivel global a fost al cincilea cel mai cald. Temperaturile deosebit de ridicate nu au rămas fără efecte secundare: seceta și inundațiile au afectat regiuni mari de pe glob. 

La nivel global, în 2022, lumea a cunoscut al cincilea cel mai cald an înregistrat. Până în prezent, cei mai calzi ani înregistrați la nivel global sunt, în ordine, 2016, 2020, 2019 și 2017. În 2022, temperatura medie anuală a fost cu 0,3 grade Celsius peste perioada de referință 1991-2020, ceea ce înseamnă că a fost cu aproximativ 1,2 grade Celsius mai mare decât în perioada 1850-1900, folosită de obicei ca indicator pentru epoca preindustrială. Acest lucru face din 2022 al optulea an consecutiv cu temperaturi cu peste 1°C peste nivelul preindustrial.

În 2022, temperaturile au fost cu peste 2°C peste media 1991-2020 în părți din nordul Siberiei centrale și de-a lungul Peninsulei Antarctice. Regiunile care au înregistrat cel mai cald an înregistrat includ părți mari din Europa de Vest, Orientul Mijlociu, Asia Centrală și China, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, nord-vestul Africii și Cornul Africii.

Creșterea de temperatură este potențată și de arhitectura clădirilor din Europa. În multe țări europene, clădirile nu sunt proiectate să reziste la temperaturi chiar și cu cinci puncte peste peste 20 de grade Celsius, potrivit lui Mariam Zachariah, climatolog la Imperial College London.„Why is it so effing hot? Europe’s heat wave explained”, politico.eu 

Aceasta este o problemă serioasă în nordul Europei, unde majoritatea caselor sunt construite pentru a reține căldura, pentru a ajuta locuitorii să reziste mai bine la frig, determinând creșterea temperaturii interioare în timpul unui val de căldură. Doar o mică parte din aceste case au aer condiționat. De asemenea, în multe cazuri, orașele care nu au fost construite pentru a rezista la temperaturi ridicate nu au infrastructura potrivită pentru a menține răcoarea. 

În plus, riscurile asociate cu valurile de căldură nu sunt puține. Insolația și epuizarea termică pot fi fatale uneori, în special în rândul adulților în vârstă și al persoanelor care depun efort fizic sau lucrează la temperaturi ridicate.

CITEȘTE ȘI: Cât de cald este „prea cald”? Când devine canicula letală

Pe măsură ce temperatura crește, transpirația crește pentru a răci corpul prin evaporare. De asemenea, vasele de sânge din apropierea pielii se dilată, permițând sângelui să se deplaseze din centrul corpului către extremitățile acestuia. În lipsa hidratării, inima preia o presiune suplimentară și tensiunea arterială scade periculos de mult, ducând la insuficiență cardiacă în cazuri extreme.

Din păcate, cercetările efectuate de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice arată„Regional fact sheet – Europe”, ipcc.ch (PDF) că, în anii următori, temperaturile vor fi constant în creștere în Europa, cu o rată care depășește schimbările medii ale temperaturii globale, în timp ce frecvența și intensitatea extremelor calde vor crește și ele. 

NORVEGIA – 18 IULIE 2022: Ierburi marine observate în timpul expediției echipei turce de cercetare științifică lângă Insulele Svalbard, în Oceanul Arctic din Norvegia. Oamenii de știință s-au întors la Istanbul după expediția de 22 de zile. Au fost colectate date privind numărul exemplarelor mai multor specii marine, printre care foci, balene, orci, pescăruși şi urşi polari în Oceanul Arctic. Dacă creșterea temperaturii continuă din cauza schimbărilor climatice, vietățile din regiunea arctică se vor confrunta cu pericolul dispariției habitatelor lor. Foto: Sebnem Coskun/Agenția Anadolu prin Getty Images

 Recorduri de temperatură în regiunile polare și tropicale în 2022

Ambele regiuni polare au înregistrat episoade de temperaturi record în cursul anului 2022.„Climate change: Europe and polar regions bear brunt of warming in 2022”, bbc.com În luna martie, Antarctica a cunoscut o perioadă de căldură intensă, cu temperaturi mult peste medie. La stația Vostok, din interiorul Antarcticii de Est, de exemplu, temperatura raportată a atins -17,7°C, cea mai caldă măsurată în cei  65 de ani de la începerea măsurătorilor. 

În luna septembrie, temperaturile din Groenlanda au fost cu 8°C mai mari decât media, datele strânse de Copernicus arătând că aproape toată țara a experimentat temperaturi medii mai ridicate decât în orice septembrie începând cel puțin cu anul 1979, din cauza vânturilor predominante din sud și sud-vest, care au fost mai calde decât în mod normal.

Antarctica a înregistrat condiții neobișnuit de scăzute de gheață marină pe tot parcursul anului, cu șase luni în care a înregistrat minime record sau aproape record de gheață din Marea Antarctică pentru luna respectivă. În a doua jumătate a lunii februarie 2022, întinderea zilnică a gheții marine a Antarcticii a atins un nou minim record, depășind minimul anterior atins în 2017. 

Indieni hinduși își acoperă fețele pentru a se proteja de furtuna de praf și valurile de căldură, în timp ce se întorc după o baie sfântă la sangam, în timpul unei zile fierbinți în Allahabad, pe 12 aprilie 2016. Anul a fost decretat cel mai călduros din istoria măsurătorilor meteo. Foto: Ritesh Shukla/NurPhoto prin Getty Images

 Cel mai cald an de când au început înregistrările a fost în 2016

2016 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată. Atunci se stabilea un nou record pentru al treilea an la rând. Ulterior, 2020 a devenit al doilea cel mai fierbinte an al Terrei, de când se fac măsurătorile.„2020 was Earth’s 2nd-hottest year, just behind 2016”, noaa.gov Oamenii de știință au indicat ferm vinovatul: activitățile umane care conduc la schimbările climatice.

Datele finale pentru 2016 au fost publicate concomitent de cele trei agenții-cheie de monitorizare a temperaturilor globale – Ministerul Meteorologic al Marii Britanii, în Europa,Site: metoffice.gov.uk NASA și Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) în SUA – și au arătat că 16 dintre cei mai fierbinți 17 ani din istorie au fost acest secol.„Annual Global Analysis for 2016”, nasa.gov 

Măsurătorile directe ale temperaturii au început din 1880, dar cercetările științifice arată că ultima oară când lumea a mai fost atât de caldă a fost în urmă cu aproximativ 115.000 de ani„Planet at its hottest in 115,000 years thanks to climate change, experts say”, theguardian.com și că planeta nu a experimentat niveluri atât de ridicate de dioxid de carbon în atmosferă timp de patru milioane de ani.„Graphic: Carbon dioxide hits new high”, climate.nasa.gov 

În 2016, încălzirea globală a produs recorduri maxime atât pentru temperaturile de pe suprafața terestră, cât și pentru cele de pe suprafața mărilor și oceanelor, potențate de fenomenul El Niño, aflat din nou, acum, în desfășurare.

PARCUL NAȚIONAL DEATH VALLEY, CALIFORNIA – 10 IULIE 2021: Turiștii se opresc la Centrul de vizitatori Furnace Creek pentru a face fotografii în fața termometrului care arată temperaturile extreme în Parcul Național Valea Morții, California. Tot aici s-a înregistrat recordul oficial al celei mai ridicate temperaturi înregistrate vreodată pe Terra:56,7 °C. Foto: Melina Mara/The Washington Post via Getty Images

 Cea mai mare temperatură înregistrată vreodată

Recordul pentru cea mai ridicată temperatură oficială a aerului înregistrată pe Pământ datează de mai bine de un secol. Valoarea de 56,7 °C (134,1 °F). a fost măsurată la 10 iulie 1913 în Valea Morții, California, din Statele Unite. 

Însă înainte de acest record, a fost în vigoare, timp de nouăzeci de ani, un altul, măsurat în Libia. După reevaluarea vechilor înregistrări, Organizația Meteorologică Mondială a decis, în 2012, că cele 58 de grade Celsius pretinse de Libia au fost exagerate, iar recordul a fost decertificat pe baza dovezilor că măsurarea prezenta vicii. Organizația a hotărât că temperatura de  56,7 °C înregistrată în vara anului 1913 în California ar trebui să rămână drept record oficial.„Hot story: Libya loses temperature record to Death Valley”, reuters.com

Cu toate astea, și legitimitatea înregistrării din 1913 măsurate în Valea Morții a ridicat de atunci încoace semne de întrebare. Mai mulți experți meteorologici au afirmat că și în acest caz au existat nereguli similare cu cele observate în Libia. OMM a menținut totuși recordul ca oficial, în așteptarea unor posibile rezultate viitoare ale investigațiilor. Dacă și recordul actual ar fi decertificat, atunci următoarea cea mai fierbinte temperatură de pe glob ar fi de 54,0 °C (129,2 °F), înregistrată atât la Furnace Creek, cât și în Kuweit.„WMO verifies 3rd and 4th hottest temperature recorded on Earth”, public.wmo.int 

În prezent, pentru a fi cât mai exacte, temperaturile se măsoară în trei moduri majore: aer, sol și prin observație satelitară. Măsurătorile de aer sunt utilizate ca măsurători standard, din cauza problemelor persistente cu citirile nesigure la sol și din satelit. Măsurătorile aerului sunt notate de către Organizația Meteorologică Mondială (OMM) și Guinness World Records, printre altele, ca standard care trebuie utilizat pentru determinarea recordului oficial.„How the hottest temperatures in the world are verified”, mashable.com