FatCamera/Getty Images
De ce crește rapid rata de vaccinare anti-HPV în România? Medicul Gindrovel Dumitra are o explicație35 min read
Organizația Mondială a Sănătății vrea ca până în anul 2030, în Europa să declare eliminat cancerul cervical. Nu va fi posibil în România, dar cifrele sunt încurajatoare.
Vaccinarea împotriva HPV este una dintre cele mai importante metode de prevenire a cancerului de col uterin, care este a patra cauză de deces prin cancer la femei la nivel global. HPV (virusul papiloma uman) este principalul factor de risc pentru dezvoltarea acestui tip de cancer, iar vaccinarea poate reduce semnificativ riscul de infectare cu HPV și implicit de a dezvolta această formă de cancer.
În România, anual, peste 1.500 de femei mor ca urmare a cancerului de col uterin și aproape 3.400 sunt diagnosticate cu această boală. Incidența este de 2,5 ori mai mare decât media UE-27, iar rata mortalității de peste patru ori mai mare. Situația vaccinării împotriva HPV a fost una îngrijorătoare în ultimii ani, cu o rată scăzută de vaccinare și un număr ridicat de cazuri de cancer de col uterin.
Cu toate acestea, conform datelor recente, Datele sunt disponibile pe Link: insp.gov.ro se observă o îmbunătățire a situației. Din numărul dozelor de vaccin utilizate, raportat lunar pe site-ul Institului Național de Sănătate Publică (INSP), se poate constata că rata de vaccinare anti-HPV a intrat pe un trend vizibil ascendent față de anii anteriori.
Astfel, dacă în luna octombrie 2022 au fost utilizare 5.368 de doze, în luna următoare, noiembrie 2022, dozele utilizate au ajuns la 15.087. Mai departe, în luna decembrie, calculele indică un număr de 14.437 de doze utilizate. Se observă, așadar, că s-a tripat consumul de doze. În contextul în care campania de vaccinare din 2009 a fost un adevărat eșec, cifrele de acum arată o deschidere mult mai mare către vaccinare, cel puțin în ceea ce privește vaccinul împotriva HPV. Ce spune acest lucru despre mentalitatea românilor cu privire la acest vaccin?
Pentru a afla răspunsul la această întrebare și la multe altele, am stat de vorbă cu medicul de familie Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Departamentului Profesional-Științific al Site: snmf.ro
Află în ce măsură informația și gradul de încredere în medicină și în specialiști au crescut dorința de vaccinare anti-HPV și de ce problema vaccinării se află totuși în continuare sub amenințarea suspiciunilor colective.
CITEȘTE ȘI: În urma infecției cu HPV, 5 femei mor zilnic în România de cancer de col uterin, deși nu ar trebui
Un bulgăre de zăpadă care se rostogolește
„Începând cu anul 2020, în România a reînceput vaccinarea împotriva virusului HPV, printr-un program național, iar acest lucru a fost vizibil în ceea ce privește creșterea numărului de persoane care acceptă vaccinarea de la an la an.
Din 2020 și până în prezent, numărul persoanelor care au ales se vaccineze s-a dublat, iar trendul este ascendent, deși suntem departe de țintele impuse de UE privind vaccinarea anti-HPV. Este un bulgăre de zăpadă care se rostogolește și care reușește să adune tot mai mulți participanți.
România stă mai bine decât în anii în care nu exista un program de vaccinare, însă nu stă suficient de bine față de alte țări.”
România nu-și va atinge ținta cu privire la eradicarea cancerului de col uterin până în 2030
„Țintele sunt sunt trasate de către Orgația Mondială a Sănătății, care își dorește ca, până în anul 2030, Europa să declare eliminat cancer cervical. România nu va putea să participe la acest efort, pentru că biologia cancerului de col uterin presupune trecerea a cel puțin 10-15 ani de la momentul infecției până la momentul apariției unor leziuni neoplazice. Mai sunt cinci ani până în 2030, așa că persoanele cărora le este administrat acest vaccin pentru a preveni infecția nu vor putea participa la calcule, iar numărul persoanelor care deja vor dezvolta în următorii ani cancer de col uterin nu poate fi redus.
Și dacă în prezent acest număr nu poate fi redus prin intermediul vaccinării, pentru că nu mai e timp, totuși, el poate fi redus prin intermediul unei alte intervenții, și anume screeningul. În 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat Strategia Globală pentru eliminarea cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică, printr-o rezoluție adoptată de 194 de țări. Strategia are ca obiectiv ca până în anul 2030 incidența cancerului de col uterin să scadă și să se mențină sub patru cazuri noi la 100.000 de femei.
Atingerea acestui obiectiv este posibilă dacă sunt îndeplinite trei ținte esențiale: 90% dintre fetițe să fie vaccinate împotriva virusului papilloma uman (HPV) până la împlinirea vârstei de 15 ani, 70% din femeile adulte să beneficieze de servicii de screening cu un test performant, de două ori, în intervalul de vârstă 35-45 ani, și 90% din femeile depistate cu un test pozitiv să aibă acces la tratamentul leziunilor precanceroase și al celor maligne.”
Încrederea populației în vaccinul anti-HPV a crescut în timp
„În anul 2008, unul dintre principale mituri care circulau în spațiul public cu privire la Găsești detalii despre proscpect pe site-ul Agenției Europene pentru Medicamente (EMA): ema.europa.eu era că serul este nou, nu este testat suficient, o suspiciune apărută și în cazul vaccinurilor anti-COVID-19. Lumea se temea că peste ani, cei vaccinați ar putea dezvolta leucemie, alte tipuri de cancer sau vor suferi efecte adverse la o anumită distanță de la vaccinare.
Întotdeauna, fără excepții, un vaccin este pus pe piață după ce sunt efectuate studii clinice, care aduc un profil de siguranță. Pentru specialiști era evident, la momentul respectiv, că vaccinul împotriva HPV avea un profil de siguranță foarte bun.”
Și specialiștii din domeniul medical au o vină pentru reticența în fața vaccinării
„Din păcate, încă sunt colegi de-ai mei, din diferite specializări, care apar pe televiziuni și care vorbesc prostii. Practic, această așteptare de a se vaccina a costat enorm populația. În fiecare an, mor circa 1.700 de femei din cauza cancerului de col uterin.
Dacă am fi început din timp un program de vaccinare, cu ținte undeva la 70% acoperire, am fi discutat de acum încolo de eliminarea cancerului de col uterin, adică să ajungem la situația în care cancerul de col uterin să nu mai fie întâlnit la aceste grupe populaționale vaccinate. Asta pentru că fetițele care atunci aveau circa 11-12 ani ar fi fost acum în grupa de vârstă 24-25 de ani, în care leziunile neoplazice aproape ca nu ar mai exista.
Țări ca Australia, de exemplu, cu o campanie extrem de eficientă, care îşi propune ca până în anul 2035 să eradicheze „Cervical cancer: Australia ‘to be first to eliminate disease’”, bbc.com sau, în mod cu totul surprinzător, Rwanda, cu o eficienţă de peste 90% la acoperirea vaccinală a fetiţelor, asociată cu un „How Rwanda could become one of the first countries to wipe out cervical cancer”, theguardian.com au înregistrat un succes extraordinar cu vaccinarea.
Pe de altă parte, România a irosit 12 ani în care putea salva vieți. La un calcul simplu (adică 12 ani înmulțit cu 1.700, numărul de românce care își pierd viața anual din cauza cancerului de col uterin), înseamnă că vom pierde în continuare un număr similar de femei din cauza acestei așteptări. Este un preț mult prea mare.”
Campania de vaccinare anti-HPV trebuie să continue pe termen nelimitat
„E greu ca această campanie să mute munții. Sunt percepții încă puternic înrădăcinate în populația generală, care, probabil, vor avea nevoie de generații pentru a se schimba. Campania pentru vaccinarea anti-HPV trebuie să fie continuă. Autoritățile trebuie să persiste și să insiste în ceea ce privește explicarea beneficiilor vaccinării împotriva HPV. Trebuie explicată în special componenta tehnică, pentru ca oamenii să și-l dorească în număr cât mai mare și, astfel, accesul populației la acest vaccin să fie permanent.
În România și în majoritatea țărilor europene nu mai vorbim în acest moment de vaccinuri obligatorii, ci de vaccinuri cuprinse în programe naționale. Vaccinul anti-HPV face parte din acest program, însă are o particularitate tocmai din cauza eșecului campaniilor anterioare. El se administrează la cerere. Ministerul Sănătății cumpără aceste vaccinuri bazându-se pe o opțiune prealabil exprimată de către părinți, în ceea ce privește intenția de vaccinare, tocmai în ideea de a nu cheltui banii în avans, pentru că vaccinul este foarte scump și are un termen de expirare.
În prezent, se discută la nivel național – și sper că acest lucru va deveni realitate în cursul verii – despre schimbarea mecanismului.”
Vaccinarea trebuie să fie o alegere ușor de făcut
„Există un principiu statuat de Organizația Mondială a Sănătății: să faci vaccinarea o alegere ușoară. Cel mai important lucru este acela ca, în momentul în care un părinte vine în cabinetul medicului de familie și își exprimă dorința de a-și vaccina copilul, medicul să aibă doze disponibile pentru administrare.
Acum există un interval de timp variabil între momentul în care părintele vine și spune că vrea să-și vaccineze copilul și momentul în care poate fi adus vaccinul. E nevoie de o cerere, ea trebuie să ajungă la Ministerul Sănătății, acesta să cumpere vaccinuri și de-abia după aceea să ajungă la beneficiar. Trece un interval de timp variabil și au fost destul de multe situații în care părinții s-au răzgândit din cauza discuțiilor neadecvate cu alte persoane care au promovat mituri.
Schimbarea ar putea presupune ca în momentul în care medicul prescrie o rețetă, părintele să meargă în farmacii, să ia vaccinul și să vină imediat cu el la înapoi. Este unul dintre mijloacele prin care procesul de vaccinare ar putea fi stimulat, iar numărul de persoane care se vor vaccina să crească.”
Beneficiile vaccinării sunt acoperite de un zgomot de fond
„Să ne imaginăm că mergi să cumperi o pâine de la magazinul din colț, unde ai mai fost și altădată. Pe drum, te întâlnești cu un cunoscut care-ți spune să nu te duci acum la magazin, ci peste o zi, pentru că astăzi s-ar putea să fie o demonstrație în zonă și să te trezești cu o piatră în cap. Te întorci, stai în casă și, chiar dacă rabzi de foame, amâni momentul în care cumperi această pâine.
În general, asta se întâmplă când medicii discută cu părinții. Ei nu spun că nu vor să-și vaccineze copiii, spun că mai stau să se gândească. De ce? Pentru că le e teamă de un eveniment care se poate întâmpla.
Acest zgomot de fond produs de conspiraționiști este unul destul de general și de consistent. Există foarte multe informații (mai ales pe forumurile de părinți, dar nu numai acolo) unde sunt prezentate diverse fapte într-un mod exagerat sau fals de-a dreptul. De exemplu, părintele ar putea decide că nu-și vaccinează copilul pentru că s-ar putea să aibă reacții adverse. Este o prezentare trunchiată a unor posibile reacții adverse, pe care nimeni nu le poate lega de vaccin și care, puse în balanță cu complicațiile infecției, pălesc în importanță. Părintele, în acel moment, nu vede decât reacții adverse imediate: febră, durere.
Antivacciniștii au un mecanism, se numește cherry picking, adică culeg doar cireșele pe care doresc ei să le prezinte. Asta este doar una dintre tehnicile de manipulare.
Există un zgomot de fond foarte agresiv, care descumpănește părinții. Dacă s-ar crea un alt zgomot de fond, n-ar face decât să crească gălăgia, nu s-ar mai înțelege nimeni cu nimeni. Așadar, trebuie selectate foarte atent căile prin care medicii transmit aceste mesaje, astfel încât ele să se diferențieze de zgomotul de fond și să aibă capacitatea de a fi percepute și prelucrate corespunzător de către părinți, iar în final decizia să fie una corectă.”
Programul de vaccinare anti-HPV, extins pe viitor la femeile cu vârsta până la 45 de ani și la băieți
„În luna martie, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat în spațiul public că vaccinul împotriva HPV ar urma să fie compensat în premieră în România pentru femeile cu vârsta între 18 și 45 de ani. În prezent, țara noastră are un program gratuit de vaccinare doar pentru fete cu vârste între 11 și 18 ani.
Resursele financiare pentru compensarea vaccinurilor într-un viitor apropiat sunt de la Ministerul Sănătății și vor fi transferate Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, astfel încât vaccinurile să poată fi incluse pe o listă care să permită vaccinarea adulților sau a pacienților cu boli cronice.
Alte țări, printre care Australia, Canada, SUA și Marea Britanie compensează deja, de ani buni, vaccinul împotriva HPV atât pentru femei, cât și pentru bărbați, unele chiar până la vârsta de 45 de ani.”
Este bine ca și persoanele de sex masculin să se vaccineze împotriva HPV
„Dovezile existente arată că în țările în care s-a asigurat o acoperire vaccinală crescută pentru fetițe, rata de apariție a cancerului de col uterin s-a prăbușit „Cervical cancer could be eliminated in most countries by 2100 – research”, theguardian.com Ca atare, o vaccinare a băieților din perspectiva protejării fetelor nu ar fi necesară dacă acestea s-ar vaccina într-un procent destul de mare. Însă, în contextul actual, al unui număr redus de fete vaccinate, imunizarea băieților aduce un beneficiu colectiv și întrerupe calea de transmitere a virusului. Așadar, în acest moment este puternic indicată și vaccinarea băieților.
Pe de altă parte, vaccinarea băieților aduce și un beneficiu individual. Virusul HPV nu e responsabil doar de apariția cancerului de col uterin la femei, ci și de apariția altor forme de cancer, cum ar fi cancer laringian, cancer faringian, penian, vulvar, anal sau tegumentar. Aproape fiecare persoană activă din punct de vedere sexual intră, pe parcursul vieții, în contact cu cel puțin una dintre tulpinile virusului HPV.”
Formula de vaccin disponibilă la noi în țară este identică cu cea din alte țări
„De-a lungul timpului, au existat zvonuri potrivit cărora serul folosit în România pentru vaccinarea împotriva HPV este de slabă calitate. Nimic mai fals. La fel ca în cazul formulelor folosite pentru vaccinul anti-COVID-19, nu e nicio diferență între vaccinul pe care îl folosim în România și cel care este folosit în alte țări europene sau în SUA. Este vaccinul cu cel mai mare număr de serotipuri: nouă serotipuri, dintre care șapte serotipuri acoperă aproximativ 90% din serotipurile existente în circulație în acest moment și care sunt responsabile cu apariția cancerului de col uterin.”
Vaccinarea anti-HPV nu provoacă boli autoimune
„Există preocupări cu privire la posibila legătură între vaccinul anti-HPV și boli autoimune, dar studiile efectuate până în prezent nu au găsit o legătură între această vaccinare și acest tip de afecțiuni, preexistente sau care vor apărea în următorii ani. De exemplu, „Implementing a Standardized Clinical Pathway Leads to Reduced Asthma Admissions and Health Care Costs”, ncbi.nlm.nih.gov care a analizat datele a peste trei milioane de femei vaccinate împotriva HPV, nu a găsit o asociere semnificativă între vaccin și boli autoimune.
De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) au confirmat că vaccinurile anti-HPV sunt sigure și eficiente, fără restricții privind vaccinarea persoanelor cu boli autoimune. În plus, după ani de vaccinare, în lume nu asistăm la creșterea numărului de boli autoimune la persoanele vaccinate comparativ cu cele nevaccinate.
Această zvonistică a apărut deoarece anumite virusuri sunt cunoscute ca fiind implicate în unele „Viruses and Autoimmunity: A Review on the Potential Interaction and Molecular Mechanisms”, ncbi.nlm.nih.gov S-a presupus că, dacă aceste virusuri pot cauza boli autoimune, vaccinarea împotriva HPV ar putea crește riscul de a dezvolta astfel de boli. Totuși, acest lucru nu este susținut de fapte. Vaccinul anti-HPV nu conține virusul HPV în forma sa completă și nu există dovezi că acesta poate provoca boli autoimune.
Vaccinul este obținut prin inginerie genetică din drojdia de bere și conține o proteină de pe suprafața virusului care este recunoscută de organismul uman ca fiind externă. Ca atare, pentru a se apăra, organismul produce anticorpi împotriva acesteia. În concluzie, și persoanele cu boli autoimune au recomandare fermă de a se imuniza împotriva HPV.”
Nu există nicio legătură între administrarea vaccinului HPV și apariția unei infecții HPV
„Vaccinul nu poate cauza infecții HPV deoarece acesta nu conține virusul HPV în întregime, ci doar o parte din el, proteina L1, care declanșează răspunsul imunitar al organismului. Mai mult decât atât, vaccinul protejează împotriva a cel puțin nouă tulpini de HPV, inclusiv cele mai periculoase, care cauzează majoritatea cazurilor de cancer cervical. Cu toate acestea, niciun vaccin nu este 100% eficient și este posibil să apară infecții HPV în ciuda vaccinării. De aceea, se recomandă și continuarea efectuării testelor de screening, cum ar fi testul Babeș-Papanicolau, pentru depistarea precoce a unor eventuale probleme de sănătate.
Potrivit studiilor clinice, vaccinul Gardasil 9 oferă o protecție de până la 90-100% împotriva infecțiilor cu cele nouă tulpini de HPV incluse în vaccin. Acest lucru depinde de tipul de infecție și de momentul în care este administrat vaccinul. De exemplu, protecția împotriva celor mai periculoase tulpini de HPV, 16 și 18, care sunt responsabile pentru aproximativ 70% dintre cazurile de cancer cervical, este de aproximativ 90%. Protecția împotriva altor tulpini, cum ar fi cele care cauzează negii genitali, este de peste 90%.”
Vaccinul anti-HPV este benefic și dacă adolescentul și-a început viața sexuală
„Vaccinarea împotriva HPV este benefică și pentru persoanele care și-au început viața sexuală, dar beneficiul este mai mic decât dacă ar fi fost vaccinate înainte de debutul vieții sexuale. În cazul în care s-a produs deja o infecție, vaccinul nu poate influența leziunea preexistentă. De aceea, indiferent de vaccinare, este recomandat ca persoanele de peste 25 de ani să efectueze un examen citologic Babeș-Papanicolau, pentru a depista eventuale leziuni și a le trata în mod specific.
Vaccinul are caracter profilactic și previne infecția, astfel încât poate preveni și apariția leziunilor neoplazice. În cazul în care a apărut deja o leziune preneoplazică, aceasta înseamnă că persoana a fost infectată cu un serotip HPV. Totuși, vaccinul poate proteja împotriva altor opt serotipuri de HPV, oferind astfel protecție pentru viitor.
De asemenea, infecția naturală cu HPV nu oferă protecție pe termen lung, iar reinfectarea cu același serotip este posibilă. Este important să nu se ignore depistarea precoce și tratamentul leziunilor HPV, chiar dacă persoana a fost vaccinată.”
Vaccinul anti-HPV trebuie administrat indiferent dacă în familie au existat sau nu infecții cu HPV sau cazuri de cancer de col uterin
„Infecția HPV nu are niciun fel de legătură cu istoricul familial. Ea nu se transmite între membrii familiei, se transmite de obicei prin contact sexual, nu neapărat penetrant. Există totuși câțiva factori care pot crește riscul de a dezvolta o formă severă a bolii, cum ar fi obezitatea, fumatul, folosirea de anticoncepționale, numărul de contacte sexuale și un comportament sexual care presupune mai mulți parteneri. Acești factori de risc sunt individuali și țin de stilul de viață al fiecăruia.”
