6 fraude care au zguduit lumea afacerilor tech din SUA26 min read
De la colapsul recent al FTX și falimentul Theranos la cele mai absurde povești din bula dotcom, domeniul tech din SUA a fost mereu o țintă pentru fraude elaborate
În zona afacerilor tech din Statele Unite „visul american” încă pare fezabil. În ultimele decenii, nenumărate companii create de studenți sau antreprenori care n-au făcut investiții majore au ajuns să valoreze miliarde de dolari și au revoluționat tehnologia.
Domeniul atrage, în același timp, cele mai diverse categorii de escroci din lume: de la antreprenori care promit tehnologii imposibile, și reușesc să ascundă acest fapt de investitori timp de ani buni, până la cei care folosesc un produs promițător doar pentru a-și umple rapid conturile, și chiar la escroci de meserie, care folosesc identități false. Multă lume dispusă să investească în tech a picat, cel puțin o dată, într-o astfel de capcană. Iată poveștile a șase astfel de afaceri, care au dat „țepe” chiar și de miliarde de dolari.
FTX: criptoexchange-ul care s-a jucat cu fondurile clienților
Cel mai mare scandal de fraudă din 2022 a fost căderea exchange-ului de criptomonede FTX. Platforma a fost fondată în 2019 de Sam Bankman-Fried, un tânăr investitor care se făcuse deja cunoscut în zona crypto, după ce fondase cu doi ani înainte Alameda Research, „Sam Bankman-Fried and the FTX collapse, explained”, nbcnews.com
În doar doi ani, FTX a ajuns al treilea cel mai mare exchange de criptomonede ca volum, datorită unei campanii agresive de marketing, a cumpărării multor competitori mai mici și a unor taxe foarte mici pentru tranzacții. Pe lângă serviciile de exchange, FTX a emis și o criptomonedă proprie, numită FTX Token (FTT), pe care o oferea drept recompensă utilizatorilor.
Crash-ul de anul acesta al pieței de criptomonede a părut, în mod bizar, să nu afecteze prea tare FTX, ceea ce a atras și mai mult interesul investitorilor. Asta până când „Divisions in Sam Bankman-Fried’s Crypto Empire Blur on His Trading Titan Alameda’s Balance Sheet”, coindesk.com a arătat că Alameda Research, care suferise pierderi majore în urma crash-ului, investise o mare parte din active în FTT, în contextul în care Bankman-Fried insista că firmele n-au legătură..
Changpeng Zhao, CEO-ul platformei Binance – cel mai mare exchange global de criptomonede, care deținea 20% din acțiunile FTX – a anunțat, după publicarea acestor informații, că va vinde toate FTT-urile pe care le deține, provocând o scădere cu 80% a prețului criptomonedei și pierderi de două miliarde de dolari. Asta a creat panică în rândul clienților FTX, care s-au grăbit să-și retragă fondurile de pe platformă, ducând la o criză a lichidităților.
Situația părea că se va stabiliza tot cu ajutorul Binance, care a anunțat, pe 8 noiembrie, că a ajuns la un acord pentru a cumpăra FTX. Numai că Binance și-a retras oferta doar o zi mai târziu, după ce investigații de rutină pentru astfel de tranzacții asupra conturilor FTX au arătat că starea financiară a platformei „Exclusive: Behind FTX’s fall, battling billionaires and a failed bid to save crypto”, reuters.com
„FTX held less than $1bn in liquid assets against $9bn in liabilities”,ft.com au detaliat și motivele pentru care Binance și-a retras oferta: Alameda datora către FTX peste 10 miliarde de dolari, deoarece FTX a împrumutat firmei fonduri din conturile clienților, pe care Alameda le-a folosit în trading și investiții. Între timp, criza de lichidități a FTX a devenit atât de severă încât compania ar fi trebuit să strângă 8 miliarde de dolari pentru a putea onora toate cererile de retragere a fondurilor de pe platformă.
Pe 11 noiembrie, FTX, Alameda și peste 100 de firme subsidiare au declarat faliment, iar Bankman-Fried a demisionat din rolul de CEO al FTX, fiind înlocuit cu avocatul John Ray III, specialist în procese de faliment ale corporațiilor. El a supervizat printre altele și celebrul faliment al companiei de energie americană Enron în 2001. Ray a declarat că opacitatea financiară a FTX era „fără precedent”, explicând că companiile deținute de Bankman-Fried nu făcuseră niciodată un audit financiar.
Problemele legale ale lui Bankman-Fried și asociaților săi abia încep, deși este neclar care vor fi repercusiunile, în condițiile în care companiile FTX și Alameda erau înregistrate în Bahamas și, respectiv, Hong Kong. Fostul CEO declară că a fost o problemă de „gestionare greșită”, dar Departamentul de Justiție din SUA a cerut o examinare independentă a falimentului FTX, pe care l-a denumit „US Justice Department Wants FTX Fraud Allegations to Be Investigated”, coindesk.com un prim pas spre începerea urmăririi penale.
Nikola: Camionul pe hidrogen prins că „alerga la vale”
Înființată în 2014 în Phoenix, Arizona, Nikola Motor Company a încercat să se impună rapid pe piața emergentă a vehiculelor care folosesc energie „verde”, cu prototipuri de camioane electrice sau cu motoare pe bază de hidrogen. Printre promisiunile timpurii se regăsea și dotarea camioanelor cu baterii care se încărcau din mers, fie de la o turbină pe bază de gaz natural, „Nikola Motor Company: The EV startup with the worst, most obvious name ever”, cnet.com
Ideea părea că va avea succes. În septembrie 2020, Nikola a anunțat un parteneriat cu General Motors, în care cunoscutul producător american urma să cumpere 11% din acțiunile Nikola și să producă o camionetă electrică, Badger, „How the Nikola Badger went from hotly anticipated Tesla Cybertruck competitor to bust in a matter of months”, businessinsider.com
Problemele pentru Nikola au început la scurt timp după acest anunț, după ce firma de cercetare a investițiilor „Nikola: How to Parlay An Ocean of Lies Into a Partnership With the Largest Auto OEM in America” – hindenburgresearch.com a acuzat într-un raport că start-up-ul ar fi, de fapt, o „fraudă complexă” pusă la cale de fondatorul Trevor Milton. Hindenburg a prezentat multiple dovezi, incluzând comunicații interne ale companiei care sugerau că mare parte din tehnologiile pe care Nikola susținea că le dezvoltă nu existau sau erau exagerate.
Raportul a mai spus că un video promoțional al companiei, care arăta camionul cu motor pe bază de hidrogen Nikola One circulând pe un drum în deșert, era de trucat. În realiate,camionul nu avea motor și se deplasa doar datorită inerției, după ce a fost lansat la vale. În același timp, la un eveniment la care Nikola One a fost dezvăluit public în 2016, dashboard-ul „vehiculului” era alimentat din scenă, printr-un cablu electric aflat sub acesta.
Nikola nu a recunoscut acuzațiile, dar Trevor Milton și-a anunțat la scurt timp demisia din funcția de CEO. Ulterior, el a fost acționat în instanță pentru fraudă de către foști investitori și „Nikola Founder Trevor Milton Is Convicted of Fraud”, nytimes.com pedeapsa urmând a fi pronunțată în ianuarie 2023. Parteneriatul dintre Nikola și General Motors a picat, dar compania a reușit totuși să scoată pe piață un camion electric, Nikola Tre, produs în doar câteva zeci de exemplare.
Mozido: plăți mobile și firme-fantomă
Telefonul mobil a devenit acum unul dintre cele mai comune modalități de plată, dar fenomenul a fost anticipat în zona de start-up-uri încă de la începutul deceniului trecut. Un exemplu este Mozido, o companie din Austin, Texas, care ajunsese în 2015 cel mai finanțat start-up de acest fel, „Mozido collects first part of $400M round of financing”, bizjournals.com printre investitori numărându-se și Mastercard.
Pe lângă formula devenită clasică de folosire a telefonului pe post de card, Mozido a propus și o soluție pentru utilizatorii de smartphone care nu folosesc sau nu au acces la instrumente bancare: un portofel digital care putea fi încărcat la comercianți acceptați. Compania spera, astfel, să extindă plățile cu telefonul mobil în piețe precum India, sud-estul Asiei sau Africa.
În acest caz, tehnologia chiar a fost dezvoltată, dar problema a fost reprezentată de fondatorul Mozido, Michael Liberty. „SEC Charges Mozido Founder Michael Liberty Of Defrauding 200 Investors”, sec.com a arătat că Liberty a convins sute de investitori ai companiei să transfere fonduri către firme-fantomă controlate tot de către el, provocând o daună de 48 de milioane de dolari. Cazul a ajuns în instanța penală, însă Liberty a fost grațiat de fostul președinte american Donald Trump în 2021, „Pardon ends prosecution but not civil case against developer”, apnews.com Totuși, procesul civil continuă.
NS8: platforma antifraudă pornită prin fraudă
Poate cel mai ironic exemplu din această listă, NS8 a pornit ca o platformă care promitea că va folosi tehnologia pentru a preveni și detecta frauda, printr-o combinație de machine learning, detectare a tiparelor de fraudă și „Fraud-Detection Startup NS8 Files for Bankruptcy, Paving Way for Litigation”, wsj.com
Pentru a face start-up-ul mai atractiv pentru investitori, fondatorul NS8 Adam Rogas a decis să apeleze chiar la fraudă. Rogas a falsificat documentele financiare ale companiei în 2018 și 2019, umflând din pix încasările. Mișcarea i-a și reușit, iar NS8 a strâns peste 150 de milioane de dolari, din care 17,5 de milioane au intrat în conturile lui Rogas.
Situația a atras atenția SEC-ului și a FBI-ului, care au descoperit documentele falsificate și l-au arestat pe Rogas în septembrie 2020. Ironic, Rogas a reușit să strângă 73 de milioane de dolari după ce agențiile federale au anunțat că acesta este investigat pentru fraudă. Nu va apuca însă să se bucure de bani, deoarece NS8 a intrat în insolvență la scurt timp după arestarea sa, iar Rogas a fost condamnat, la începutul lunii noiembrie, ”$150 Million To Bankrupt: Fraud Startup Tells Court It Had Just $25,000 Left After CEO Arrest ”, forbes.com
Pixelon, serviciul de video streaming care i-a reunit pe The Who
Din toate poveștile absurde despre fraudele de la finalul secolului trecut, din era bulei dotcom, puține o întrec pe cea a start-upului Pixelon. Companie care susținea că dezvoltă tehnologii de streaming video online, dar era de fapt fondată de un escroc, „Remembering The Greatest Con In Silicon Valley History”, wired.com
În acte, Pixelon apărea ca fiind fondată de un Michael Fenne. Acesta era însă doar un alias al lui David Kim Stanley, un escroc fugar, care fusese condamnat la închisoare pentru fraudă pe piața bursieră, în Virginia.
Stanley a fondat Pixelon în California în 1998 și a atras, în mai puțin de un an, investiții de peste 30 de milioane de dolari. Cu un așa început promițător, era destul de logic ca pasul următor să presupună folosirea a jumătate din această sumă pentru a organiza o petrecere fastuoasă la MGM Grand Arena din Las Vegas. Au concertat atunci Kiss, Brian Setzer și a avut loc o reuniune rară, la acea vreme, a celor de la The Who.
Evenimentul, denumit iBash 99, ar fi trebuit să fie o demonstrație de forță a tehnologiei pe care o propunea Pixelon. Acesta era planificat să fie transmis în direct online prin software-ul companiei, și chiar și pe un ecran din Times Square. Doar că Pixelon nu a reușit să transmită vreun cadru din eveniment, iar acesta a putut fi urmărit online doar prin soluțiile de streaming oferite pe atunci de Microsoft.
Un an mai târziu, Stanley a fost nevoit să fugă din California după ce i-a fost descoperită identitatea reală, și a ajuns să se predea autorităților din Virginia. După ce a petrecut o perioadă scurtă în închisoare, a dispărut din viața publică. În aceeași perioadă, Pixelon a fost dată în judecată de mai mulți creditori pentru neplata unor împrumuturi, acțiune care a dus la falimentul companiei în 2002. fără a fi lansat vreun serviciu de streaming funcțional.
Theranos, cea mai mare fraudă din medtech
Cea mai mare fraudă din istoria Silicon Valley, Theranos a fost fondată în 2003 de o antreprenoare de doar 19 ani, „The rise and fall of Elizabeth Holmes, the former Theranos CEO found guilty of wire fraud and conspiracy, who was sentenced to more than 11 years in prison”, businessinsider.com Firma a promis o revoluție a analizelor de sânge. Compania propunea un aparat de dimensiuni mici, un „laborator pe un chip”, cum era descris, care putea efectua rapid aproape 200 de teste diferite după prelevarea a doar câteva picături de sânge din deget. Rezultate ar fi fost disponibile într-o oră.
Theranos a dezvoltat într-adevăr un aparat de testare a sângelui, numit Edison, însă eficiența acestuia a fost mult exagerată: mostrele de sânge erau prea mici și necesitau o diluție consistentă, ceea ce ducea la rezultate incorecte. Iar multe din testele pe care Theranos susținea că Edison le putea face nu putea fi, de fapt, prelucrate prin chimioluminiscență, metoda folosită de aparat.
CITEȘTE ȘI: Theranos – startup-ul medical care a păcălit o lume întreagă
Asta nu a oprit Theranos din a strânge finanțări Detalii pe crunchbase.com culminând în 2013 cu semnarea unui parteneriat pentru a oferi teste Edison într-un cunoscut lanț de farmacii din SUA. În 2014, valoarea companiei era estimată la aproape 10 miliarde de dolari.
Holmes a reușit să ascundă ineficiența tehnologiei față de investitori și partenerii comerciali timp de mai bine de un deceniu. Felul în care o făcea a fost expus într-o „Hot Startup Theranos Has Struggled With Its Blood-Test Technology” – thewallstreetjournal.com care a semnalat nu doar ineficiența aparatului Edison, ci și faptul că majoritatea testelor de sânge prelevate de Theranos din farmacii erau de fapt prelucrate cu aparate de analiză convențională, tot prin diluarea mostrelor de sânge, oferind rezultate eronate.
De acolo, Holmes și Theranos au intrat în cădere liberă, iar compania s-a desființat în 2018, după o serie lungă de investigații și sancțiuni impuse de agenții federale. Elizabeth Holmes a fost acționată în instanță de investitorii Theranos pentru fraudă, poveste care s-a sfârșit cu o condamnare la peste 11 ani de închisoare.