Producătorii și utilizatorii de hârtie privesc spre orizonturi mai verzi12 min read

Industria hârtiei consumă o mulțime de copaci și generează multe deșeuri, însă ambalajele din iarbă și noi materiale de construcție fac să se întrezărească o cale mai sustenabilă.

Elveția este renumită pentru munții săi, dar și pentru brânză și ciocolată. Puțini știu însă că Lindt, producătorul de ciocolată elvețian, ambalează deliciile în moduri mai verzi.

Ambalajele din hârtie folosite pentru unele dintre produsele Lindt integrează fibre verzi. Mai mult decât o simplă notă de culoare, verdele este, în fapt, iarbă menită să înlocuiască o parte din lemnul utilizat, de obicei, la fabricarea hârtiei.

Presiunea asupra pădurilor

Schimbarea este rezultatul mai multor ani de cercetări desfășurate de producătorul german de hârtie Creapaper și finanțate parțial de UE în cadrul unui proiect denumit Grass Paper.„Grass Fibre as raw material for innovative Grass Paper products: the new economic and ecological resource for the European paper industry”, cordis.europa.eu 

„Pădurile sunt supuse unei presiuni prea mari”, spune Michael Schatzschneider, director financiar al Creapaper. „Prin urmare, am vrut să găsim o alternativă pentru ambalaje, care, deși ar putea părea un produs cu valoare scăzută, necesită o producție de hârtie de milioane de tone anual.”

Industria hârtiei este unul dintre cei mai mari utilizatori de lemn la nivel mondial, reprezentând 33-40%„Pulp and Paper”, worldwildlife.org din comerțul mondial în acest sector. Numai în Europa,„Cepi Key Statistics 2021”, cepi.org (PDF) industria hârtiei și pastei de hârtie asigură 179.000 de locuri de muncă și contribuie cu 21 miliarde de euro la produsul intern brut al UE.

Producția de hârtie la nivel mondial a atins un nivel record de 415 milioane tone în 2021, potrivit Agenției Internaționale a Energiei.„Pulp & paper”, iea.org În plus, deșeurile rezultate rămân adesea nefolosite.

La fel cum producția de hârtie își poate reduce amprenta de mediu, și deșeurile pot face acest lucru prin folosirea lor într-o gamă largă de aplicații.

Nimic nu se irosește

„Producția de hârtie este în creștere”, spune Juan José Cepriá, manager de proiect la societatea de costrucții spaniolă ACCIONA Infraestructuras. „Aceasta pune o presiune mai mare pe păduri și generează mai multe deșeuri. Am ajuns într-un stadiu în care fabricile de hârtie nu mai știu ce să facă cu atâtea deșeuri rezultate”.

Cepriá a coordonat un alt proiect finanțat de UE denumit PAPERCHAIN,„New market niches for the Pulp and Paper Industry waste based on circular economy approaches”, cordis.europa.eu care s-a desfășurat timp de patru ani, până în august 2021, și a abordat problema deșeurilor. Una dintre locațiile alese a fost Slovenia, unde deșeurile generate de industria hârtiei au fost folosite la o inițiativă din sectorul construcțiilor.

Slovenia este o țară muntoasă, astfel că trebuie să construiască adesea pereți de stabilizare pentru a preveni alunecările de teren, spune Karmen Fifer Bizjak, șeful departamentului de geotehnică și infrastructură a traficului din cadrul Institutului Național de Construcții și Inginerie Civilă din Slovenia (ZAG).

De obicei, societățile de construcții folosesc pietriș pentru a construi astfel de bariere. În acest caz însă, proiectul a folosit un material nou denumit MUDIPEL,„Circular Case 3”, paperchain.eu care este fabricat din deșeuri – în principal cenușă și nămol de hârtie – provenite de la o fabrică de hârtie locală.

Aceste materiale nu erau folosite până acum la nimic și ar fi fost aruncate.

„Transformarea nămolului și cenușii de hârtie într-un material de construcție a însemnat o adevărată provocare”, spune Fifer Bizjak. „Noul material trebuia să funcționeze la fel ca cel folosit până acum. În plus, trebuia să demonstrăm că nu dăunează mediului”.

Material de construcție

De exemplu, proiectul a trebuit să găsească combinația optimă de cenușă și nămol, dar și să determine cât trebuie presat materialul rezultat pentru o eficacitate maximă.

MUDIPEL a reușit să facă ceea ce și-a propus. Fifer Bizjak spune că noul material este deja folosit și în alte proiecte de construcții.

„Am dovedit că se poate”, a spus aceasta. „Le-am arătat inginerilor și societăților de construcții că este un produs viabil”.

De asemenea, este la fel de durabil și are aceleași proprietăți mecanice ca materialele tradiționale, potrivit lui Fifer Bizjak.

PAPERCHAIN a dezvoltat cinci astfel de proiecte în mai multe țări europene.

În Portugalia, a transformat deșeurile rezultate, cum ar fi nămolul de var, în materiale de bază pentru producția de beton și asfalt, folosite la construcția drumurilor din țară. În Suedia, a folosit reziduurile de deșeuri de hârtie pentru a preveni infiltrarea în sol a substanțelor chimice dăunătoare din operațiunile de minerit.

„Am construit deja peste șase kilometri de drumuri de încercare folosind deșeurile de la fabricarea hârtiei”, a spus Cepriá. „Unele dintre aceste tehnologii sunt gata să fie folosite la scară largă. Putem începe, în sfârșit, să utilizăm deșeurile generate de fabricile de hârtie în moduri utile societății”.

Hârtie din iarbă

Revenind în Germania, și Creapaper este pregătită să își lanseze produsul care integrează iarbă, după încheierea proiectului finanțat de UE, care s-a desfășurat din octombrie 2018 până în noiembrie 2020.

Societatea are sediul în apropierea orașului Bonn din vestul Germaniei și are circa 35 de angajați. 

„Ne îmbunătățim în permanență tehnologia”, spune Schatzschneider. „Acum însă, cel mai important lucru este să convingem companiile să utilizeze hârtie făcută din iarbă”.

Creapaper folosește iarbă pentru a face o pastă care poate fi utilizată apoi de fabricile de hârtie la producția de hârtie și carton, vândute în principal ca materiale pentru ambalare. În general, este un amestec de 30% pastă de iarbă și 70% lemn, ceea ce ar duce la salvarea unui număr mare de copaci.

Din punctul de vedere al aprovizionării, iarba este o alternativă bună la lemn, potrivit lui Schatzschneider.

„O găsim pretutindeni”, spune acesta. „Este o resursă globală. Fermierii sunt și ei deja obișnuiți să o recolteze sub formă de baloți de fân. Putem produce multă iarbă într-un mod minim invaziv”.

În plus, producția de pastă de iarbă este mai sustenabilă decât pasta de lemn echivalentă, potrivit lui Schatzschneider. O tonă de pastă de iarbă necesită circa 10 litri de apă, în timp ce aceeași cantitate de pastă de lemn ar necesita circa 1.500 de litri.

Pentru Creapaper, rezultatul este o hârtie de ambalaj cu nuanță verde. În acest domeniu caută societatea să încheie acorduri comerciale majore, cum este cel semnat cu Lindt.

Creapaper înregistrează o producție în creștere constantă și este încrezătoare în dezvoltarea viitoare.

„Acum suntem într-o fază de extindere puternică”, spune Schatzschneider. „Încă nu am ajuns la capăt de drum și reușim să convingem tot mai multe companii să ia în considerare hârtia produsă de noi”.

Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate de UE. Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.