Ilustrație: Adobe Firefly

Click, click & click pentru antrenarea AI-ului. Crowdworking-ul sau munca pentru câțiva cenți23 min read

De Radu Stochița 09.04.2024

Am discutat cu o cercetătoare despre conceptul de crowdworking, folosit printre altele la antrenarea motoarelor inteligenței artificiale, în care oamenii dau click pe imagini, pentru câțiva eurocenți, pentru a crea tehnologia viitorului.

Impresia generală a publicului este că lucrătorii pe platforme digitale sunt o prezență obișnuită în peisajul urban și nu trece cu fără să te interesezi cu ei. În discursul public, platformele digitale sunt reprezentate în principal de aplicațiile de ridesharing și de cele pentru livrarea mâncării. În realitate, munca pe platformă digitală acoperă o gamă mai largă de servicii, precum ar fi și curățarea domiciliului, mici reparații în apartament sau livrarea cumpărăturilor. Acestea din urmă sunt mai puțin vizibile, din cauza numărului mai restrâns de utilizatori. 

Există însă și o altă subcategorie de lucrători pe platforme digitale, unii complet invizibili. Este vorba de crowdworkeri, oameni care dau click-uri, traduc mici fraze, se asigură că o imagine are descrierea corectă. Munca unui crowdworker se face de regulă de acasă, din comfortul dormitorului și se măsoară în sarcini mici, care durează câteva secunde. Relația mascată de muncă este mediată de platforme precum ar fi Appen sau Amazon Mechanical Turk, unde fiecare își poate face un cont și aștepta proiecte. 

Telemunca este reglementată în România din 2018, deși încă de la începutul anilor 2000 tot mai mulți români, în principal în IT și domenii conexe, lucrau de la distanță pentru companii din afară.// „Lege nr. 81 30/03/2018 privind reglementarea activității de telemuncă”, legislatie.just.ro // Astăzi, acești oameni sunt numiți lucrători pe platforme digitale (platform workers), dar companiile refuză să-i vadă ca angajați. Ei sunt orice: creatori, prestatorii de servicii, ambasadori sau orice titlu care maschează o relație de muncă contractuală.

În ultimii ani, în presa internațională au apărut tot mai multe articole// „Behind the AI boom, an army of overseas workers in ‘digital sweatshops”, washingtonpost.com // despre lucrătorii din Sudul Global care dau click-uri pe imaginea corectă dintr-un șir de mai multe sau traduc mici fraze pentru a antrena programele de inteligență artificială. La prima vedere, impresia este că munca lor ar putea fi automatizată, doar că ei sunt cei care preced procesul de automatizare. 

Pentru a înțelege mai bine fenomenul am discutat cu Mira Wallis, cercetătoare și doctorandă în cadrul Institutului pentru Etnologie Europeană și Institutului din Berlin pentru Integrare și Cercetare a Migrației din cadrul Humboldt University.// „Mira Wallis”, spheres-journal.org // Mira a documentat în trecut lucrătorii pe platforme digitale din Germania și România și s-a uitat mai ales la crowdworking – taskuri scurte, plătite cu puțini cenți –, precum în cazul lucrătorilor care dau click-uri.// „Digital Labor Between Germany and Romania”, easteast.world //

Armata lucrătorilor digitali

„O platformă digitală externalizează o gamă enormă de sarcini care pot fi efectuate de pe un computer privat sau orice alt dispozitiv digital, inclusiv smartphone-uri, de «o armată de lucrători digitali» distribuiți și răspândiți în întreaga lume. Microtaskingul este o lucrare la scară mică care poate fi efectuată fără multă pregătire. Sunt deja mulți oameni  ce fac aceste activități, cum ar fi categorisirea imaginilor sau traducerea unor propoziții simple, pe Appen. 

Folosesc adesea exemplul CAPTCHA pentru a explica oamenilor ce sunt microtaskurile sau macrosarcinile, deoarece și acestea sunt externalizate pe o scară foarte largă pe aceste platforme. La celălalt capăt al spectrului sunt macrosarcinile – care necesită mai multe calificări, adesea la un nivel foarte bun de competență în limba engleză, cum ar fi programarea, traducerea, designul, asistența virtuală, etc.”

O relație contractuală triunghiulară (fără contract de muncă)

„Platformele digitale permit oricărui fel de companie, fie mare sau mică, să se conecteze cu lucrătorii individuali care concurează pentru sarcini. Infrastructurile tehnologice ale platformelor permit să descompună proiectele în sarcini mai mici, să le standardizeze și apoi să folosească unele forme de control automat. O caracteristică foarte importantă a muncii în masă este că există ceea ce se numește o relație contractuală triunghiulară. 

Avem platforma, avem clientul și avem lucrătorul. Platforma este într-o relație cu lucrătorul și platforma este într-o relație cu compania. Nu există o relație contractuală directă cu compania, astfel încât cei care dau sarcinile lucrătorilor li se permite să profite de avantaje fiscale și să evite orice fel de cerințe de reglementare. Și în România, dar și în Germania, obligațiile pentru securitatea socială sunt legate de statutul de angajat, astfel că pe platforme se ajunge ca riscurile și responsabilitățile să fie transferate în totalitate lucrătorului.”

Lucrătorii pe platforme digitale nu se identifică ca angajați

„Percepția de sine pe care am găsit-o este că majoritatea oamenilor nu se identifică ca lucrători. Pe de o parte, cei care efectuează macrosarcini, cum ar fi traducerea, programarea, designul, au o identitate destul de puternică a liberului profesionist, fiindcă ar fi putut fi fost și ei liber profesioniști înainte să se alăture acestor platforme. 

Platformele se asigură ca nimeni să nu considere vreodată relația dintre platformă, companie și lucrător ca fiind o relație de muncă. Cea mai importantă promisiune pentru oamenii care se alătură platformelor este flexibilitatea, care este de asemenea legată de aranjamentele de muncă în care au fost anterior. Înainte de-a ajunge pe aceste platforme, programele erau fixe și nu puteau cu ușurință să îmbine viața privată cu cea profesională. 

Există o narativă foarte puternică că oamenii caută modalități mai flexibile de a combina munca plătită cu munca domestică, spre exemplu cea de îngrijire a copilului. Nu înseamnă obligatoriu că toți sunt fericiți cu tot ce este legat de aceste platforme sau că flexibilitatea îi mulțumește, dar cam așa se rezumă identitatea lor.”

UE vrea să reglementeze munca pe platforme digitale

„Ceea ce a încercat să facă directiva europeană// „EU rules on platform work”, consilium.europa.eu // a fost să reglementeze mai puternic modul în care datele sunt procesate și gestionate de către platforme. Una este ceea ce tocmai am discutat, statutul de angajat și clasificarea lucrătorilor, dar este vorba și de a forța statele să ia măsuri referitoare la noile forme de control ale muncii prin management algoritmic. Însă povara implementării și adaptării legii este pe umerii fiecărui stat, ceea ce poate duce la o aplicare inegală. Astfel, vor fi state care deja s-au poziționat ferm față de platformele digitale și care, cel mai probabil, vor fi mai receptive, în timp ce altele, precum România, încă nu au o opinie clară.”

Muncă secundară în Germania, nu și în România

„În general, ceea ce am găsit interesant este că narativa generală despre crowdworking din Germania este că e doar un loc de muncă secundar. Și de aceea, cei care legiferează tind să nu o ia în serios, pentru că-și spun că este doar ceva ce oamenii fac în timpul liber pentru a face câțiva bani în plus. 

Diferența principală pe care am găsit-o în România este că, pentru mult mai mulți lucrători, crowdworkingul este un job cu normă întreagă, din cauza lipsei oportunităților de angajare. Pentru românii cu care am discutat, diferențialele salariale sunt printre factorii determinanți, pentru că ei pot de fapt câștiga mai mult pe platforme decât pe piața locală a muncii din România. 

Dar, în același timp, nu am găsit aproape niciun lucrător care să se bazeze în totalitate pe această muncă, pentru că este pur și simplu prea instabilă, iar de aceea s-ar putea să aibă și alte locuri de muncă în paralel.”

Lipsa beneficiilor în crowdworking este ignorată

„Românii se uită la banii în mână, fără a avea în vedere dacă sunt asigurați, dacă contribuie la pensie, dacă pot beneficia de șomaj sau de zile libere. Oamenii câștigă mai bine decât ar face-o la un chioșc, dar sunt lipsiți de beneficii.

În cercetarea mea, am discutat cu mame care erau în concediul postnatal și în doreau un venit suplimentar, chiar dacă știu că este ilegal. Acestea, după ce copiii se culcau, petreceau câteva ore pe Appen sau alte platforme digitale pentru a mai face un ban în plus. Mai apoi, îi declarau? Foarte puțin probabil.”

Un influx global de lucrători

„Există un influx masiv de crowdwork din India, Bangladesh și Pakistan, cu care nici românii, dar nici alți europeni nu pot concura. Pentru aceste sarcini mici de identificare corectă a imaginilor, de traducere a una-două fraze, singurul determinant este costul redus, iar între Germania și România, clar este mai ieftin în România. Dar dacă platforma digitală oferă acces oamenilor din toate colțurile lumii, lucrătorii din India sunt întotdeauna mai ieftini decât cei din România.

Dar există și alte nișe, cum ar fi traducerea, asistenții virtuali, unde mulți clienți din Nordul Global își doresc oameni fără un anumit accent și care înțeleg un context cultural specific. Lucrătorii cu care am discutat mi-au raportat că unii clienți scriu în mod specific că nu vor persoane din India sau din Pakistan sau din Bangladesh, ci vor europeni.”

Conturile se împrumută: un pakistanez pe cont de român

„Parte dintre românii cu care am discutat povesteau despre mesajele pe care le primeau de la indieni, pakistanezi sau filipinezi pentru a-și închiria conturile. Practic, omul vorbea cu un Ion Popescu, dar de fapt acel Ion Popescu lucra din Asia de Sud, iar nimeni în afară de omul care a creat contul și de lucrătorul pe platformă nu știau. Pentru unele persoane, acesta este singura metodă de a realiza un venit stabil în țara de proveniență, din cauza lipsei oportunităților.”

Orice moment poate produce bani

„O limitare a cercetării este faptul că, desigur, lucrătorii nu au cu adevărat timp să vorbească cu tine. Pentru că munca este foarte precară. Prin urmare, am compensat oamenii pentru a face interviuri. Am distribuit și un sondaj online lucrătorilor, dar i-am plătit și pe aceștia să o facă.

Este dificil să vorbească, deoarece nu au timpul necesar, nu au timp liber și fiecare moment are potențialul de-a face bani.”

Inteligența artificiala nu va schimba prea mult domeniul

„Cred că se va schimba doar tipul de muncă, pentru că întotdeauna va exista o cerere foarte mare pentru a întreține și optimiza AI-ul cu acești lucrători care dau clickuri pe imagini. Munca de tip crowdworking va continua să impacteze relațiile tradiționale de muncă, așa cum le știam până în prezent. Nu vor dispărea anumite industrii în totalitate, doar că siguranța și stabilitatea locului de muncă, pe care un contract le garanta, vor deveni excepții pentru anumiți oameni.

Nu doar relațiile de muncă vor fi afectate, dar și modul în care omul se raportează la timpul său liber, la viața personală. În cercetarea mea, aveam multe femei care făceau aceste sarcini în timp ce îngrijeau copiii, iar alții se ocupă de Appen când erau la facultate. Nu sunt atenți la cursuri, în schimb se ocupă de microsarcini.”

Lucrătorii de pe platformele digitale au nevoie de protecție

„Cred că este întotdeauna important să nu privești munca pe platforme digitale ca pe un fenomen izolat. Ea trebuie legată de alte forme de muncă flexibilă și trebuie făcut neapărat ceva când vine vorba de securitatea socială și de siguranța locului de muncă. Sunt multe discuții, precum este și cazul directivei europene, care se uită la reglementarea acestor platforme, dar cred că întrebarea principală rămâne modul în care poți trage la răspundere aceste companii.

Este o situație dubioasă atunci când lucrătorii trebuie să plătească între 20 și uneori, 40 la sută comisioane către platforme, dar în schimb nu li se oferă o mare protecție. Li se spune că ei sunt responsabili, că dacă doresc să aibă asigurare medicală trebuie să o facă din proprie inițiativă. Precum în cazul crowdworkului, și platformele digitale de tipul Uber neagă că acești oameni le sunt angajați – fiecare om prestează un serviciu. 

În Germania, există o inițiativă a IG Metall// Federația sindicatelor din metalurgie // de a ajunge mai aproape de lucrătorii de platformă, de-a discuta cu aceștia. În Berlin, există discuții pentru crearea unui centru social unde lucrătorii să poată merge să discute liber, să afle cum să plătească taxele, mai ales că mulți oameni nici nu știu cum să-și înregistreze veniturile. 

Inițiativele de creare a unui grup activist sau a unei comunități sunt legate în special de Uber, Glovo sau Lyft, în timp ce pentru crowdworkeri situația este mai precară. Există și exemple pozitive, precum ar fi grupul lucrătorilor de pe Amazon Mechanical Turk,//„Amazon Mechanical Turk”, mturk.com // dar nu am auzit de astfel de inițiative în România și nici la nivel european.”



Text de

Radu Stochița

Radu Stochița este jurnalist freelancer și a scris despre tech, economie și lumea muncii pentru Hotnews, Libertatea, Jacobin, Nation, Al Jazeera. În paralel, face cercetare economică pentru Cartel ALFA. Radu a absolvit Bowdoin College, din SUA, și este Watson Fellow.

SOCIETATE|MS TALKS

Cum să construiești locuințe accesibile în comunități vulnerabile prin puterea voluntariatului

De
De aproape 30 de ani, Habitat for Humanity România reușește să construiască un acasă pentru fiecare.
CULTURĂ|MS TALKS

Între haz și Buzz House: din culisele filmului, cu Vlad Neamțu

De
Primul thriller horror din România e produs de Selly (și e mai mult comedie). Am vorbit cu unul dintre cei mai simpatici influenceri de pe TikTok despre cum a fost la filmări, doar că nu prea a dat din casă de frica lui Șelaru.
TEHNOLOGIE|MS TALKS

TikTok: „Nu acceptăm reclame politice, dar politicienii pot cere voturi pe platformă”

De
În timp ce SUA iau în discuție chiar interzicerea TikTok, platforma investește în centre de date, pentru a securiza informațiile utilizatorilor europeni, în speranța că va atenua la timp îngrijorările politicienilor. 
TEHNOLOGIE|MS TALKS

O platformă de accesorii tech pentru mobile? E unul din pariurile HMD, pe lângă Barbie Phone

De
Rebranduit de curând ca Human Mobile Devices, HMD se concentrează pe parteneriate și pe o platformă mobilă deschisă, dar nu renunță la Nokia.