Schroptschop/Getty Images

Țările G7 vor închide centrale pe cărbune până în 20357 min read

De Adriana Moscu 30.04.2024

Miniștrii energiei și climei din grupul G7 al națiunilor industrializate au decis să renunțe progresiv la utilizarea cărbunelui pentru producerea de energie, cu planul de a închide complet centralele pe cărbune până în 2035.

Miniștrii Energiei din Grupul celor șapte mari democrații (G7 – format din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii) au căzut de acord luni, 29 aprilie, să semneze un acord pentru a pune capăt folosirii cărbunelui în producția de energie electrică între 2030 și 2035.

Acordul privind cărbunele ar marca un pas semnificativ în direcția indicată anul trecut de summitul privind schimbările climatice al Națiunilor Unite COP28// „COP28 Agreement Signals “Beginning of the End” of the Fossil Fuel Era”, unfccc.int // pentru eliminarea progresivă a combustibililor fosili, dintre care cărbunele este cel mai poluant. 

De data asta, acordul stabilește un termen limită, mult mai clar decât în cazul înțelegerii de anul trecut de la COP28, când aproape toate țările lumii au convenit să „elimine treptat” combustibilii fosili, fără a stabili o dată limită clară. 

CITEȘTE ȘI: COP28: „Business as usual” sau moment istoric? 

Totuși, acordul final ar putea oferi o anumită flexibilitate în ceea ce privește calendarul stabilit, pentru a permite includerea unei prelungiri, dar una care să fie „compatibilă cu menținerea unei creșteri a temperaturii sub 1,5°C față de nivelurile preindustriale”, în conformitate cu eforturile de atingere a neutralității carbonului. Această flexibilitate ar veni în sprijinul țărilor precum Japonia și Germania, care sunt puternic dependente de cărbune. // „G7 countries agree to end use of coal power by 2035, says UK minister”, ft.com // Germania și-a inclus în legislație un obiectiv final de închidere a centralelor pe cărbune până în 2038, în timp ce Japonia nu a stabilit o dată.

Inițiatorii speră că pot influența și alte state să le urmeze exemplul. Renunțarea la cărbune ar „contribui la accelerarea trecerii investițiilor dinspre cărbune spre tehnologii curate, în special în Japonia și, în general, în întreaga economie asiatică a cărbunelui, inclusiv în China și India”, a scris Luca Bergamaschi, cofondator al grupului italian de reflecție privind schimbările climatice EccoClimate, pe platforma X.// Vezi aici: twitter.com //

Ministrul italian al Energiei, Gilberto Pichetto Fratin, care prezidează reuniunea G7, a declarat că miniștrii au discutat, de asemenea, despre potențiale restricții// „European Commission expected to propose new sanctions on Russian LNG, sources say”, reuters.com // ale importurilor rusești de gaze naturale lichefiate (GNL) în Europa, însă o decizie finală nu a fost comunicată încă. 

Conform noilor reguli dezvăluite de SUA zilele trecute,// „New rule compels US coal-fired power plants to capture emissions – or shut down”, theguardian.com // centralele pe cărbune care intenționează să rămână deschise și după 2039 vor trebui să reducă sau să capteze 90% din emisiile lor de dioxid de carbon până în 2032. 

În 2023, capacitatea globală a centralelor electrice pe cărbune a crescut cu 2%, // „World’s coal power capacity rises despite climate warnings”, theguardian.com // în special datorită noilor centrale din China, o țară avidă de energie. În același timp, ritmul de închidere a centralelor din țările UE și SUA a încetinit.

Activiștii din domeniul climei au criticat acordul de eliminare treptată, considerând că nu este suficient de rapid sau cuprinzător pentru a contracara efectele încălzirii globale cauzate de consumul de combustibili fosili. Toate țările industrializate din G7, cu excepția Japoniei, au deja angajamente de eliminare treptată a energiei pe bază de cărbune la nivel național. 

G7, alcătuit din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite, cu Uniunea Europeană ca membru cu statut special, influențează, de regula, politica globală privind clima. Deciziile grupului au un impact semnificativ asupra G20, care include și alți mari poluatori, precum China și India, dar și importante state producătoare de combustibili fosili, cum ar fi Arabia Saudită și Rusia. 

Continuând să ardă cantități tot mai mari de cărbune pentru a satisface cererea enormă de electricitate, India și China subminează, practic, eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice. 



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

SOCIETATE|FYI

Nobel 2024. Supraviețuitorii de la Hiroshima și Nagasaki care militează pentru denuclearizare

De
Cu premiul pentru pace din 2024, Comitetul Nobel atrage atenția asupra consecințelor dramatice ale folosirii armelor nucleare în război
ȘTIINȚĂ|FYI

Nobel 2024. Structura proteinelor, primul premiu în care AI-ul e folosit în cercetare

De
Nobelul pentru Chimie din 2024 este primul acordat unor descoperiri realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, una care a revoluționat lumea cercetării biochimice.
MEDIU|FYI

Defrișările accelerează în 2023, alimentate de cererea globală de resurse

De
Defrișările au crescut alarmant în 2023, în ciuda promisiunilor a 140 de țări de a opri distrugerea pădurilor până în 2030. Cererea de carne de vită, soia, ulei de palmier și nichel subminează aceste eforturi, arată un raport global recent. 
ȘTIINȚĂ|FYI

Nobel 2024. Conceptele din fizică care au pus bazele AI-ului generativ

De
Nobelul pentru fizică a fost acordat anul acesta pentru cercetări care au influențat dezvoltarea învățării automate