Cum să construiești locuințe accesibile în comunități vulnerabile prin puterea voluntariatului16 min read

De aproape 30 de ani, Habitat for Humanity România reușește să construiască un acasă pentru fiecare.

Încă din prima zi a războiului din Ucraina, Roberto Pătrășcoiu s-a dus la graniță pentru a vedea care e situația pe teren și cum ar putea ajuta refugiații care au părăsit zona de conflict. Doar în prima linie, spune el, poate înțelege exact care sunt nevoile de la fața locului și să-și coordoneze echipa. Roberto este CEO al Habitat for Humanity Romania,// Află mai multe pe habitat.ro // un ONG prezent în 70 de țări din întreaga lume care construiește case pentru familiile cu venituri reduse. 

În cei peste 28 de ani de activitate locală, Habitat for Humanity a ajutat peste o sută de mii de români să aibă o casă a lor, iar pentru asta au adus laolaltă peste 43.000 de voluntari români și străini care au muncit pe șantierele din toată țara. Familiile pentru care ONG-ul va construi o casă trebuie să îndeplinească anumite condiții, dar mai ales să se angajeze că vor face un anumit număr de ore de voluntariat în comunitate.

Nevoia de astfel de locuințe este cu atât mai acută cu cât numărul solicitărilor pentru o casă depășește cu mult posibilitățile primăriilor.// România este țara din UE cu cea mai mare rată de deprivare de locuințe, sgglegis.gov.ro // Problemele de locuit afectează trei din zece români,// Dimensiuni ale incluziunii sociale în România, anul 2019, insse.ro // iar 35,8% din populația țării se află în risc de sărăcie și excluziune socială.

Pe 16 mai am fost în comuna Berceni, de lângă Ploiești, unde Habitat for Humanity construiește noi case, ocazie cu care a organizat primul eveniment CEO Build din România. Pe scurt, au adus laolaltă unii dintre cei mai importanți lideri din businessul autohton, reprezentanți ai societății civile, dar și ai autorităților locale, voluntari și familiile partenere, care au participat activ la o zi normală de lucru.

Acolo l-am cunoscut pe Roberto Pătrășcoiu, cu care am avut ocazia să vorbesc mai multe despre ce-l mână în luptă, cum a evoluat voluntariatul în România, dar și care ar trebui să fie rolul unui ONG.

Locuire accesibilă pentru toată lumea

„Aveam 32 de ani când am fost angajat ca director general al organizației din România, iar înainte de asta am făcut ceva total diferit. Am fost antreprenor, aveam o firmă de consultanță pe fonduri europene. Realizam în principal proiecte din sfera industrială – construire de fabrici, uzine, hale industriale și achiziție de echipamente tehnologice. Practic, ajutam firmele să dezvolte planuri de afaceri și să obțină fonduri europene, după care ofeream și servicii de project management. 

Deși lucrurile mergeau bine din punct de vedere financiar, a venit un moment în care mi-am dat seama că sunt total neîmplinit cu ce fac, iar totul a culminat într-o zi în care organismul meu a dat shutdown. Pur și simplu, am intrat într-un burnout sever și n-am mai putut să mai muncesc. A urmat o depresie severă care s-a întins pe mai bine de șase luni. În această perioadă am reflectat foarte mult asupra ceea ce vreau să fac eu în viață și, într-un final, am decis că următorul meu parcurs profesional aș vrea să fie în domeniul cauzelor sociale, să fiu un antreprenor social. Atunci am văzut pe eJobs un anunț de job pentru postul de CEO al Habitat for Humanity Romania. N-am crezut că e posibil, pentru că de obicei sunt implicate firme de head hunting, dar cu toate astea am decis să aplic.

După vreo șase luni de interviuri, am fost îndeajuns de ambițios și de inconștient să le promit că pot revoluționa modul în care organizația funcționează în România, iar ei au fost îndeajuns de nebuni să mă și angajeze. Acum intru în al optulea an de Habitat, timp în care am mobilizat alături de echipa mea peste 25 de milioane de euro, pe care i-am investit în proiecte de locuire socială și locuire accesibilă și am sprijinit împreună peste 50.000 de români să aibă un loc pe care să-l numească acasă.”

Voluntariatul în România

„Din 1996, de când Habitat for Humanity Romania e prezentă în țară, până în prezent, cultura voluntariatului a crescut enorm. Dacă la început povestea era în principal despre voluntari din Statele Unite sau din alte țări ale Europei de Vest care veneau în România să ajute, în ultimii ani vorbim cu precădere despre voluntari români care vin să schimbe societatea de jos în sus. În cazul nostru, această schimbare este prin construirea de locuințe. Cred că este evident că a crescut această cultură a voluntariatului. Ce-i drept, au fost și câteva momente care au pus societatea românească la încercare. Aș zice că societatea românească a reacționat cu brio, a dat dovadă de foarte multă solidaritate, și menționez aici pandemia și, de asemenea, războiul din Ucraina. A fost o solidaritate fără precedent, care desigur a ajutat cultura voluntariatului și a motivat tot mai mulți oameni să ofere ceva, pentru că voluntarul e de fapt cel care înțelege că dacă vrea să schimbe ceva în jurul lui, în societate, schimbarea începe cu el însuși.”

Cine sunt voluntarii

„Din ce am observat până acum, aș zice că nu există un profil al voluntarului. E greu să trasezi un profil când, de fapt, fiecare are resorturile lui interioare pentru care alege să dăruiască. Ce pot să spune e că pe șantierele Habitat For Humanity Romania am avut și seniori de 80+, și tineri de 18 ani, și mileniali. Sunt toate categoriile sociale pe care ți le poți imagina. La un moment dat am avut un cuplu care în loc să se ducă în în vacanță în luna de miere a decis s-o facă la noi pe șantier. Este dorința oamenilor de a da ceva înapoi, sunt acei oameni care ajung la un anumit moment în viață la concluzia că împlinirea este cea în care dăruiești. 

Aș zice că misiunea de a aduce voluntari și parteneri în România nu e grea dacă demonstrezi că proiectele pe care le faci au sens, schimbă în bine viața oamenilor și sunt făcute în parteneriat cu alte organizații, parteneri de business, parteneri ai societății civile și chiar și cu autoritățile publice. Noi aveam atât voluntari individuali, care se înscriu la noi pe site, unii mai vin și la poarta șantierului, avem și voluntari corporate, de la toți partenerii care sprijină misiunea Habitat For Humanity și vin împreună cu echipa să dea o mână de ajutor, sunt și voluntari din străinătate.”

În fundraising, misiunea trebuie să vină înainte banilor

„Nu știu dacă există o regulă de aur în fundrasing și poate nici măcar nu sunt cea mai în măsură persoană să vorbească despre acest subiect. Sunt diferite metode prin care să donezi: fie prin SMS, prin direct debit sau digital, poate fi vorba de persoane fizice sau de companii. Expertiza noastră la Habitat for Humanity e mai degrabă este pe zona de corporate fundraising. Cele mai multe venituri le obținem de la partenerii noștri, drept dovadă și evenimentul de azi. Însă dacă e să rezum totul la o idee, aș spune că trebuie să pui misiunea înainte și banii vor urma după. Niciodată nu trebuie niciodată să pui banii înainte. Dacă vrei să construiești 40 de locuințe, vei strânge banii. Dacă vrei să să strângi 2 milioane de euro, pentru că trebuie să strângi 2 milioane de euro ca target, fără să pui misiunea înainte, va fi mult mai greu.”

Rolul ONG-urilor în România

„Cred că misiunea ultimă a unei organizații non-guvernamentale este să se închidă, să nu mai existe, pentru că a rezolvat o problemă. Dar problemele nu pot fi niciodată rezolvate de o singură organizație. Tot timpul trebuie să acționăm împreună cu statul român și societatea civilă, iar aici mă refer la ONG-uri. În esență, organizațiile non-guvernamentale acoperă niște sectoare pe care statul nu le acoperă, deși ar trebui s-o facă, cum ar fi în locuire, educație sau sănătate. Lucrul ăsta se întâmplă în toate societățile într-o măsură mai mare sau mai mică. La final, nu cred că e o luptă de genul noi contra lor, ci e vorba de «noi împreună».

Colaborarea cu autoritățile este esențială și peste tot avem o colaborare bună, dar pentru că suntem extrem de expliciți la început cu ce vrem, și anume un parteneriat stabil onest și stabil, un teren gratuit pe care să putem construi, extindere de utilități. Nu ascund că în urmă cu opt ani, de exemplu, când am venit eu în Habitat, erau și parteneriate cu autorități publice care parcă nu ne voiau acolo, adică în loc să ne sprijine, ne băgau bețe în roate. Am învățat însă la ce să ne uităm astfel încât să nu se mai repete și pot să spun că în România sunt sute de municipalități și sute de primari destoinici, care vor binele comunității lor și vor ca societatea să se schimbe.”