Protestatari demonstrând împotriva abrogării Roe v. Wade în Seattle. David Ryder/Getty Images

FAQ: Roe v. Wade și disputa pe seama avorturilor din SUA29 min read

De Ionuț Preda 11.05.2022

O dispută de drept constituțional ar putea afecta viața și sănătatea a zeci de milioane de femei din Statele Unite și ar putea avea repercursiuni și în România

Statele Unite au ajuns din nou la apogeul divizării pe o temă socială. Avorturile au fost subiect de dispută timp de zeci de ani între polul religios/conservator și cel progresist, iar primul este aproape de un succes major: abrogarea de către Curtea Supremă a unei decizii-umbrelă de acum aproape jumătate de secol care proteja dreptul întreruperii de sarcină la nivel federal.

Pentru că este o vorba de o situație complexă și Statele Unite au particularități judiciare și culturale care nu sunt chiar ușor de înțeles, răspundem mai jos celor mai comune întrebări legate de Roe v. Wade și de modul în care decizia Curții Supreme din Statele Unite ar putea avea repercursiuni chiar și în România.

Ce este Roe v. Wade?

Roe v. Wade este numele prescurtat al unui caz celebru judecat de Curtea Supremă din Statele Unite în 1973, „ Roe v. Wade, 410 U.S. 113 (1973)”, justia.com soldat cu o decizie care protejează la nivel federal dreptul femeilor însărcinate de a putea alege să efectueze o întrerupere de sarcină, cel puțin până în momentul în care fetusul poate supraviețui în afara uterului mamei. Înainte de această decizie, legislația privind avorturile era gestionată complet de autoritățile din fiecare stat.

Decizia își ia numele de la cele două entități legale implicate în procesul inițial. Norma McCorvey, cunoscută sub pseudonimul legal „Jane Roe”, o femeie care căuta să efectueze un avort în statul Texas, l-a acționat în instanță pe procurorul-șef al procuraturii teritoriale din districtul în care locuia, Henry Wade, argumentând că legile anti-avort în vigoare la acea vreme în Texas contraveneau Constituției Statelor Unite.

Curtea Supremă a decis în favoarea reclamantei, hotărând că dreptul la intimitate conferit de al 14-lea amendament al Constituției Statelor Unite protejează inclusiv dreptul unei femei de a putea întrerupe o sarcină. Statele au rămas însă cu dreptul de a reglementa parțial circumstanțele în care un avort este considerat legal, precum perioada maximă de timp până la care o sarcină poate fi întreruptă sau excepțiile pe baza cărora se pot efectua avorturi și după acest prag.

Roe v. Wade

O protestatară ține un semn cu un umeraș însângerat, un simbol al avorturilor realizate în condiții nesigure, în fața sediului Curții Supreme din Washington DC. Anadolu Agency via Getty Images

Care este statutul actual al avorturilor în Statele Unite?

Fiecare stat din SUA are legislații individuale cu privire la condițiile în care un avort poate fi efectuat legal, însă în momentul de față toate permit avorturile la cerere până la un anumit prag al sarcinii. Marea majoritate a statelor încearcă să lege pragul maxim de efectuare al unui avort de ideea de viabilitate a fetusului – punctul de la care un fetus ar putea supraviețui în afara uterului.

Problema este căm din punct de vedere medical, nu există un moment fix al sarcinii de la care se poate considera că un fetus este viabil. În mare, acest prag este dat de specialiști în jurul a 24 de săptămâni de sarcină – înainte de acest moment rata de supraviețuire într-o naștere prematură scade semnificativ. Colegiul American al Medicilor Obstreticieni și Ginecologi estimează într-un studiu din 2017„Periviable Birth”, acog.org o rată de supraviețuire între 42 și 59% pentru copiii născuți prematur în această perioadă a sarcinii, spre deosebire de 23-27% a celor născuți la 23 de săptămâni.

Cu trei excepții, din punct de vedere legal, toate statele din SUA permit în momentul de față întreruperea sarcinii la cel puțin 20 de săptămâni. De facto, foarte multe state au alte tipuri de reglementări legale „An Overview of Abortion Laws”, guttmacher.org care îngreunează sau incomodează accesul la avort. De exemplu, în anumite state este nevoie de informarea sau chiar și de acordul ambilor părinți înainte de procedură, de consiliere obligatorie înainte de avort, de participarea la o ecografie cu imagine sau de o perioadă de așteptare înainte de efectuarea procedurii. Unele state interzic chiar și includerea întreruperilor de sarcină în planurile de asigurare medicală privată.

În aproape toate cazurile, statele care au căutat să îngreuneze accesul la avort sunt controlate de politicieni republicani. Situația s-a agravat în ultimii ani. În 2021, Texasul a promulgat o lege care interzice toate avorturile efectuate după șase săptămâni de sarcină,  decizie confirmată ca fiind constituțională chiar de Curtea Supremă.„Answers to Questions About the Texas Abortion Law”, nytimes.com Recent, o lege aproape identică a fost promulgată în Oklahoma, în timp ce Florida a declarat ilegale avorturile la cerere după 15 săptămâni de sarcină tot anul acesta, într-un efort probabil concentrat care anticipa o decizie de răsturnare a Roe v. Wade.

Ce se întâmplă acum cu Roe v. Wade?

O lege care scade termenul în care poate fi efectuat un avort stă și la baza cazului care ar putea răsturna Roe v. Wade. În 2018, statul Mississippi a promulgat o lege care interzicea avorturile după 15 săptămâni de sarcină, fără excepții pentru viol sau incest. Singura clinică de avort din tot statul, Jackson Women’s Health Organization, a atacat decizia în instanță pe motive de neconstituționalitate și a avut câștig de cauză.

Statul a pierdut toate apelurile și a atacat cazul la Curtea Supremă în iunie 2020, demersul fiind intitulat Dobbs v. Jackson’s Women Health Organization.„Dobbs v. Jackson Women’s Health Organization”, scotusblog.com Audierile pe seama cazului au avut loc în decembrie anul trecut, iar o decizie a Curții Supreme este așteptată în lunile iunie sau iulie.

Însă, la începutul lunii mai, Politico a publicat un draft al opiniei majoritare„Supreme Court has voted to overturn abortion rights, draft opinion shows”, politico.com a Curții Supreme în acest caz – analogul motivărilor pe care Curtea Constituțională din România le emite pentru a-și explica deciziile. În cazul Curții Supreme, opinii-draft sunt formulate în urma unor voturi inițiale pe speță;„What even is a draft opinion? Here’s how the Supreme Court’s process works”, npr.org dacă există o majoritate, unul dintre judecătorii din grupul majoritar este selectat pentru a redacta o motivare a deciziei.

Motivarea-draft, redactată de judecătorul conservator Samuel Alito, desființează practic Roe v. Wade și argumentarea din spatele deciziei din 1973, precum și deciziile ulterioare care au menținut-o, precum Planned Parenthood v. Casey din 1992.„Thirty years ago, the Supreme Court nearly struck down Roe v. Wade in a Pennsylvania case. The justices chose another way.”, inquirer.com

Conform documentului, majoritatea conservatoare a judecătorilor Curții Supreme a căzut de acord că dreptul la intimitate nu se extinde asupra avortului și că acesta din urmă nu este un drept protejat constituțional și nici un „drept tradițional” în practica juridică din Statele Unite. În schimb, decizia din motivare ar oferi statelor libertate completă de a-și decide propriile restricții sau garanții în privința avorturilor.

Roe v. Wade

Protestatari pro-avort țin pancarte cu fețe ale celor 9 judecători ai Curții Supreme. De la stânga la dreapta: John Roberts, Clarence Thomas, Stephen Breyer, Samuel Alito, Sonia Sotomayor, Elena Kagan, Neil Gorsuch, Brett Kavanaugh, Amy Coney Barrett. Ultimii trei au fost nominalizați de Donald Trump și pot înclina decisiv balanța spre abrogarea Roe v. Wade. Getty Images

Este decizia scursă de la Curtea Supremă una finală?

Legitimitatea documentului a fost confirmată ulterior de șeful Curții Supreme, John Roberts. „Supreme Court Confirms Leak but Says Text Is Not Final”, nytimes.com Acesta a ținut să precizeze, însă, că nu este vorba de o decizie finală și că draftul nu exprimă opinia completă a vreunuia dintre judecători în acest caz. Există posibilitatea ca judecătorii să-și schimbe votul, chiar și în zilele premergătoare deciziei, iar motivarea oficială ar putea fi diferită. Singurul moment în care o decizie a Curții Supreme din SUA devine finală este cel în care aceasta este comunicată într-o ședință publică.

Surse din cadrul curții au declarat, însă, pentru Politico, că cel puțin cinci dintre judecători sunt convinși să voteze în favoarea abrogării Roe v. Wade. Roberts, identificat în general ca judecător conservator, ar urma să susțină o opinie separată care acceptă recursul statului Mississippi fără a răsturna decizia din 1973. Ceilalți trei judecători, singurii nominalizați de președinți democrați în actuala componență a Curții Supreme, ar urma să voteze pentru menținerea Roe v. Wade.

Situația apare ca urmare a dezechilibrului creat la Curtea Supremă în timpul mandatului lui Donald Trump, care a putut învesti nu mai puțin de trei judecători, creând Îo supermajoritate conservatoare.n momentul de față în Curtea Supremă sunt șase judecători considerați conservatori pe teme sociale, nominalizați de președinți republicani, și trei considerați liberali, nominalizați de președinți democrați În SUA, judecătorii de la Curtea Supremă sunt aleși pe viață și nu pot fi înlocuiți decât dacă demisionează sau decedează, ceea ce face numirile foarte imprevizibile. În timpul campaniei prezidențiale din 2016, Trump a promis să nominalizeze la Curtea Supremă judecători care ar vota pentru abrogarea Roe v. Wade.„Trump: I’ll appoint Supreme Court justices to overturn Roe v. Wade abortion case”, cnbc.com

Cum ar afecta abrogarea Roe v. Wade dreptul la avort în SUA?

Institutul de cercetare Guttmacher, specializat în sănătate și drepturi reproductive, a publicat în 2021 o analiză care arată că cel mai probabil 26 de state ar avea pregătite sau ar introduce probabil în scurt timp legi care ar interzice avorturile la cerere în cazul în care Roe v. Wade este abrogat. „26 States Are Certain or Likely to Ban Abortion Without Roe: Here’s Which Ones and Why”, guttmacher.org

De altfel, 13 dintre aceste state au deja legi anti-avort care sunt fie premergătoare deciziei din 1973 și nu au fost abrogate, fie au fost adoptate pentru a intra în vigoare imediat în cazul unei decizii în acest sens a Curții Supreme.

Aproximativ jumătate dintre femeile și fetele de vârstă reproductivă din Statele Unite se află în state care ar putea face ilegal sau restricționa avortul, conform unei analize a The New York Times.„Half of U.S. Women Risk Losing Abortion Access Without Roe, nytimes.com În multe state, decizia ar avea un impact și mai mare asupra femeilor din grupuri minoritare, care efectuează într-o proporție mai ridicată întreruperi de sarcină în comparație cu ponderea lor demografică.

Abrogarea Roe v. Wade ar crea și o problemă financiară în accesarea serviciilor de întrerupere de sarcină. Peste 167 de centre de avort din statele cu risc ridicat de a interzice procedura ar urma să fie închise în cazul abrogării Roe v. Wade. Și, deoarece statele anti-avort a o pondere covârșitoare în sudul și sud-estul Statelor Unite, efectuarea procedurii într-un alt stat va fi costisitoare pentru multe dintre femeile afectate. De exemplu, o femeie din Louisiana ar trebui cel mai probabil să călătorească până în statul Illinois pentru o întrerupere de sarcină la cerere, echivalentul unei călătorii între România și Cehia.

Roe v. Wade

Protestatare pro-avort din Chicago îmbrăcate ca personaje din romanul distopic „Povestea Slujitoarei”. Getty Images

Ce impact de sănătate ar putea avea restricționarea avorturilor?

Pe lângă efectele sociale inevitabile, există temeri că restrângerea dreptului la avort poate duce și la mai multe complicații de sănătate sau la naștere pentru femeile cărora li se refuză procedura. De exemplu, un studiu publicat în 2021 în jurnalul Contraception„The association between state-level abortion restrictions and maternal mortality in the United States, 1995-2017”, contraceptionjournal.org a observat că rata de mortalitate la naștere a crescut semnificativ din 1995 până în 2017 în statele care au luat măsuri de a restricționa sau incomoda avorturile la cerere, în comparație cu cea din statele cu politici neutre sau care protejează dreptul la avort.

Studiul Turnaway,„The Turnaway Study”, ansirh.org o cercetare de amploare asupra femeilor care sunt nevoite să ducă la capăt sarcini nedorite, realizată de experți în sănătate reproductivă de la Universitatea California din San Francisco, a observat că femeile prinse în astfel de situații au un risc mai ridicat de a avea complicații la naștere, de a dezvolta anxietate sau de a rămâne în relații cu parteneri abuzivi.

Mai mult ca sigur, astfel de restricții ar crea și o piață neagră a avorturilor ilegale în statele afectate, și ar duce și la o creștere a întreruperilor de sarcină efectuate în condiții nesigure sau cu metode riscante. Organizația Mondială a Sănătății „Abortion”, who.int avertizează că astfel de intervenții sunt printre cele mai comune cauze ale deceselor provocate de sarcină sau naștere la nivel global, și duc la milioane de spitalizări anual.

De ce ar putea afecta decizia Curții Supreme americane România?

Chiar dacă la prima vedere pare că este doar o problemă internă a Statelor Unite, nu este exclus ca o eventuală abrogare a Roe v. Wade să aibă efecte în țări din întreaga lume, inclusiv în România, unde grupări americane se implică activ și finanțează promovarea mișcărilor anti-avort, rebranduite ca mișcări pro-life sau „pentru viață”, și alte teme conservatoare.

Cel mai cunoscut exemplu este demersul Coaliției pentru Familie (CpF) de a defini căsătoria ca fiind strict între un bărbat și o femeie, eșuat în urma referendumului din 2018. CpF a primit susținere financiară și consiliere juridică de la asociații bazate în Statele Unite care promovează teme conservatoare,„American anti-LGBT groups battling same-sex marriage in Romania”, splcenter.org precum Liberty Counsel sau Alliance Defending Freedom. Una dintre cele mai active asociații din coaliție, Pro Vita, a fost creată chiar pentru a milita împotriva avorturilor, deși între timp și-a diversificat portofoliul de teme pentru a le include și pe cele anti-vaccin sau anti-LGBT.

Asociațiile-membre CpF au picat într-un con de umbră mediatic după eșecul referendumului din 2018, însă ele au rămas militante active pentru temelor ultraconservatoare sau religioase, iar multe dintre ele au adoptat discursuri conspiraționiste sau coronasceptice pe perioada pandemiei.„Cu ce se mai ocupă zilele astea liderii Coaliției pentru Familie”, pressone.ro Practic, rețeaua care creat campania din spatele referendumului din 2018 ar putea fi oricând reactivată.

În plus, deși România are în memoria recentă ororile care pot apărea într-o societate care trece în ilegalitate aproape integral avorturile, asta nu a împiedicat multiple propune legislative care să îngreuneze sau să incomodeze accesul la avort chiar și după 1990, sprijinite de asociații creștine sau conservatoare. Un raport al Centrului Filia„Dreptul la avort și drepturi reproductive în Europa și România, centrulfilia.ro (PDF) detaliază un scurt istoric al acestora, incluzând un moment din 2009 în care comisia care se ocupa cu revizuirea Codului Penal la acea vreme a introdus a încercat să introducă un termen-limită chiar și pentru avorturile justificate terapeutic.

Și, chiar și cu dreptul legal de a întrerupe voluntar sarcina până la 14 săptămâni și fără o limită pentru avorturile necesare în urma complicațiilor medicale, accesul la avort în România este deja îngreunat de instituții și medici care refuză să ofere procedura. Un studiu efectuat de Centrul Filia„Refuzul la efectuarea avortului la cerere în România”, centrulfilia.ro (PDF) între ianuarie și mai 2021 a arătat că, din 171 de spitale cu secție de obstetrică-ginecologie chestionate, doar 59 au oferit întreruperi de sarcină la cerere, iar doar 275 din 802 medici specialiști au declarat că fac procedura. Majoritatea covârșitoare a spitalelor care refuză avorturi au invocat convingerile religioase sau motive de natură etică sau morală ale medicilor.

Poate cel mai sinistru caz de obstrucționare a accesului la avort a fost, însă, documentat într-un reportaj din Scena9 în iulie 2021,„Clinica-capcană pentru femeile care vor să facă avort”, scena9.ro în care o clinică din Iași care pretindea că realizează avorturi încerca de fapt să intimideze gravidele care cereau operația să păstreze sarcinile nedorite, inclusiv prin oferirea de informații medicale false sau alarmiste despre operație. O tactică împrumutată, de altfel, din SUA, unde astfel de clinici-capcane există de zeci de ani.„Fake abortion clinics: the threat to reproductive self-determination”, nih.gov Este destul de clar că astfel de inițiative din România pot doar să fie impulsionate de un eventual succes al mișcării anti-avort din Statele Unite.



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

MEDIU|EXPLAINER

FAQ: Scurgerile de la Nord Stream. Ce se știe și care e impactul?

De
Gazoductele din Marea Baltică sunt nefuncționale. Iată ce trebuie să știi despre unul dintre cele mai semnificative incidente energetice din istorie
SĂNĂTATE|STUDIU

Plimbările dese ar putea feri câinii de demență la bătrânețe

De
Bolile neurodegenerative apar și la animalele de companie, așa că este important să știi care sunt simptomele, cum să le gestionezi și cum poți scădea riscul.
SĂNĂTATE|SOLUȚII

Ar putea fi inteligența artificială cheia diagnosticării cancerului?

De
Un pas esențial în tratarea cancerului este detectarea acestuia cât mai devreme posibil. Acum apar tehnologii care fac acest lucru posibil prin inteligența artificială, ce ar putea permite diagnosticarea și tratarea cancerului chiar din stadiul incipient. Treptat, aceste tehnologii pătrund și în spitalele din România. 
SĂNĂTATE|OVERVIEW

Tehnologiile care ar putea eradica orbirea: ochii bionici, celulele stem și CRISPR

De
Persoanele cu probleme majore de vedere și sau oarbe au tot mai multe opțiuni de tratament. Acestea sunt însă prea scumpe sau prea experimentale.