FAQ: Scurgerile de la Nord Stream. Ce se știe și care e impactul?29 min read

Gazoductele din Marea Baltică sunt nefuncționale. Iată ce trebuie să știi despre unul dintre cele mai semnificative incidente energetice din istorie

Pe 26 septembrie 2022, scurgeri masive de gaze au fost identificate la trei din cele patru linii ale gazoductelor Nord Stream din Marea Baltică, cel mai probabil ca urmare a unei acțiuni de sabotaj. Chiar și în această perioadă extrem de tensionată în Europa, datorită conflictul din Ucraina și șantajul energetic al Rusiei, incidentul a luat prin surprindere pe toată lumea, și adaugă încă un strat de intrigă la relațiile deja complicate dintre Moscova, UE și Statele Unite.

Gazoductul Nord Stream, care transporta o parte semnificativă a importului de gaze rusești către UE, în principal în Germania, s-a aflat de ani buni în centrul controverselor geopolitice. Proiectul Nord Stream 2, un gazoduct paralel, cu o capacitate similară primului, care ar fi trebuit inaugurat în acest an și ar fi dublat cantitatea de gaze transportate pe sub Marea Baltică, a fost extrem de controversat. Criticile au fost diverse, dar se refereau în principal la posibilitatea ca Rusia să-l folosească drept armă geopolitică, prin controlul fluxului de gaze în contextul creșterii dependenței energetice a blocului comunitar de Moscova. În plus, era văzut ca o subminare a sancțiunilor impuse de occident Kremlinului pentru acțiunile ostile efectuate împotriva Ucrainei în ultimii ani.

În februarie, când Rusia a invadat restul Ucrainei, procesul de certificare pentru Nord Stream 2 a fost suspendat, oprindu-l de facto, în timp ce Nord Stream 1 a funcționat de atunci la capacitate redusă și cu întreruperi.

Ce sunt gazoductele Nord Stream?

Nord Stream este numele unei perechi de gazoducte offshore„Nord Stream Gas Pipeline”, wikipedia.org prin care se pot transporta gaze naturale, din Rusia în Germania, prin Marea Baltică. Nord Stream 1, care funcționează din 2011, pleacă din localitatea rusească Vîborg, de lângă Finlanda, în timp ce Nord Stream 2 începe în Ust-Luga, din apropierea graniței cu Estonia. Ambele rețele ajung la Lubmin, în nord-vestul Germaniei. Fiecare instalație are câte două linii paralele, fiecare cu o capacitate maximă de transport de 27,5 miliarde de m³ de gaze naturale pe an.

Ambele gazoducte au o lungime de peste 1.220 de km, iar conductele au diametre identice, de 1.153 de mm.„Nord Stream”, wermac.org, „Nord Stream 2 Pipeline, Russia and Germany”, offshore-technology.com Ele sunt formate fiecare din câte aproximativ 100.000 de segmente de țeavă. Gazoductele traversează Marea Baltică la adâncimi care variază între 80 și 110 metri. Gazele sunt introduse în țevi cu presiuni de până la 220 de bari, dar această scade pe măsură ce călătoresc prin conductă și se apropie de Germania. Din acest motiv, grosimea țevilor variază, de la 34,4 la 26,8 milimetri. Țevile sunt încapsulate în învelișuri groase de oțel (27-41 mm) și ciment (60-110mm).

Cele două instalații Nord Stream sunt administrate de consorții distincte, formate din mai multe companii energetice mari. Pachetele de acțiuni majoritare sunt controlate însă de compania energetică de stat a Rusiei, Gazprom.

Nord Stream 1, care funcționează din 2011, este singurul care a fost folosit la comerțul cu gaze. Construcția lui Nord Stream 2 s-a încheiat în toamna lui 2021, însă procesul de certificare necesar operaționalizării a fost amânat de Germania, în urma criticilor primite din partea aliaților NATO, în special a statelor baltice, îngrijorate că Moscova va folosi noul gazoduct ca o armă geopolitică (de exemplu, prin reducerea sau sistarea transportului în gazoductele care traversează aceste state). Procesul de certificare a fost suspendat de guvernul de la Berlin în februarie, după atacarea Ucrainei de către trupele rusești.„Germany freezes Nord Stream 2 gas project as Ukraine crisis deepens”, reuters.com

Hartă care arată traseele celor două gazoducte și insula Bornholm, în jurul căreia au loc scurgerile. Anadoltu Agency via Getty Images

Ce s-a întâmplat pe 26 septembrie?

Primele indicii asupra unui incident la instalațiile Nord Stream au apărut în cursul după-amiezii de luni, 26 septembrie. Autoritățile germane au identificat o scădere bruscă și majoră a presiunii dintr-o conductă Nord Stream 2, de la 105 la 7 bari.„Nord Stream 2 pipeline pressure collapses mysteriously overnight”, theguardian.com Deși nu erau folosite, conductele erau umplute cu gaz.

A doua zi, autoritățile daneze au fost cele care au anunțat„What is known so far about the Nord Stream gas pipeline leaks ”, euronews.com că o scurgere a avut loc în spațiul economic exclusiv O zonă maritimă care nu este parte a apelor teritoriale ale unui stat, dar asupra căruia statul respectiv are drepturi speciale de explorare și exploatare a resurselor al Danemarcei din Marea Baltică.

Câteva ore mai târziu, operatorul Nord Stream 1 a anunțat o pierdere similară de presiune și în primul gazoduct.„Pressure drop on both strings of the gas pipeline (update)”, nord-stream.com urmat un anunț al Administrației Maritime a Suediei, care a avertizat că există două scurgeri ale gazoductului, în zonele economice suedeze și daneze, câte una pe fiecare linie paralelă a Nord Stream 1.„Sweden issues warning of two gas leaks on Nord Stream 1 pipeline”, reuters.com Asta înseamna că doar una dintre cele două conducte Nord Stream 2 nu era afectată.

Armata daneză a publicat, marți după-amiază, primele imagine cu cele trei zone de scurgeri masive de gaze din Marea Baltică, situate pe tronsoanele traversate de Nord Stream 1 și 2.

O a patra scurgere, identificată la Nord Stream 2, a fost anunțată joi dimineață de coasta de gardă suedeză. „Fourth leak found on Nord Stream pipelines, Swedish coast guard says”, reuters.com Autoritățile suedeze nu au anunțat încă dacă aceasta a fost identificată la singura linie de pe gazoduct care nu fusese afectată sau dacă este vorba de o scurgere la linia care a fost avariată și în zona economică daneză.

Scurgerile de la Nord Stream 1 au apărut la nord-est de insula daneză Bornholm; una dintre conducte fiind localizată în spațiul economic exclusiv suedez, iar cealaltă în cel danez. Prima scurgere de pe Nord Stream 2 a fost raportată la sud-estul insulei, în zona economică exclusivă daneză, în timp ce scurgerea de joi dimineață de pe același gazoduct a fost identificată în zona economică suedeză, în apropierea celei descoperite de suedezi la Nord Stream 1.

Apparently there are three separate leaks. These are the locations pic.twitter.com/sCA8tI6pnY

— Lion Hirth (@LionHirth) September 27, 2022

Care este cauza scurgerilor masive?

Într-o primă fază, autoritățile energetice ale statelor implicate și operatorii au bănuit că ar fi vorba de scurgeri provocate de crăpături apărute în gazoducte.

Însă informațiile și imaginile apărute de la fața locului au infirmat această teorie. Gazele formau pe suprafața mării cercuri cu diametrul de un kilometru, iar scurgeri de o asemenea amploare ar putea avea loc doar în cazul unei rupturi.

Analistul OSINTOpen-source intelligence, adică folosește doar informații din surse deschise, accesibile oricui. danez Oliver Alexander a analizat, pe Twitter, un raport întocmit în 2019 de experți, pentru guvernul de la Copenhaga, privind impactul de mediu al Nord Stream 2. Raportul conține posibile scenarii de scurgeri, la diverse magnitudini, atât pe baza specificațiilor gazoductului, cât și din experiențe anterioare cu alte gazoducte offshore. Conform acestor scenarii, incidentele de amploarea celor din ultimele două zile ar fi putut avea loc doar printr-un act de sabotaj.

The director of the Danish department of Energy Management states that the leak in the NS2 pipeline is the result of a large hole and not a smaller crack.

They have not yet been able to get close enough to visually assess the damaged pipe yet.https://t.co/kjjOuRgQIG

— Oliver Alexander (@OAlexanderDK) September 27, 2022

Ruptura aproape concomitentă a trei din cele patru linii ale celor două gazoducte din cauze tehnice, precum coroziunea sau defecte mecanice, este atât de puțin probabilă încât nu poate fi luată în considerare în mod serios ca potențială cauză. De asemenea, în zonă nu au fost înregistrate recent evenimente naturale care ar fi putut afecta integritatea structurală a gazoductelor, precum un cutremur.

O altă teorie care a început să circule pe rețelele sociale, conform căreia presiunea apei ar fi putut surpa conductele în lipsa gazelor, poate fi foarte ușor demontată. În primul rând, cele două gazoducte sunt presurizate constant, chiar și atunci când nu sunt folosite pentru transportul de gaze. Înainte de incidente, Nord Stream 1 înregistra o presiune de 105 bari; spre comparație, presiunea apelor maritime la o adâncime de 100 de metri se situează la aproximativ 11 bari.„Hydrostatic Pressure Calculator”, calctool.org În plus, un purtător de cuvânt al operatorului Nord Stream 2 a menționat pentru Reuters că gazoductul conținea peste 300 de milioane de metri cub de gaze înainte de incident, încărcate înainte de suspendarea procesului de acreditare. „Analysis: Nord Stream gas leaks raise climate fears, but impact hard to quantify”, reuters.com

Ideea unui sabotaj al conductelor a fost avansată în cursul zilelor de marți și miercuri ca fiind cea mai probabilă atât de prim-miniștrii Suediei, Danemarcei și Poloniei, cât și de înalți oficiali europeni.„Sabotage’ and ‘deliberate acts’ suspected in mysterious Nord Stream leaks, EU says”, euronews.com

Este încă neclar modul în care o astfel de acțiune ar fi putut avea loc, având în vedere că nu au fost, până acum, identificate activități suspecte în jurul insulei Bornholm, în zilele premergătoare incidentelor.

Un indiciu pare să vină de la seismologi de la institutul de stat din Suedia, care au anunțat că au detectat șocuri de 2,2 grade pe scara Richter în zona scurgerilor, în noaptea de luni spre marți. Experții susțin că modul de propagare al șocului indică „destul de clar” o explozie subacvatică, nu un cutremur sau o ruptură spontană a gazoductelor.„Underwater explosions were detected near Nord Stream leaks”, euobserver.com

Care sunt daunele pentru Nord Stream și mediul înconjurător?

Deocamdată, daunele structurale ale gazoductelor sunt imposibil de estimat. Vor fi necesare investigații amănunțite la fața locului. Tot ceea ce este confirmat este faptul că acestea afectează cel puțin trei din cele patru linii ale celor două gazoducte. Nu există încă detalii despre pierderi ale presiunii pe a patra linie, parte a Nord Stream 2, ceea ce ar putea indica faptul că aceasta nu este compromisă din punct de vedere structural, dar apariția unei a patra scurgeri e îngrijorătoare.

Nici impactul asupra mediului înconjurător nu este deocamdată ușor de estimat. Având în vedere componenta ridicată de metan din gazele naturale, un gaz cu efect de seră de 80 de ori mai potent decât dioxidul de carbon, există posibilitatea ca incidentul să se soldeze cu o cantitate mare de emisii dăunătoare climatului. „Estimările inițialeNord Stream: Russian gas pipe leaks could have an ‘unprecedented’ environmental impact”,euronews.com indică o scurgere de peste 500 de tone de metan pe oră în atmosferă, la începutul incidentului, cantitate care ar fi urmat să scadă odată cu scăderea presiunii din gazoducte.

Directorul Agenției Energetice a Danemarcei, Kristoffer Böttzauw, a oferit presei locale„8 things to know about the environmental impact of ‘unprecedented’ Nord Stream leaks”, politico.eu o estimare conform căreia scurgerile ar duce la emisii care ar fi echivalentul a 14 milioane de tone de dioxid de carbon, sau aproape o treime din emisiile anuale ale țării nordice. În schimb, Agenția Federală pentru Mediu din Germania își plasează estimările la „doar” 7,5 milioane de tone de CO2 echivalent, însă adaugă că, din cauza lipsei unui mecanism de etanșare în gazoducte, conținutul întreg al conductelor va scăpa probabil din acestea.

Navă de instalare a țevilor depunând gazoductul Nord Stream 2 în Marea Baltică, august 2018. Sean Gallup/Getty Images

Ce influență poatea avea incidentul în conflictul energetic Rusia-UE?

La capacitate maximă, Nord Stream 1 putea transporta aproximativ 55 miliarde de m3 de gaze naturale pe an (aproximativ 167 de milioane de m3 pe zi), reprezentând aproximativ o treime din totalul importurilor de gaze naturale din Rusia. Nord Stream 2 ar fi trebuit să dubleze această capacitate, dacă ar fi devenit operațional. În 2020, 43% din importurile de gaz natural din blocul comunitar proveneau din Rusia.„The Nord Stream 2 pipeline”, europa.eu (PDF)

Pe hârtie, sună ca o lovitură majoră pentru calculele energetice Uniunii Europene, însă în practică nu vor exista efecte semnificative imediate. Asta pentru că, din cauza sancțiunilor occidentale aplicate pentru acțiunile ei din Ucraina, Rusia redusese deja semnificativ exportul de gaze prin Nord Stream. La momentul incidentului, Nord Stream 1 nu mai transporta de câteva săptămâni gaze naturale către Germania.

Gazprom decisese în iunie să reducă livrările prin Nord Stream 1„Nord Stream 1: How Russia is cutting gas supplies to Europe”, bbc.com la doar 40% din capacitate. Motivul: reparațiile turbinelor care pompau gaze erau „îngreunate” de sancțiunile occidentale. Același motiv a fost folosit pentru închiderea gazoductului timp de zece zile în iulie, urmată de redeschiderea sa la doar 20% din capacitate.

La sfârșitul lui august, compania rusească de stat a închis conducta pentru reparații temporare, însă pe 2 septembrie importurile au fost oprite pe termen nedeterminat, tot sub pretextul reparațiilor. Mișcarea a venit la scurt timp după ce statele membre G7 au decis să instituie o limită superioară a prețului petrolului rusesc.What is the G7 oil price cap and how will it work? ”, dw.com

În momentul de față, este foarte probabil ca importurile de gaze prin Nord Stream 1 să devine imposibile în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat, în funcție de avariile pe care le-a suferit gazoductul.

Până la anunțul de joi dimineață al unei a patra scurgeri, una dintre liniile de pe Nord Stream 2 nu fusese încă raportată ca fiind avariată. Dacă aceasta nu a fost afectată nici de această scurgerea, ea ar avea în continuare presiune suficientă pentru a funcționa, putând fi teoretic folosită pentru a transporta până la 27,5 miliarde de m3 de gaz anual, adică jumătate din capacitatea maximă a lui Nord Stream 1. Gazprom nu a comentat până în momentul de față asupra acestei posibilități. În același timp, folosirea liniei ar necesita mai întâi reînceperea procesului de certificare de către Germania.„Single line of Nord Stream 2 can still export gas, analysts say”,reuters.com

Cine ar putea fi de vină?

Problema cea mai complicată va fi, fără îndoială, stabilirea părții vinovate pentru incident – asta dacă se va putea. Deocamdată, niciun actor statal sau grup terorist nu și-a asumat responsabilitatea pentru un eventual act de sabotaj.

Pentru mulți, suspectul de serviciu este Rusia, în condițiile în care ostilitatea Kremlinului față de Occident a atins cote nemaiîntâlnite din Războiul Rece încoace. Posibile scenarii în care Moscova și-ar fi sabotat propriile gazoducte au început deja să fie discutate, precum ideea că actul ar putea reprezenta o amenințare voalată pentru alte gazoducte europene și că Nord Stream ar fi fost ales întocmai pentru că Gazprom plănuia să oprească definitiv transportul de gaze naturale prin această instalație.

O altă ipoteză vehiculată a fost că, prin distrugerea Nord Stream 1, Rusia ar forța UE să deschidă Nord Stream 2, ceea ce ar fi fost o victorie de imagine împotriva sancțiunilor occidentale. Mai ales că Putin a insistat pentru deschiderea conductei cu doar câteva zile înainte.„Putin tells Europe: if you want gas then open Nord Stream 2”, reuters.com Desigur, Kremlinul a negat categoric, în stilu-i caracteristic, orice astfel acuzație. „EU warns of retaliation for any attack on Europe’s energy networks after leaks in Nord Stream pipelines”, cbc.ca/

Pe de altă parte, canalele de propagandă pro-Rusia împing deja ideea că Statele Unite ar fi pus la cale incidentul, bazându-se pe declarații mai vechi ale președintelui Joe Biden în care acesta sugera că „va opri” operaționalizarea lui Nord Stream 2. „Video of Biden Saying He’d ‘End’ Nord Stream Resurfaces After Pipeline Leak”, newsweek.com Chiar și un fost ministru de externe al Poloniei, Radek Sikorski, susține teoria, mulțumind public pe Twitter Washingtonului pentru presupusa provocare a incidentului.„Un fost ministru de Externe al Poloniei insinuează că SUA au sabotat gazoductele Nord Stream: „Mulțumim!”, hotnews.ro

Este adevărat că Statele Unite au criticat de multe ori proiectul Nord Stream 2, pe motivul că ar crește influența și opțiunile strategice ale Rusiei în spații NATO și UE. Însă o acțiune ostilă unilaterală împotriva propriilor aliați din NATO, care ar reprezenta și o imixtiune gravă în securitatea energetică a regiunii, pare o rețetă pentru a crea tensiuni majore în interiorul unei alianțe care, deocamdată, a rămas neașteptat de unită împotriva Rusiei – mai ales într-un moment în care cele două gazoducte păreau că vor rămâne oprite pentru viitorul apropiat.

Dacă se va confirma, însă, că a fost vorba de sabotaj, singurul lucru clar este că acesta a fost unul destul de bine calculat – niciunul dintre incidente nu a avut loc în apele teritoriale ale Suediei și Danemarcei (dar nici foarte departe de acestea), iar cum gazoductele sunt administrate Gazprom, nu poate fi considerat un atac asupra unui obiectiv NATO.