Genarat cu Adobe Firefly
El Niño pleacă, vine La Niña. Recordurile de temperatură vor continua și în 202421 min read
Combinația dintre schimbările climatice produs de om și fenomenul El Niño îi face pe experți să creadă că 2024 va fi cel mai cald an din istorie. Asta ar putea afecta producția agricolă, turismul și exacerba instabilitatea geopolitică.
Nici nu a început bine anul 2024, că șirul recordurilor de temperatură, atât la nivel global, cât și regional, atât pe uscat, cât și în apă, a continuat nestingherit, exact ca anul trecut.
Unul după altul, mai multe rapoarte oficiale cu privire la starea vremii și încălzirea globală, publicate de principalele instituții care monitorizează clima, au confirmat ceea ce toată lumea a simțit în 2023 pe propria piele, indiferent dacă a citit sau nu presa: atmosfera planetei se încălzește tot mai mult, iar asta va duce la tot felul de fenomene extreme și în 2024.
Cel mai recent raport, apărut pe 19 martie 2024 și denumit // „State of the Global Climate 2023”, wmo.int // aparține Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) și avertizează că anul 2024 „are deja un mare potențial” de a doborî toate recordurile de temperatură înregistrate în 2023. Asta în condițiile în care, deja, în 2023 temperaturile globale medii au fost cele mai ridicate din ultimii 174 de ani, cu 1,45 grade Celsius peste nivelul preindustrial, iar temperatura oceanelor a atins cel mai înalt nivel din ultimii 65 de ani.
Temperatura în Atlanticul de Nord a depășit media cu 3 grade în 2023 și a forțat viețuitoarele acvatice să caute zone cu apă mai rece. Mai ales temperaturile oceanice ridicate stârnesc îngrijorare. Va fi nevoie de mii de ani pentru revenirea la normal, deoarece apa reține căldura mai eficient decât atmosfera. O cauză ar putea fi extinderea semnificativă a golurilor provocate de topire în ghețarii Antarcticii, care a dublat rata de creștere a nivelului mării în ultimul deceniu față de perioada 1993-2002.
Situația este accentuată nu doar de arderea combustibililor fosili, ci și de fenomenul El Niño. Început în 2023, acesta este un ciclu natural de încălzire a vremii, care determină temperaturi mai ridicate decât media la suprafața mării pentru câțiva ani, și are o influență majoră asupra vremii de pe glob. Deja, luna trecută a fost cea mai călduroasă lună februarie înregistrată vreodată (+1,7 grade peste nivelurile preindustriale), iar temperatura medie a apelor oceanice a depășit, în premieră, // „The planet just shattered heat records for the ninth month in a row”, edition.cnn.com //
Nu va fi mai bine cu la Niña. Perspectiva climatică pentru 2024
La începutul lui 2024, și Serviciul de Schimbări Climatice Copernicus a publicat un // „Global Climate Highlights 2023”, climate.copernicus.eu // Informațiile au confirmat că anul 2023 a fost cel mai cald an înregistrat, cu temperaturi globale care au atins un nivel alarmant de 1,48 grade Celsius peste cel preindustrial.
Datele actuale și prognozele sugerează că 2024 se profilează ca un alt an record în ceea ce privește temperaturile globale. Prognozele arată că ar putea continua tendința înregistrării unor temperaturi fără precedent și că există o probabilitate rezonabilă ca temperatura medie globală să depășească pragul de 1,5°C peste nivelurile preindustriale. Această prognozare se bazează în mare parte pe modelul istoric observat în cazul evenimentelor El Niño, efectul lor asupra temperaturilor medii globale tinzând să fie mai mare în anul următor vârfului lor.
Ultima prognoză sezonieră de la Serviciul de Schimbări Climatice Copernicus, publicată pe 10 februarie 2024, indică faptul că El Niño probabil a atins punctul maxim și va continua să scadă pe parcursul unei perioade de prognoză de șase luni. Până la mijlocul anului 2024, se așteaptă ca El Niño să fie înlocuit de La Niña.
Trecerea către condițiile atmosferice dictate de La Niña implică un efect potențial de răcire asupra temperaturii medii globale, în contrast cu tendința de încălzire observată în timpul El Niño. Totuși, este important de notat că această variabilitate naturală se suprapune peste tendința de încălzire pe termen lung cauzată de creșterea concentrațiilor de gaze cu efect de seră indusă de activitățile umane.
De fapt, anii recenți caracterizați de La Niña au fost mai calzi decât anii El Niño din deceniile anterioare, subliniind influența dominantă a încălzirii globale antropogenice. Anul La Niña 2020, de exemplu, a egalat recordul de temperatură globală de suprafață din 2016, un an care a început cu un El Niño semnificativ.
Prin urmare, deși trecerea către La Niña poate modera ritmul creșterii temperaturii pe termen scurt, nu va contracara tendința generală de încălzire globală, în timp ce creșterea continuă a concentrațiilor atmosferice de gaze cu efect de seră va continua să împingă temperatura medie globală în sus.
Alte câteva scenarii climatice posibile
Potrivit unei cercetări recent publicată în revista // „Enhanced risk of record-breaking regional temperatures during the 2023–2024 El Niño”, nature.com // există o probabilitate de 90% ca temperaturile medii globale la suprafață să atingă niveluri record până în iunie 2024. Zona Asiei va resimți în mod special această căldură intensă. Situația ar putea accentua riscurile de secetă și incendii.
Fenomenul El Niño, care face parte din oscilația El Niño-Southern Oscillation (ENSO), alternează între faze calde și neutre, influențând clima globală, se arată în studiu. Predicțiile pentru ultimul El Niño, care a început în iunie 2023, au anunțat perturbări climatice semnificative. Toate s-au adeverit.
Oamenii de știință care au elaborat acest studiu au explorat două scenarii pentru 2024: unul cu un El Niño moderat și altul cu un El Niño puternic. În scenariul moderat, Filipinele și Golful Bengal sunt de așteptat să fie cele mai impactate, cu posibile valuri de căldură marine afectând recifele de corali. Un El Niño puternic ar putea aduce temperaturi record în Caraibe, Marea Chinei de Sud, Amazon și Alaska, cu riscuri de secetă severă și impacturi asupra ghețarilor și permafrostului.
Cu toate acestea, se pare că un El Niño moderat este cel mai probabil în acest an, dar chiar și așa, aproape sigur va fi stabilit un nou record de temperatură globală până în iunie.
CITEȘTE ȘI: 7 recorduri de temperatură depășite în ultimii ani. Ar putea fi 2024 cel mai călduros an din istorie?
Chiar dacă El Niño se va încheia, el se va întoarce, pentru că e un fenomen ciclic care apare, de obicei, la fiecare doi până la șapte ani, așa că nevoia adaptării la schimbările climatice continuă și lumea ar face bine să nu fie prinsă nepregătită.
Europa trebuie să ia în serios riscurile climatice pentru a preveni situațiile critice
Tot în luna martie, // „Europa nu este pregătită să facă față creșterii rapide a riscurilor climatice”, eea.europa.eu // un avertisment serios cu privire la agravarea fenomenelor climatice extreme pe continent, inclusiv căldura extremă, seceta, incendiile de vegetație și inundațiile, chiar sub scenarii optimiste de încălzire globală.
AEM a publicat în premieră Evaluarea Europeană a Riscurilor Climatice (EUCRA), prin care identifică prioritățile politice pentru adaptarea la schimbările climatice. Evaluarea subliniază că implementarea politicilor actuale de adaptare nu este suficient de rapidă pentru a ține pasul cu riscurile în creștere și arată că e nevoie de acțiuni urgente pentru a combate aceste riscuri, inclusiv în regiunile identificate ca „zone fierbinți” pentru mai multe tipuri de riscuri climatice.
Conform raportului, sudul Europei se confruntă cu riscuri majore din cauza incendiilor de vegetație, a impactului căldurii și penuriei de apă asupra agriculturii, muncii în aer liber și sănătății umane. De asemenea, inundațiile, eroziunea și salinizarea amenință regiunile costiere joase, inclusiv orașele dens populate. Evaluarea identifică 36 de riscuri climatice majore, grupate în cinci categorii: ecosisteme, alimentație, sănătate, infrastructură și – la pachet – economie și finanțe. Toate au nevoie de acțiuni imediate pentru a reduce riscurile.
Directoarea executivă a AEM, Leena Ylä-Mononen, spune că societatea europeană nu este suficient de pregătită în fața acestor riscuri în creștere rapidă. Cooperarea între structurile UE – statele membre și guvernele regionale și locale – este esențială pentru a aborda eficient aceste riscuri. Uniunea Europeană poate juca un rol major în îmbunătățirea înțelegerii riscurilor climatice și a asumării acestora, precum și a combaterii lor prin legislație, structuri adecvate de guvernanță, monitorizare, finanțare și asistență tehnică, mai precizează raportul.
Totuși, într-o notă mai optimistă, agenţia a recunoscut „progresele considerabile” făcute de țări în înţelegerea riscurilor climatice şi în pregătirea pentru acestea.
Mai mulți bani pentru combaterea încălzirii globale
Revenind la raportul OMM cu privire la starea climei de care aminteam mai sus, acesta prevede pentru 2024 înmulțirea dezastrelor climatice, vreme mai extremă și, în consecință, prețuri ridicate la alimente. În fapt, criza climatică agravează o perspectivă economică deja sumbră.
Evenimentele meteorologice extreme vor afecta producția agricolă și turismul, în timp ce instabilitatea geopolitică va continua să aibă un impact negativ asupra anumitor subregiuni, în special în regiunea Sahel – o amplă zonă de tranziție, de la deșertul Sahara la regiunea de savană Sudan – și în Africa de Nord.
În acest context, investițiile în acțiuni climatice și dezvoltare durabilă sunt insuficiente. Situația duce la extinderea unor fenomene sociale ca foametea și sărăcia, precum și adâncirea diferențelor economice între țări, lucru care împiedică un răspuns eficient.
Se estimează că e nevoie de 150 de trilioane de dolari până în 2050 pentru tranziția la energii curate, cu un necesar anual de 5,3 trilioane de dolari pentru transformarea sectorului energetic global.
Prețul bananelor va urca din cauza schimbărilor climatice
Chiar dacă e considerat un fruct exotic, aproape toți românii au astăzi o banană în frigider. Prețul actual este unul relativ mic, un kilogram de banane costă în jur de 7 lei. Deci vei plăti aproximativ un leu pentru o banană.
Situația s-ar putea schimba în viitorul apropiat, iar asta din cauza schimbărilor climatice.
Potrivit unui articol BBC // „Banana prices to go up as temperatures rise, says expert”, bbc.com // furtunile maritime afectează rutele comerciale ale Marii Britanii, provocând o penurie de banane în unele magazine, deși consumatorii nu resimt încă lipsa acestui fruct. Cu toate acestea, conform profesorului Dan Bebber de la Universitatea din Exeter, există îngrijorări serioase privind efectele încălzirii globale asupra culturilor de banane, extrem de sensibile la creșterile de temperatură, care pot distruge producția în anumite regiuni.
O amenințare imediată este răspândirea bolilor, în special a infecției fungice Fusarium Wilt TR4, care devastază plantațiile de banane și este greu de combătut. Boala s-a extins global și e favorizată de fenomene meteorologice extreme. Și Pascal Liu, expert ONU, spune că sporii acestui Fusarium Wilt sunt extrem de rezistenți și că pot fi răspândiți de inundații și vânturi puternice.
Creșterea costurilor pentru îngrășăminte, energie, transport și deficitul de forță de muncă adaugă presiune asupra producătorilor. Pascal Liu anticipează că, fără o creștere semnificativă a ofertei, prețul bananelor va rămâne ridicat în anii următori.
Iată doar un exemplu din care poți să înțelegi ușor cum un fenomen care în România nu pare încă atât de amenințător precum în alte părți ale planetei, poate să afecteze un obicei alimentar banal, dar care îți face plăcere și, în plus, e sănătos.
Semnele că asta s-ar putea întâmpla cât de curând sunt copleșitoare. Între 8 și 11 februarie, temperaturile globale au crescut cu mai mult de 2°C peste media din 1850-1900. În întreaga lună februarie, Europa, de exemplu, a experimentat o temperatură cu 3,3°C peste acest reper.
Activitățile umane au influențat în mod clar schimbările climatice, făcând din ultimii opt ani cei mai calzi de la debutul măsurătorilor climatice. Cu un 2023 înregistrat deja în mod oficial ca un an cu temperaturi record și un 2024 posibil chiar mai fierbinte, ultimul deceniu ar putea ocupa toate locurile din top 10 al celor mai calzi ani din istorie.
