Copiii sunt expuși la niveluri de poluare a aerului mult mai mari decât recomandările OMS, iar 9% dintre ei suferă de astm, a constatat Agenția Europeană de Mediu într-un nou raport.
Poluarea aerului provoacă moartea a peste 1.200 de copii și adolescenți în fiecare an în Europa, potrivit celui mai recent raport publicat de Agenția Europeană de Mediu (AEM).„Europe’s air quality status 2023”, eea.europa.eu
„Copiii sunt deosebit de vulnerabili la poluarea aerului, încă din pântecele mamei și până la vârsta adultă”, se arată în raportul agenției. Deși numărul deceselor premature din această grupă de vârstă este scăzut în raport cu totalul deceselor în rândul populației europene, poluarea poate fi un pericol real pentru tineri și poate cauza adesea boli cronice, atât în copilărie, cât și mai târziu în viață, mai explică analiza.
Expunerea la o poluare ridicată a aerului provoacă, de asemenea, rate mai mari de astm, care afectează deja 9% dintre copiii și adolescenții din Europa, precum și o funcție pulmonară redusă, infecții respiratorii și alergii.
Nivelurile mai multor poluanți atmosferici cheie rămân în continuare peste recomandările OMS în mai multe țări, în special în Europa Centrală și de Est și în Italia. Agenția estimează că 97% din populația urbană din țările analizate a fost expusă anul trecut la un aer care nu respecta recomandările OMS.
Potrivit raportului, trebuie reduse în principal emisiile provenite din transporturi, industrie și încălzire. O soluție care ar putea fi în beneficiul copiilor pe termen scurt este îmbunătățirea calității aerului în jurul școlilor, prin creșterea spațiului verde. Alte soluții pe care autoritățile locale și școlile ar trebui să le aibă în vedere sunt plantarea de copaci, paravane de iederă (există o astfel de inițiativă implementată de anul trecut în sectorul 4, pe o porțiune din Șoseaua Olteniței, care cuprinde și cimitirul Bellu, școala și colegiul Romano-Catolic Sfântul Iosif) și garduri vii în jurul locurilor de joacă.
Studiul a analizat 30 de țări, inclusiv cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, dar nu a acoperit mari națiuni industriale precum Rusia, Ucraina și Marea Britanie, ceea ce sugerează că numărul total de decese din cauza poluării aerului ar putea fi și mai mare.
Alex Găvan
Centura Verde a Bucureștiului e deocamdată neagră
Zeci de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice adunate sub umbrela platformeiÎmpreună pentru Centura VerdeDetalii: centuraverde.ro solicită autorităților protejarea pădurilor din județul Ilfov și începerea imediată a demersurilor pentru crearea Centurii Verzi București-Ilfov, care ar putea funcționa ca un plămân verde în fața poluării, așa cum se întâmplă deja în multe aglomerații urbane din lume.
Potrivit unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică, bucureștenii ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani.„EXCLUSIV Cum ne omoară poluarea din București – concluziile raportului Institutului de Sănătate Publică”, hotnews.ro Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării.lar cerebral sau bronhopneumopatie obstructivă cronică. Bucureștiul este în top cinci al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană,„București, în primele 5 capitale poluate din UE. Specialist: «Cele mai mari probleme, traficul și importurile de mașini din Vest»”, digi24.ro potrivit celui mai recent raport IPCC.
Ca și cum asta nu era destul, Capitala ocupă ultimul loc din UE la spațiul verde pe cap de locuitor. Cu aproximativ 7-9 mp, Bucureștiul este departe de cei 26 mp, cât ar trebui să aibă, conform recomandării Uniunii Europene.„Bucureștenii stau cel mai rău la spațiul verde pe cap de locuitor. Care sunt cele mai verzi orașe din România”, stirileprotv.ro Mai mult, părți din și-așa puținele parcuri din București încep să dispară sub influența „mafiei imobiliare”.
În acest context, a fost depus la Parlament, pe 12 aprilie, proiectul de lege pentru crearea Centurii Verzi București-Ilfov. Întocmit cu implicarea deputatelor Diana Buzoianu și Oana Cambera, acesta presupune punerea sub protecție a întregii vegetații forestiere a Ilfovului. Inițiatorii proiectuluiÎl poți citi integral aici: drive.google.com cer, printre altele, un plan integrat al Primăriei Municipiului București și Consiliului Județean Ilfov pentru combaterea poluării, care să includă și Centura Verde București-Ilfov, includerea centurii verzi în Planul de Dezvoltare Regională București-Ilfov 2021-2027, un calendar asumat pentru implementarea Centurii Verzi București-Ilfov și includerea subiectului legat de poluarea aerului din București în agenda CSAT (Consiliul suprem de Apărare a Țării).
Dacă vrei să susții inițiativa, poți semna o petiție online pe platforma civicăÎmpreună pentru Centura Verde.Semnează aici: campaniamea.declic.ro Inițiatorii platformei sunt Alex Găvan, alpinist de altitudine și conservaționist, și Florin Stoican, președinte al asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești.
Zone cu emisii reduse la nivelul orașelor
Evenimentele care semnalează problemele de mediu ale țării și, în același timp, vin cu soluții, sunt destul de multe în această perioadă, iar asta nu poate decât să bucure. Asociația 2Celsius a organizat pe 19 aprilie un workshop online pe tema decarbonizării transportului de pasageri, prin implementarea unor zone cu emisii reduse la nivelul orașelor.
Discuțiile au avut loc în contextul în care, cum spuneam mai sus, Bucureștiul este una dintre cele mai poluate capitale europene și este nevoie urgentă de politici publice care să îmbunătățească transportul de pasageri, dar și calitatea aerului.
La nivel european, țările membre sunt în tranziție către o mobilitate sustenabilă cu emisii zero, iar din 2035 nu vor mai fi vândute autoturisme noi cu combustie internă. Potrivit unui raport 2Celsius din 2022, numărul autoturismelor vechi, în special diesel, înmatriculate în România va crește foarte mult în perioada următoare.
Implementarea unor zone cu emisii reduse este una dintre măsurile eficiente adoptate de multe dintre orașele europene și ar putea aduce îmbunătățiri într-un timp scurt.
Evenimentul este parte din proiectul Closing Gaps in the Passenger Transport Policy Framework derulat în România de 2Celsius, cu sprijinul European Climate Initiative (EUKI).Mai multe informații despre proiect, aici: euki.de Pentru a-și atinge obiectivul, proiectul realizează mai întâi o cartografiere cuprinzătoare a politicii de transport pentru fiecare dintre țările selectate, utilizând un instrument de dezagregare a emisiilor de transport (TEDi Tool). Acest lucru permite cuantificarea impactului diferiților factori de decizie asupra emisiilor și identificarea măsurilor care contribuie la reducerea emisiilor, sporind în același timp opțiunile de mobilitate cu emisii scăzute de carbon.
5 studii care ne-au atras atenția
Gheţarii se topesc într-un ritm record
Fenomenul topirii ghețarilor pare în prezent de neoprit, în condiţiile în care mai mulţi indicatori privind schimbările climatice arată niveluri record, a avertizat recent ONU în raportul său anual privind starea climei la nivel global.„WMO annual report highlights continuous advance of climate change”, public.wmo.int
Potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), gheaţa din Antarctica a atins cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, iar topirea unor gheţari din Europa a depăşit toate recordurile.
Potrivit secretarului general al OMM, Petteri Taalas, partida este ca și pierdută pentru gheţari. Concentraţia de dioxid de carbon este deja foarte ridicată, iar creşterea nivelului mării va continua probabil mii de ani de acum înainte. Între octombrie 2021 şi octombrie 2022, gheţarii de referinţă pentru care cercetătorii dispun de observaţii pe termen lung au avut o variaţie medie a grosimii mai mare de -1,3 metri – o pierdere mult mai mare decât media ultimilor zece ani.
Pierderea cumulată a grosimii gheţarilor după 1970 se ridică la aproape 30 de metri. Și nivelul mării a crescut, iar ritmul s-a dublat din 1993. Temperaturile oceanelor au atins, de asemenea, niveluri record în ultimii ani.
Microbii din solul subteran capturează uraniul toxic și curăță apa contaminată
Un nou studiu condus de o echipă de savanți suedezi„Deep anoxic aquifers could act as sinks for uranium through microbial-assisted mineral trapping”, nature.com descrie un proces chimic necunoscut anterior, prin care uraniul este îndepărtat din apele subterane. Situați printre rocile de la mare adâncime, într-un mediu fără oxigen, bacteriile sulfuroase produc substanțe care ajută la procesul de transformare a uraniului, astfel încât acesta să fie mai ușor încorporat în minerale. Descoperirea i-ar putea ajuta pe savanți să limiteze răspândirea uraniului toxic în apele subterane.
Uraniul este un element radioactiv care se găsește în mod natural în roca mamăRoca din a cărei erodare provine materialul detritic ce participă la formarea unui sediment sau din a cărei alterare fizico-chimică provine solul și aria sursă.și este dăunător pentru oameni și ecosisteme. Expunerea prin apă potabilă, de exemplu, din puțurile forate în roca mamă, poate duce la probleme renale și infertilitate, precum și la deteriorarea ADN-ului. Studiul a fost publicat în revista Communications Earth & Environment.
Peste 19.000 de vulcani submarini au fost identificați recent
O echipă de oceanografi de la Universitatea Națională din Chungnam, Coreea de Sud, și de la cea din Hawaii, a cartografiat 19.000 de vulcani submarini necunoscuți anterior, cu ajutorul unui sistem radar satelitar. Lucrarea a apărut în revista Earth and Space Science.„Radar satellite data reveals 19,000 previously unknown undersea volcanoes”, phys.org
În prezent, doar un sfert din fundul mării a fost cartografiat, ceea ce înseamnă că nimeni nu știe câți vulcani submarini există sau unde ar putea fi – o problemă pentru submarine, care s-ar putea ciocni cu astfel de formațiunile subacvatice, așa cum s-a mai întâmplat în trecut. În plus, acești vulcani împiedică oceanografii să creeze modele care să descrie fluxul de apă oceanică din întreaga lume. Savanții speră ca descoperirea să-i ajute la cartografierea mai exactă a plăcilor tectonice și să înțeleagă modul în care funcționează câmpul magnetic al planetei. Oamenii de știință vor să înțeleagă și dacă există o relație de cauzalitate între încălzirea globală și modul în care oceanele absorb dioxidul de carbon din atmosferă, și cum ar putea influența asta activitatea vulcanică subacvatică.
Polipropilena, descompusă cu ajutorul unor fungi
Oamenii de știință de la Universitatea din Sydney au reușit să descompună în timp record polipropilena, un plastic greu de reciclat, cu ajutorul a două tulpini de fungi comune.„Biodeterioration of pre-treated polypropylene by Aspergillus terreus and Engyodontium album”, nature.com
Polipropilena este un plastic comun folosit pentru o mare varietate de produse, de la ambalaje și jucării până la mobilier. Reprezintă aproximativ 28% din deșeurile de plastic din lume, dar doar 1% din această cantitate este reciclată, din cauza duratei sale scurte de viață ca material de ambalare și pentru că este adesea contaminată cu alte materiale. Cercetătorii de la Universitatea din Sydney au reușit cu succes biodegradarea polipropilenei, în cadrul unui experiment, cu ajutorul a două tulpini de fungi întâlnite în mod obișnuit în plante și sol, Aspergillus terreus și Engyodontium album.
Cele două tipuri de ciuperci au reușit să descompună polipropilena după ce a fost pretratată fie cu lumină UV, fie cu căldură, reducând plasticul în proporție de 21% în 30 de zile de incubare și cu 25-27% în 90 de zile. A fost nevoie de aproximativ 140 de zile pentru ca ciupercile să descompună complet plasticul testat.
Cercetătorii speră că metoda lor ar putea într-o zi să reducă cantitatea mare de plastic care poluează mediul și să conducă la o mai bună înțelegere a modului în care materialul se poate descompune în mod natural, în anumite condiții.
Traficul oceanic, o amenințare pentru balene
Dacă în secolul trecut principalul pericol pentru balene era vânătoarea, acum locul 1 este ocupat de traficul oceanic. Vânătoarea de balene a fost interzisă în majoritatea țărilor în anii 1980, însă numărul de vapoare a crescut de patru ori între 1992 și 2012. Autorii unui studiu recent au arătat că traficul a luat amploare chiar și în zonele protejate, de exemplu în jurul Hebridelor interioare ale Scoției, unde trăiesc marsuini – balene mici dințate.
Canadian Wildlife Federation, un ONG pentru protejarea faunei, a extrapolat datele din mai multe studii regionale și a avertizat că anual, mii sau chiar zeci de mii de balene riscă să fie lovite de ambarcațiuni. Unele dintre ele mor pe loc, altele rămân cu răni grave sau cu cozile și aripioarele rupte. Întreaga analiză, pe The Guardian.„Thousands of whales are being killed by passing ships. Can we save them?”, theguardian.com
Micile Bucurii
Recomandările Mindcraft Stories
1. Kaufland România s-a autointitulat recent „prima companie din România certificată Zero Waste”, atât în catalogul propriu, cât și în reclame prezente pe panouri publicitare și în mediul digital. Însă ONG-ul Micile Bucurii spune că aceste reclame nu explică faptul că și-au certificat doar operațiunile proprii – ignorând deci impactul deșeurilor de la consumator și din producția propriilor mărci – și nici că standardul de certificare folosit a fost dezvoltat la inițiativa unei fundații care inițial era subsidiara grupului Schwarz, din care fac parte Lidl și Kaufland. Kaufland a creat o întreagă campanie de marketing în jurul acestei certificări prin care, într-un mod eronat, oferă impresia publicului că sunt o companie zero waste.
Într-un drept la replică, însăși Kaufland România recunoaște că, deși certificarea obținută recent se numește Zero Waste,Kaufland a obținut recent acordată de TÜV SÜD Management Service GmbH, conform standardului DIN SPEC 91436. Aceasta este o certificare internațională și independentă, care atestă îndeplinirea unei serii de indicatori. nu-și revendică statutul de companie zero waste. Nici n-ar avea cum, fie vorba între noi, pentru că zero waste e un concept nu doar stufos, ci aproape utopic, mai ales în cazul unei companii care comercializează miii de produse ambalate în plastic. Aceste produse care pleacă din magazinele companiei, la consumator acasă, care se poate debarasa de ele după bunul plac. „Ceea ce facem și ceea ce ne asumăm noi este de a ne reduce impactul asupra mediului, la nivel operațional și nu numai”, declară Kaufland în comunicat.„Kaufland, acuzată de campanie mincinoasă, DREPT LA REPLICĂ”, eeco.ro
Mai multe detalii despre acest subiect poți găsi într-un articol documentat de activista de mediu Irina Breniuc, publicat pe site-ul ONG-ului. „Încă un greenwashing marca Kaufland”, micilebucurii.ro
Făgaraș Fest
2. Vara asta, pune pe lista ta de to do și Făgăraș Fest, eveniment organizat de Fundația Conservation Carpathia și ProPark – Fundația pentru Arii Protejate, la Porumbacu de Sus, pe 7-9 iulie. În cele trei zile de festival sunt organizate tururi pe urmele păsărilor și ale animalelor sălbatice, activități pentru copii și vei cunoaște mai bine cultura și identitatea zonei. O să asculți muzică bună (Zdob și Zdub, Ovidiu Lipan Țăndărică, Fanfara 10 Prăjini) și o să vezi filme în aer liber (și curat). Festivalul este conceput ca o mică „investiție” în economia locală, alături de alte evenimente care vor duce la dezvoltarea ecoturismului, în baza unor principii simple: protecția și promovarea naturii, crearea unor mecanisme de ajutorare a localnicilor, continuarea practicilor tradiționale, respectând principii de viață durabile, încurajarea consumului de produse locale, de sezon, promovarea gastronomiei locale, conservarea patrimoniului cultural și mișcarea în natură. Accesul la festival este liber.Fii la curent cu noutățile despre festival de aici: carpathia.org
3. Cele mai mici înaripate din lume, păsările colibri influențează masiv habitatul lor natural și comportamentul celorlalte animale alături de care conviețuiesc, de la papagali ara la quetzali, maimuțe și tapiri. Urmărește documentarul Efectul colibri asupra peisajelor exotice din Costa Rica.
Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.
În timp ce „Big AI” îți cere 20 de dolari pe lună, apar modele alternative pe care le-ai putea folosi gratuit. Dacă știi programare. Sau dacă-ți cumperi ochelari.
Un nou studiu arată că 56 de companii, în frunte cu Coca-Cola, sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic produs de branduri. Fiecare creștere de 1% în producția de plastic corespunde unei creșteri de 1% în nivelul poluării cu plastic din mediul înconjurător.
