Westend61/Getty Images

Eco-impact: Paradoxal, recesiunile economice pot prelungi viața prin scăderea poluării23 min read

De Adriana Moscu 02.04.2024

Cu cât economia o duce mai rău, cu atât oamenii trăiesc mai mult. Cauza acestui fenomen pare a fi scăderea poluării datorată reducerii activităților comerciale.

Pe de o parte, perioadele în care economiile lumii intră în recesiune vin cu dificultăți financiare, numărul persoanelor fără adăpost crește, iar carierele absolvenților tineri sunt afectate. Pe de altă parte, aceste perioade de greutăți economice par să fie benefice pentru durata de viață a oamenilor din zonele afectate.

Ce se întâmplă, de fapt? 

O echipă de economiști de la instituții de renume, printre care MIT, Universitatea Chicago și Universitatea McMaster din Canada, condusă de Amy Finkelstein, a făcut o descoperire surprinzătoare despre impactul recesiunii din 2007-2009 asupra sănătății publice. Studiul lor// „Lives vs. Livelihoods: The Impact of the Great Recession on Mortality and Welfare”, nber.org // a evidențiat că în SUA, ratele de mortalitate ajustate după vârstă// Rata mortalității ajustată după vârstă se referă la o metodă statistică prin care se normalizează rata deceselor, pentru a permite comparații corecte între populații cu structuri de vârstă diferite. Acest ajustare se face pentru a elimina distorsiunile care ar putea apărea din cauza diferențelor de vârstă între grupuri, oferind astfel o imagine mai precisă a impactului anumitor factori asupra mortalității, independent de distribuția vârstei în populație. Simplu pus, este o modalitate de a măsura și compara ratele de mortalitate fără ca acestea să fie influențate de cât de tineri sau bătrâni sunt oamenii din grupurile studiate. // au înregistrat o scădere de 0,5% pentru fiecare creștere cu un punct procentual a șomajului. Scăderea mortalității a fost mai pronunțată în rândul persoanelor peste 64 de ani și a celor fără educație universitară.

Cercetătorii au constatat că aceste reduceri ale mortalității nu numai că apar rapid, dar persistă și pentru cel puțin zece ani, sugerând că recesiunea economică a oferit, în medie, un an suplimentar de viață pentru 4% dintre persoanele care aveau peste 55 de ani la acea vreme. Această corelație a fost deosebit de vizibilă în statele americane cu rate mari ale șomajului.

În căutarea unei explicații, economiștii au eliminat diverse ipoteze și au constatat că reducerea activităților fizice sau a consumului de substanțe nocive nu stă la baza acestei tendințe. În schimb, au identificat o scădere semnificativă a poluării aerului în regiunile cele mai afectate de pierderea locurilor de muncă, datorită reducerii traficului, încetinirii activităților industriale și a economisirii energiei de către gospodării. Aceasta a condus la o îmbunătățire a calității aerului, cu efecte directe asupra sănătății.

Totuși, deși recesiunea și creșterea șomajului au efecte benefice asupra longevității datorită reducerii poluării, soluția nu este promovarea unei creșteri economice mai lente, ci orientarea către o creștere mai responsabilă și sustenabilă din punct de vedere ecologic. Reglementările stricte privind poluarea și inovațiile inteligente pot crea locuri de muncă fără a sacrifica sănătatea publică sau mediul. Altfel spus, ar trebui găsit un echilibru între creșterea economică și bunăstarea membrilor societății.

Doar șapte țări au respectat standardele OMS privind calitatea aerului în 2023

Fast forward în 2023, deși de la recesiunea de acum 15 ani lumea a mai trecut și printr-o pandemie cu lockdown-uri repetate, dar și prin serioase perioade de declin economic, nimic nu pare să încetinească ritmul poluării atmosferice din prezent. 

Ultimul raport anual al  IQAir,// „ World Air Quality Report”, iqair.com (PDF) // o organizație elvețiană care monitorizează calitatea aerului, arată că, în 2023, doar șapte țări din întreaga lume – adică mai puțin de 4% – au înregistrat în atmosferă niveluri care să corespundă sau să fie sub media anuală sănătoasă recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Excepțiile, care includ Australia, Estonia, Finlanda, Grenada, Islanda, Mauritius și Noua Zeelandă, se disting într-un peisaj global unde majoritatea țărilor depășesc aceste limite stabilite.

Cel mai grav afectată regiune în 2023 a fost Bangladesh, identificată ca fiind țara cu cel mai poluat aer, cu niveluri de PM2,5 – particule fine care prezintă cele mai însemnate riscuri pentru sănătatea umană – de peste 15 ori mai mari decât limitele anuale sigure stabilite de OMS. Alte țări cu poluare extremă includ Pakistan și India, cu niveluri care depășesc de peste 14, respectiv 10 ori standardele recomandate.

În septembrie 2021, OMS a actualizat ghidurile privind poluarea aerului și a stabilit limite mai stricte bazate pe cercetări noi, care evidențiază efectele nocive ale PM2,5. Aceste particule mai mici de 2,5 micrometri în diametru sunt legate de o varietate largă de probleme de sănătate, inclusiv mortalitate prematură, boli de inimă și plămâni, bronșită și simptome respiratorii. Limita sigură pentru PM2,5 stabilită de OMS este de 15 μg/m³ pentru expunerea de 24 de ore și de 5 μg/m³ pe an.

Deși anumite țări, precum China, au raportat îmbunătățiri semnificative în calitatea aerului, scăzând poluarea cu PM2,5 cu 15% față de anul precedent, situația globală rămâne îngrijorătoare. Raportul subliniază că aproape peste tot în lume, nivelurile poluării depășesc valorile sigure, cu cel puțin 9 din 10 persoane trăind în zone cu calitate scăzută a aerului.

Această situație este mai acută în țările Sudului Global, unde poluarea este intensificată de dependența de combustibili fosili și de prezența instalațiilor pe cărbune, precum și de utilizarea pe scară largă a combustibililor solizi în gospodării. Lipsa tehnologiei avansate și resurselor economice pentru combaterea poluării, împreună cu legislația slabă în domeniul emisiilor vehiculelor, contribuie la această problemă gravă. 

Pământenii, repetenți la reciclare

În 2022, lumea a generat o cantitate record de 62 de miliarde de kilograme de deșeuri electronice (e-waste), echivalentul unei medii de 7,8 kg pe cap de locuitor pe an, cu 82% mai mult față de 2010, conform celui mai recent Raport Global privind Deșeurile Electronice al Institutului ONU pentru Formare și Cercetare (UNITAR).// „Global E-Waste Monitor”, ewastemonitor.info (PDF) // 

Din nefericire, ratele de reciclare rămân periculos de scăzute la nivel mondial, transformând deșeurile electronice într-o criză globală care necesită „atenție urgentă”, după cum afirmă directorul executiv al UNITAR, Nikhil Seth.

Raportul subliniază că doar 22,3% din totalul deșeurilor electronice generate în 2022 au fost colectate și reciclate în mod oficial și într-o manieră ecologică. Cu alte cuvinte, generația de e-waste crește cu aproape de cinci ori mai repede decât capacitatea de reciclare formală.

La nivel global, doar 42% dintre țări au adoptat un fel de politică, reglementare sau legislație privind e-waste, deși aplicarea rămâne „o provocare autentică la nivel global”, cauzată în principal de lipsa unor obiective de colectare și reciclare, conștientizării scăzute și puținelor opțiuni adecvate de eliminare, conform raportului.

5 studii care ne-au atras atenția

MindcraftStories_1Topirea gheții polare încetinește rotația Pământului și poate lungi durata unei zile

Un studiu recent publicat în revista Nature// „A global timekeeping problem postponed by global warming”, nature.com // arată că topirea gheții de la polii Pământului, cauzată de schimbările climatice, afectează viteza de rotație a planetei prin redistribuirea masei acesteia. Procesul de topire al calotelor polare, în special în Groenlanda și Antarctica, duce la o redistribuire a greutății de la poli către ecuator, fenomen ce poate modifica lungimea unei zile terestre cu până la o secundă.

Deși fluctuațiile în viteza de rotație a Pământului nu sunt noi, studiul subliniază că fenomenul de încetinire cauzat de topirea gheții polare ar putea contracara tendința de accelerare a rotației Pământului observată din cauza fluctuațiilor din nucleul Pământului. Studiul sugerează că ajustările orei universale, necesare pentru a menține sincronizarea ceasurilor cu timpul astronomic, ar putea fi amânate și evidențiază impactul semnificativ al schimbărilor climatice asupra dinamicii Pământului.

Cifre Articol MindcraftStories_2Fenomenul El Niño, intensificat de dispariția ghețarilor arctici

Într-un alt studiu, oamenii de știință au descoperit că topirea gheții din Arctica ar putea face fenomenul climatic El Niño, care aduce vreme mai caldă și mai multe precipitații, să fie și mai puternic. El Niño, care se întâmplă o dată la câțiva ani, când apele calde din Pacificul de est influențează vremea globală, a contribuit recent la o perioadă de căldură record și ploi abundente în lume. Studiul realizat de cercetători din SUA și China, publicat în revista Science Advances,// „Arctic sea ice–air interactions weaken El Niño–Southern Oscillation”, science.org // arată că pierderea gheții din Arctica reduce efectul de răcire pe care îl are asupra acestui fenomen, făcând El Niño să fie cu până la 17% mai puternic.

În plus, cantitatea de gheață care rămâne în Arctica în timpul verii scade rapid, cu peste 12% pe deceniu de la sfârșitul anilor 1970. Cercetătorii spun că acest lucru ar putea duce la prima vară fără gheață în Arctica până în 2040. Situația ar putea avea efecte importante asupra climei globale, inclusiv intensificarea fenomenului El Niño, care ar putea aduce și mai multe schimbări în vremea din întreaga lume.

CITEȘTE ȘI: El Niño pleacă, vine La Niña. Recordurile de temperatură vor continua și în 2024

Cifre Articol MindcraftStories_3Rolul norilor în schimbările climatice, stabilit de o simplă ecuație matematică

Cercetătorii de la Universitatea din Exeter și Laboratoire de Météorologie Dynamique din Paris au dezvoltat un model bazat pe ecuații simple pentru a clarifica modul în care norii vor influența schimbările climatice viitoare, abordând astfel una dintre cele mai mari incertitudini în predicțiile încălzirii globale. Norii au două efecte principale asupra temperaturii globale: răcesc planeta prin reflectarea luminii solare și o încălzesc, acționând ca un izolator pentru radiația terestră. În acest nou studiu, publicat în revista Nature Geoscience,// „Weak anvil cloud area feedback suggested by physical and observational constraints”, nature.com // oamenii de știință au creat un model care prezice impactul schimbărilor suprafeței norilor cumulonimbus (norii de furtună comuni în tropice) asupra încălzirii globale. 

Modelul arată că schimbările în aria norilor cumulonimbus au un impact mult mai slab asupra încălzirii globale decât se credea anterior. Cu toate acestea, luminozitatea norilor, determinată de grosimea acestora, rămâne insuficient studiată, fiind astfel unul dintre cele mai mari obstacole în predicția încălzirii globale viitoare.

Cifre Articol MindcraftStories_4Subvențiile UE sprijină alimentele poluante

Un studiu recent publicat în revista Nature Food// „Over 80% of the European Union’s Common Agricultural Policy supports emissions-intensive animal products”, nature.com // a descoperit că peste 80% din subvențiile agricole ale Uniunii Europene încurajează creșterea animalelor și produsele de origine animală care poluează, subminând astfel obiectivele climatice ale blocului. Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene, responsabilă pentru o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră generate de sistemele alimentare, „prezintă un dezavantaj economic pentru tranziția” către practici mai sustenabile, se arată în studiu. Subvențiile pentru carne de vită, de exemplu, au crescut de la aproximativ 0,71 euro per kilogram la 1,42 euro, odată ce furajele au fost incluse în calcul. 

Cifre Articol MindcraftStories_5Plantarea copacilor în locuri greșite poate duce la încălzirea planetei

Plantarea copacilor în locuri nepotrivite poate agrava încălzirea globală, potrivit unui studiu din revista Nature Communications.// „Accounting for albedo change to identify climate-positive tree cover restoration”, nature.com // Deși copacii sunt cunoscuți pentru capacitatea lor de a absorbi dioxidul de carbon, în unele cazuri, prezența lor poate reduce cantitatea de lumină solară reflectată înapoi în spațiu, făcând Pământul să absoarbă mai multă căldură. 

Noile hărți create de savanți ajută la identificarea locațiilor optime pentru plantarea copacilor, unde reîmpădurirea poate avea un impact pozitiv asupra climei, maximizând beneficiile pentru încălzirea globală. Studiul indică faptul că proiectele de plantare a copacilor care nu iau în calcul efectul asupra albedo (reflectarea luminii solare) pot supraestima beneficiile climatice cu 20 până la 80%. 

Recomandările Mindcraft Stories

  1. Biotehnologia are potențialul de a combate impactul de mediu al industriei modei prin dezvoltarea unor materiale sustenabile, cum ar fi textilele cultivate din bacterii și nylonul bazat pe plante. Alte soluții inovatoare precum pielea de miceliu și vopselele biodegradabile au ca scop crearea unei economii a modei mai ecologice și circulare, scrie Earth.Org.// „Can Biotechnology Save the Fashion Industry?”, earth.org // 
  2. Emisiile generate de cluburile independente de fotbal sunt dificil de calculat, deoarece acestea variază în funcție de dimensiunea și locația clubului respectiv. Totuși, călătoriile suporterilor și ale echipelor au fost constant identificate ca principalii factori ai impactului negativ al fotbalului asupra mediului. Se estimează că industria globală a fotbalului produce anual peste 30 de milioane de tone de dioxid de carbon, aproximativ echivalentul emisiilor totale generate de Danemarca. O analiză consistentă pe Carbon Literacy.// „What is the Carbon Footprint of Sport?”, carbonliteracy.com //
  3. Site-ul agriculturaecologica.ro a actualizat Harta producătorilor ecologici// O găsești aici: google.com // cu date de contact pentru o bună parte din ei. Harta conține producătorii certificați de fructe, legume, lapte, miere și cereale ecologice care au avut la data de 5 ianuarie 2024 un certificat valid pe platforma TRACES a Uniunii Europene. Certificatul fiecărui producător poate fi deschis din legendă. 


Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

SPAȚIU|FYI

Primele date științifice de la Telescopul spațial Euclid: planete în spațiul interstelar și galaxii formate la începutul Universului

De
Cea mai importantă misiune spațială lansată în 2023 a strâns deja un calup semnificativ de informații noi despre spațiul cosmic, din vecinătatea Sistemului Solar până la cele mai distante galaxii observate vreodată.
MEDIU|FYI

UE schimbă regulile: scutirile de taxe pentru coletele mici de la Temu și Shein ar putea fi eliminate

De
Uniunea Europeană vrea să modifice taxele de import, eliminând scutirea pentru coletele de valoare mică. Schimbarea vizează retailerii online Temu și Shein, care au dominat piața europeană cu produse ieftine fabricate în China.
ȘTIINȚĂ|FYI

O așezare preistorică a fost datată, în premieră, prin intermediul razelor cosmice

De
Evenimentele spațiale de acum mii de ani deschid poarta pentru datarea exactă a așezărilor preistorice din Balcani.
MEDIU|SOLUȚII

Firele naturii: crearea de îmbrăcăminte pornind de la elementele de bază

De
Cercetătorii își îndreaptă atenția către culturile de ciuperci și tomate pentru a soluționa problema daunelor aduse mediului de fibrele sintetice din îmbrăcăminte.