Eco-impact: Europenii vor fi despăgubiți dacă se îmbolnăvesc din cauza poluării20 min read

Uniunea Europeană vrea să elimine poluarea aerului până în anul 2050. Un nou acord stabilește norme foarte stricte pentru emisia de noxe și compensează cetățenii afectați de ea.

La Bruxelles, pe 20 februarie 2024, legislatorii europeni au ajuns la un acord// „Air pollution: Deal with Council to improve air quality”, europarl.europa.eu // pentru a alinia standardele de calitate a aerului la cele ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS),// „What are the WHO Air quality guidelines?”, who.int // și a reduce poluarea aerului în întreaga Uniune Europeană în încercarea de a o elimina complet până în 2050.

Acordul care face referire la Directiva privind calitatea aerului nu este însă perfect, în condițiile în care mai multe țări UE doresc să amâne punerea în aplicare a noilor standarde. Varianta finală negociată între Parlamentul și Comisia Europeană oferă derogări pentru regiunile cu anumite condiții geografice sau în cazul în care reducerea poluării aerului ar fi posibilă doar cu un impact semnificativ asupra sistemelor de încălzire domestică existente.

Chiar și așa, guvernele naționale sunt obligate să urmărească progresele înregistrate și să demonstreze că încălcările limitelor de poluare sunt menținute la un nivel minim. Pentru particule și dioxidul de azot – poluanții cei mai dăunători pentru sănătatea umană – valorile limită anuale sunt înjumătățite de acest acord, de la 25 µg/m³ la 10 µg/m³ și, respectiv, de la 40 µg/m³ la 20 µg/m³. 

Comisia va revizui standardele de calitate a aerului până în decembrie 2030 și, ulterior, cel puțin o dată la cinci ani.

Potrivit noilor reguli, persoanele care prezintă simptome asociate cu poluarea aerului vor putea da mai ușor autoritățile în judecată. În plus, acestea vor avea dreptul la compensații dacă pot demonstra că sănătatea lor a fost afectată de încălcările viitoarelor noi norme naționale.

Acordul mai trebuie să fie adoptat de Parlament și de Consiliu înainte de a intra în vigoare, după care țările UE vor avea la dispoziție doi ani pentru a-l transpune în legislația națională.

Poluarea aerului continuă să fie principala cauză de mediu a decesului prematur în UE, cu aproximativ 300.000 de victime pe an.// Verifică aici cât de curat este aerul în orașele europene: eea.europa.eu //

Pământul are rezerve masive de hidrogen alb pentru energie curată

Institutul Geologic al Statelor Unite (USGS) a descoperit de curând că Pământul are rezerve enorme de „hidrogen alb”, suficiente pentru a acoperi nevoile energetice ale omenirii fără poluare pentru sute de ani.// „Hidden Hydrogen. Does Earth hold vast stores of a renewable, carbon-free fuel?”, science.org // Această descoperire contrazice ideea anterioară că depozitele de hidrogen din scoarța terestră sunt nesemnificative. 

Potrivit studiului – încă nepublicat –, USGS estimează că în subteran există aproximativ 5.000 de miliarde de tone de hidrogen. Deși majoritatea acestor rezerve s-ar putea să nu fie accesibile, exploatarea chiar și a unei mici părți ar satisface cererea globală de energie pentru mult timp.

Hidrogenul alb, diferit de alte forme de hidrogen obținute prin metode mai costisitoare sau poluante, este o sursă de energie curată, anterior neglijată, cu un potențial uriaș pentru viitor.

Deocamdată, există puține proiecte de exploatare a unor zăcăminte de hidrogen la nivel mondial, dar anul trecut un start-up american a strâns 91 de milioane de dolari, inclusiv de la Bill Gates, pentru a explora astfel de resurse. 

Noua descoperire contrazice concepția anterioară că hidrogenul pur este rar la suprafața scoarței terestre. Se crede acum că hidrogenul se formează în cantități mari când mineralele bogate în fier reacționează cu apa. Rezervele de hidrogen se păstrează în condiții geologice diferite de petrol și gaze naturale, motiv pentru care nu au fost încă pe deplin explorate.

Alte descoperiri recente de hidrogen natural, precum în Albania sau Mali, arată că aceste rezerve există în multe părți ale lumii. Potențiala extragere a hidrogenulyu direct din sol extinde opțiunile omenirii pentru producerea de energie curată.

5 studii care ne-au atras atenția

 Nivelul „sigur” de poluare cu particule fine, periculos pentru sănătate

Cercetătorii din SUA au constatat că orice nivel de poluare a aerului cu particule mici de funingine (PM2,5), provenite din combustibili precum benzină, motorină sau ulei, este dăunător sănătății oamenilor de toate vârstele. Studiul din The British Medical Journal,// „Exposure-response associations between chronic exposure to fine particulate matter and risks of hospital admission for major cardiovascular diseases: population based cohort study”, bmj.com // bazat pe date de la 60 de milioane de americani de peste 65 de ani, colectate între 2000 și 2016, a legat expunerea la PM2,5 de un risc crescut de spitalizare pentru boli cardiovasculare. Chiar și niveluri sub limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au fost asociate cu o creștere a problemelor cardiovasculare și respiratorii.

Separat, Gregory Wellenius de la Universitatea din Boston a descoperit// „Air pollution’s tiny particles pose significant health risks”, ehn.org // că expunerea pe termen scurt la PM2,5, chiar sub pragul OMS, poate crește internările spitalicești. Prin urmare, Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) a redus standardul anual de PM2.5, dar acesta rămâne peste recomandarea OMS.

Aceste descoperiri subliniază discrepanța între standardele de poluare actuale și recomandările pentru protecția sănătății și indică necesitatea unor reguli mai stricte pentru a reduce poluarea cu PM2.5 și a proteja sănătatea publică. Particulele PM2,5 sunt legate de boli cardiace și respiratorii grave.

 Poluarea din trafic poate duce la apariția demenței

Însă poluarea nu afectează doar inima și plămânii. Cercetătorii de la Universitatea Emory din Atlanta, Georgia, au descoperit// „Air pollution linked to more signs of Alzheimer’s in brain”, aan.com // că noxele provocate de trafic, adică expunerea la particule fine PM2,5, este asociată cu un risc crescut de dezvoltare a formelor severe de demență, inclusiv Alzheimer. Particulele pot penetra adânc în țesuturile corpului și pot traversa bariera hematoencefalică. Studiul, desfășurat în zona metropolitană Atlanta, unde poluarea cu PM2,5 este o problemă majoră, a arătat că persoanele expuse la niveluri mai înalte de poluare au fost mai susceptibile să prezinte în creier plăci de amiloid, un indicator-cheie al Alzheimerului. De altfel, constatările sunt relevante pentru oricine locuiește în zone urbane, în special aproape de drumuri aglomerate. 

Interesant este că legătura dintre poluare și Alzheimer era mai puternică la persoanele fără varianta genetică ApoE4, asociată cu un risc crescut de Alzheimer, sugerând că factorii de mediu precum poluarea aerului pot juca un rol important în dezvoltarea bolii la indivizii fără predispoziție genetică specifică. 

 Microplastice găsite în straturi de sedimente neatinse de oamenii moderni

Microplasticele par că au invadat planeta. Au fost găsite în placenta umană, în oceane și, mai nou, în locuri neexplorate de om. O echipă de cercetători europeni a făcut această descoperire după ce a studiat straturile de sedimente din trei lacuri din Letonia. Rezultatele au fost publicate în revista Science Advances.// „Downward migrating microplastics in lake sediments are a tricky indicator for the onset of the Anthropocene”, science.org //

Cercetătorii au analizat sedimentele pentru a determina dacă microplasticele pot servi drept indicatori ai începutului Antropocenului, potențiala nouă eră geologică definită de impactul uman asupra mediului, care ar fi început în 1950. Descoperirile sugerează că microplasticele nu pot fi folosite ca markeri cronologici preciși pentru această eră, dat fiind că au fost găsite în toate straturile de sediment examinate, inclusiv într-unul din 1733. 

 Încălzirea globală ar putea fi combătută prin uscarea atmosferei superioare

Oamenii de știință explorează o metodă inovatoare pentru a răci planeta deja supraîncălzită. Această abordare, bazată pe cercetările celor de la National Oceanic and Atmospheric Administration și NASA, propune injectarea de gheață în atmosfera superioară pentru a reduce umiditatea. Vaporii de apă, un gaz cu efect de seră natural, contribuie la încălzirea globală similar cu dioxidul de carbon. Prin uscarea atmosferei superioare, cercetătorii speră să diminueze o parte din căldura generată de activitățile umane.

Conceptul, prezentat în revista Science Advances,// „Considering intentional stratospheric dehydration for climate benefits”, science.org // face parte dintr-un set mai larg de strategii de geoinginerie menite să combată schimbările climatice. Aceste tehnici, care implică manipularea atmosferei sau a oceanelor, sunt adesea privite cu scepticism din cauza potențialelor efecte secundare. De altfel, ele nu sunt văzute ca alternative la reducerea emisiilor de carbon, ci ca soluții complementare. Procesul propus ar implica utilizarea unor avioane de înaltă tehnologie pentru a distribui particule de gheață în atmosferă, cu scopul de a deshidrata stratosfera și de a reduce încălzirea globală cu aproximativ 5%. 

 Un aer mai curat reduce riscul de suicid

Savanții din Statele Unite și China au descoperit o corelație notabilă între calitatea aerului și ratele de sinucidere. Analiza a arătat că inițiativele Chinei de reducere a poluării aerului au prevenit aproximativ 46.000 de decese prin sinucidere în cinci ani. Utilizând date meteorologice pentru a elimina factorii de confuzie, cercetătorii au stabilit o legătură cauzală între poluarea aerului și sinucidere și au subliniat impactul semnificativ al calității aerului asupra sănătății mintale.

Cercetarea a izolat efectul poluării asupra ratelor de sinucidere prin analizarea fenomenelor atmosferice precum inversiunile,// Inversiunile atmosferice sunt situații în care un strat de aer cald se află deasupra unui strat de aer rece, mai aproape de suprafața Pământului. Acest fenomen poate determina ca poluanții, inclusiv particulele fine, să fie pinși în „capcană” în stratul de aer rece, ceea ce duce la concentrații mai mari de poluare în zonele joase. // care accentuează poluarea aerului fără a fi legate de activitățile umane. Rezultatele au indicat o creștere substanțială a ratelor de sinucidere în săptămânile cu niveluri ridicate de poluare. În plus, au relevat o vulnerabilitate deosebită a femeilor în vârstă. Studiul, publicat în Nature Sustainability,// „Estimating the role of air quality improvements in the decline of suicide rates in China”, nature.com // evidențiază rolul esențial al politicilor publice de mediu în abordarea crizelor de sănătate mintală, inclusiv sinuciderea. 

Recomandările Mindcraft Stories

1. În orașe europene precum Amsterdam, Bologna și Praga apar proiecte inovatoare unde arta și cultura sunt integrate în dezvoltarea urbană pentru a crea medii mai verzi și mai durabile. Aceste inițiative fac parte dintr-o mișcare mai largă, „Noul Bauhaus european”, care urmărește să combine designul urban cu durabilitatea și implicarea comunității. Proiectele includ transformarea spațiilor orașului pentru a fi mai în ton cu natura și încurajează localnicii să participe la planificarea urbană și conservarea mediului, scrie Phys.org.// „The artistic flair inspiring greener European cities”, phys.org // 
2. Polenizarea manuală a vaniliei este legată de Edmond Albius, un băiat de 12 ani, rob pe insula Réunion în 1841. Metoda sa simplă, dar revoluționară, de a folosi un ac sau o scobitoare pentru a poleniza florile de vanilie, a transformat radical cultivarea acestei plante. Descoperirea a salvat economia insulei Réunion. Astăzi, tehnica lui Albius este standardul în cultivarea vaniliei la nivel mondial. Povestea, pe Nautilus.// „The Boy Who Was King of Vanilla”, nautil.us //
3. SpaceX, compania lui Elon Musk, a anunțat că va elimina 100 de sateliți Starlink în următoarele șase luni, după descoperirea unei defecțiuni de proiectare care ar putea duce la eșecul lor. Acești sateliți vor fi scoși din orbită și se vor dezintegra în atmosferă. Astfel, nu vor reprezenta un risc pentru alte nave spațiale. Totuși, oamenii de știință sunt din ce în ce mai preocupați că această practică a sectorului spațial va contribui la agravarea schimbărilor climatice pe Pământ. Citește articolul pe Science Alert.// „An Endless Stream of Satellites Is Burning Up in The Sky, And Nobody Knows The Cost”, sciencealert.com //