Yagi Studio/Getty Images

Fructul interzis bolnavilor. Nu consuma grepfrut dacă iei aceste medicamente22 min read

De Adriana Moscu 18.10.2022, ultima actualizare: 20.10.2022

Sucul de grepfrut face unele medicamente mai puțin eficiente sau chiar periculoase. Descoperirea întâmplătoare a unui om de știință a contribuit la siguranța consumatorilor și pacienților din întreaga lume. 

Un măr pe zi poate ține medicul la distanță, dar un grapefrut suculent amestecat cu anumite medicamente ar putea duce la complicații serioase pentru sănătate. 

Am descoperit asta când, într-o zi, am vrut să împart un grepfrut cu mama – diagnosticată cu hipertensiune – iar ea m-a refuzat politicos. Am întrebat-o de ce și răspunsul ei m-a luat prin surprindere: sucul de grepfrut interacționează nefast cu unele medicamente, printre care și cele pentru buna funcționare a sistemului cardiovascular. 

Din fericire, eu pot să mănânc în continuare, pe săturate grepfrut, pentru că, cel puțin momentan, nu par să moștenesc hipertensiunea mamei. Așa că, vreme de niște ani, am arhivat informația asta într-un colț al creierului și n-am mai accesat-o. Am revenit la ea zilele trecute, când am aflat că David Bailey, savantul canadian care a descoperit din greșeală ceea ce avea să se numească, mai târziu, „efectul grepfrut”, a murit la sfârșitul verii.„Grapefruit poses health risk to patients, warn scientists”, theguardian.com 

Doctorul atlet. De pe podiumul olimpic la descoperiri științifice

David George Bailey deține două recorduri: unul în sport și altul în medicină. Bailey este primul canadian care a alergat o milă în mai puțin de patru minute – nimic foarte spectaculos până aici. Dar doctorul este și primul om din lume care a descoperit că substanțele chimice din sucul de grepfrut nu fac casă bună cu peste 85 de medicamente prescrise pentru diverse afecțiuni.

Născut la Toronto, în 1945, David Bailey fost adoptat de George și Barbara Bailey, un vânzător și o casnică. 

În copilărie, și-a pierdut un ochi într-un accident și, deși asta l-a împiedicat să participe la multe sporturi, Bailey a început să alerge și să obțină succese tot mai mari. În 1967, Bailey a obținut medalii la proba de 1.500 de metri la mai multe competiții internaționale, luând acasă medalia de bronz la Jocurile Panamericane de la Winnipeg, Manitoba, și argintul la Jocurile Mondiale Universitare de la Tokyo. În anul următor, a fost ales în echipa olimpică a Canadei și a concurat la jocurile din 1968 din Mexico City. A fost la un pas să se califice în semifinale, după ce a ajuns pe locul șase în prima rundă – doar primii cinci puteau avansa.

Vărul mamei sale, un medic pediatru, i-a trezit lui Bailey interesul pentru știință, arătându-i cum poate ajuta insulina persoanele cu diabet. 

În paralel cu cariera sportivă, în 1964, Bailey a început să aprofundeze știința farmaciei, ca student la Universitatea din Toronto. Aici și-a dat și doctoratul, iar în 1973 a obținut o diplomă în farmacologie.Știință care studiază modul în care medicamentele afectează oamenii. A continuat să facă cercetare la Universitatea din Saskatchewan și a lucrat apoi la compania cunoscută astăzi ca AstraZeneca. În 1986, a început să predea la Universitatea de Vest din Ontario.

La un moment dat, universitatea pentru care lucra a parafat un parteneriat cu ceea ce se acum se numește Institutul de Cercetare în Sănătate Lawson, lucru care i-a permis lui Bailey să aprofundeze cercetările științifice. De atunci încolo, studiile sale s-au concentrat pe investigații legate de interacțiunile medicamentoase.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/10/Mindcraftstories_Efectul-grepfrut-David-Bailey-Medicamente_Deschidere_Yagi-Studio-Getty-Images.jpg

Yagi Studio/Getty Images

O observație surprinzătoare asupra sucului de grepfrut

Câțiva ani mai târziu, Bailey studia interacțiunile dintre alcool și felodipină, un medicament folosit în tratamentul hipertensiunii arteriale și a anginei pectorale. Într-un studiu clinic, a încercat să folosească suc de fructe pentru a acoperi gustul aprig al alcoolului, înainte de a-l oferi participanților. Studiul a fost făcut în dublu-orb – ceea ce înseamnă că subiecții nu puteau ști dacă beau alcool sau nu –, așa că savantul a trebuit să găsească un amestec suficient de aromat încât să reușească să mascheze gustul alcoolului.

Bailey încercase deja, fără succes, să combine alcoolul cu limonada, cu sucul de portocale sau cel de struguri. Niciunul nu a funcționat. Într-un weekend, soția sa, Barbara, și-a amintit că în congelator există o cutie de concentrat de grepfrut și i-a sugerat lui Bailey să încerce și cu el. S-a dovedit a fi singura aromă care masca eficient gustul și mirosul alcoolului.  

Dar când a primit rezultatele studiului, cercetătorului i-a atras atenția o valoare la care nu s-ar fi așteptat. Concentrația de substanță activă din sângele testat a fost mult mai mare decât se anticipa, indiferent dacă subiecții au băut alcool sau nu. 

Intrigat, David Bailey a decis să facă un studiu pilot asupra lui însuși. Prima oară a luat medicamentul cu apă, apoi l-a luat cu suc de grepfrut. Nivelul medicamentului din sânge a fost de cinci ori mai mare când a fost luat cu sucul de grepfrut. 

Rezultatul a fost atât de neobișnuit, încât, inițial, a fost întâmpinat cu scepticism sau chiar cu neîncredere de o parte din lumea academică. Până atunci, grepfrutul (și citricele, în general) era considerat extrem de benefice pentru o dietă corectă și prescris mai ales persoanelor cu diferite afecțiuni, aflate, deci, sub tratament medicamentos. Practic, descoperirea lui Bailey arunca în aer tot ce se știa până atunci despre farmacologie. 

Primul studiu major al lui Bailey asupra acestei interacțiuni a fost publicat de prestigioasa revistă medicală The Lancet,„Interaction of citrus juices with felodipine and nifedipine”, thelancet.com în 1991, iar de aici, interesul pentru noua descoperire a explodat. 

Cât de relevantă este descoperirea din punct de vedere clinic?

Asta a fost următoarea direcție pe care s-au concentrat cercetările lui Bailey. Timpul și studiile suplimentare au răspuns la această întrebare – cu anii, lista lista medicamentelor afectate de sucul de grepfrut – unele cu consecințe grave, posibil chiar fatale – a crescut, ajungând până la 85. 

Din studiul publicat de Bailey și colaboratorii săi în 2012, în Canadian Medical Association Journal,„Grapefruit–medication interactions: Forbidden fruit or avoidable consequences?”, cmaj.ca a reieșit că, numai între 2008 și 2012, lista medicamentelor care interacționează cu fructul aproape s-a dublat, iar numărul de interacțiuni cu medicamente care pun viața în pericol a crescut de la 17 la 43. 

La momentul respectiv, dr. Bailey descria tendința ca fiind „deranjantă”. Îngrijorător era și faptul că profesioniștii din domeniul sănătății nu erau conștienți de posibilitatea ca efectul advers pe care îl observă în urma analizelor să aibă legătură cu asocierea dintre medicament și grepfrutul consumat de pacient și, în concluzie, era foarte puțin probabil ca aceștia să-l investigheze. Nici pacienții nu s-ar fi grăbit să spună că includ grepfrutul în dieta obișnuită – care ar fi fost relevanța? 

În plus, cercetătorii au observat că și alte citrice, cum ar fi portocalele de Sevilla, folosite pentru a face marmeladă, dar și fructul lime, conțineau aceleași ingrediente active care au provocat interacțiunile medicamentoase.

Ce se întâmplă, de fapt, la nivel chimic?

Grepfrutul conține furanocumarine. Aceste substanțe organice blochează enzimele CYP3A4,Mai multe aici: en.wikipedia.org care, în mod normal, descompun medicamentele atunci când acestea pătrund în organism. Fără a fi descompuse de aceste enzime, medicamentele se acumulează și pot cauza toxicitate în organism. Așadar, grepfrutul și sucul de grepfrut permit substanțelor medicamentoase să rămână mai mult timp în sânge, ceea ce înseamnă că riscul de apariție a unor efecte adverse este crescut.

Interacțiunea dintre grepfrut și medicament nu are loc numai dacă sunt consumate în același timp. O singură porție modestă de grepfrut poate avea efect chiar dacă este consumată cu câteva ore înainte de a lua un medicament, spun oamenii de știință. Efectele pe care grepfrutul le are atunci când interacționează cu un medicament pot să apară și la câteva ore bune după ce fructul a fost mâncat. În unele cazuri, grepfrutul poate afecta tratamentul medicamentos și la 24 de ore după ingerare. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/10/Mindcraftstories_Efectul-grepfrut-David-Bailey-Medicamente_02_Tom-Kelley-Getty-Images.jpg

Tom Kelley/Getty Images

Cum influențează grepfrutul eficacitatea diferitelor medicamente?

Lista medicamentelor la risc în interacțiunea cu grepfrutul este lungă și include tratamente pentru anxietate, depresie, alergie, infecție cu HIV, convulsii, anomalii ale ritmului cardiac și colesterol ridicat. Iată câteva dintre cele mai des întâlnite: 

Medicamente împotriva colesterolului. Statinele sunt medicamente prescrise pentru a reduce valorile colesterolului. Consumul de grepfrut – proaspăt sau conservat – poate crește cantitatea de statine din sânge, fapt ce poate conduce la efecte secundare mai intense ale acestor medicamente, cum ar fi dureri musculare și afectarea rinichilor. Rezultatele unui studiu au arătat că un pahar de suc de grepfrut a dus la creșterea nivelului de statine din sânge cu 260%.„Grapefruit Juice and Statins”, amjmed.org 

Blocante ale canalelor de calciu pentru hipertensiunea arterială. Aceste medicamente acționează blocând influxul de calciu în vasele de sânge și normalizează valorile tensiunii arteriale. Un element natural care se găsește în grepfrut modifică repartizarea blocantelor canalelor de calciu.„Interaction of grapefruit juice and calcium channel blockers”, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov Aceasta poate duce la un nivel crescut al concentrației medicamentului în sânge, împreună cu un risc ridicat de reacții adverse serioase. Printre acestea se numără retenția de apă la nivelul țesuturilor, durerile de cap sau un ritm rapid al bătăilor inimii.

Antitermice. Grepfrutul poate influența efectele a câtorva medicamente care tratează tulburările de ritm cardiac. Studiile arată că pacienții care au luat pastilele cu un pahar de suc de grepfrut au înregistrat o creștere de până la 84% a concentrației medicamentelor,„Dramatic inhibition of amiodarone metabolism induced by grapefruit juice”, ncbi.nlm.nih.gov fapt ce poate duce la modificări periculoase ale ritmului cardiac.

Anticoncepționale. În acest caz, sucul de grepfrut oprește absorbția hormonilor estrogeni în organism.„Influence of low-dose oral contraceptives, alcohol, and grapefruit on”, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov Deși un nivel ridicat de estrogen nu ar trebui să facă mai puțin eficientă pilula, ar putea crește riscul de reacții adverse, precum apariția cheagurilor de sânge.

Antibiotice. Efectele grave pot apărea în special atunci când antibioticele sunt luate cu suc de grepfrut, în loc de apă. Acesta inhibă enzima care ajută la descompunerea medicamentului, astfel că antibioticele rămân în organism și până la 72 de ore.

Alte medicamente. Imunosupresivele,Medicamente care atenuează sau suprimă reacțiile imunitare ale organismului, prescrise, în principal, în cursul unei grefe, cu intenția de a limita fenomenele de rejecție, și în bolile autoimune, antidepresivele, medicamentele analgezice, medicamentele antialergice pot, de asemenea, interacționa cu sucul de grepfrut sau fructul consumat proaspăt.

Acestea sunt doar câteva exemple de interacțiuni care trebuie luate în calcul. Fiecare persoană poate fi afectată diferit de aceste interacțiuni. Riscurile depind și de vârstă, doza de medicament prescrisă, dieta zilnică, funcția hepatică și alte afecțiuni de care suferă un pacient.

Cum pot fi reduse riscurile interacțiunilor dintre grepfrut și medicamente?

Discută întotdeauna cu medicul sau cere sfatul farmacistului, înainte de a lua un medicament. Specialistul îți poate spune despre posibile interacțiuni dintre medicamente și alimente. Citește informațiile din prospect sau de pe eticheta fiecărui produs. Dacă ceva nu îți este clar referitor la modul de administrare, întreabă, din nou, medicul sau farmacistul.

Citește toate indicațiile și avertismentele de interacțiune, inclusiv în cazul medicamentelor care se eliberează fără rețetă sau a altor produse fără prescripție medicală, cum este cazul dispozitivelor medicale pentru îngrijire personală sau al suplimentelor alimentare.

Este indicat să iei medicamentele cu un pahar cu apă, oricât de neplăcut ar fi gustul pilulei. 

Nu amesteca medicamentele în alimente, acest lucru poate schimba modul în care acționează substanța activă din medicament.

Dacă te confrunți cu simptome care ar putea fi cauza unor efecte adverse, ia legătura cu medicul care te are sub supraveghere, pentru mai multe recomandări.

E important să reții că că grepfrutul și sucul de grepfrut nu interacționează cu toate medicamentele din grupele menționate mai sus, tocmai de aceea trebuie să citești cu atenție prospectul și să discuți orice nelămurire cu specialistul. 

O veste bună este că, în ultimii ani, „efectul grepfrut” a dus la etichetarea acestor medicamente în țări unde consumul acestui fruct este important, care avertizează pacienții să evite fructele în orice moment în timp ce iau medicamentul. 

Iar dacă nu ai nicio contraindicație de a consuma grepfrut, continuă să-l menții în dietă: nu doar că e răcoritor și gustos, dar este și un fruct sănătos, cu o mulțime de beneficii pentru organism, în special datorită conținutului ridicat de vitamina C și potasiu care reglează sănătatea sistemului imunitar. 



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

SĂNĂTATE|FYI

Prima hartă completă a creierului unei musculițe de oțet deschide noi perspective în neuroștiințe

De
O echipă internațională a realizat prima hartă completă a creierului unei musculițe de oțet și a cartografiat toți neuronii și conexiunile dintre aceștia. Descoperirea deschide noi perspective în înțelegerea funcționării creierului și a circuitelor neuronale.
SĂNĂTATE|MAIN STORY

Obiecția de conștiință, schema prin care accesul la avort e blocat în România fără a schimba legea

De
În România, refuzurile tot mai frecvente de a acorda asistență medicală pe motive de conștiință afectează serviciile de avort, ceea ce poate compromite grav sănătatea și viața pacientelor. Deși legal, avortul e tot mai greu de accesat în spitalele publice.
SĂNĂTATE|SOLUȚII

Tratament revoluționar pentru diabetul de tip 1: restabilirea naturală a producției de insulină

De
Diabetul zaharat poate intra în remisie funcțională, prin transplantarea de celule stem producătoare de insulină, susține un studiu recent
SĂNĂTATE|FYI

Peste 3.600 de substanțe chimice din ambalaje alimentare ajung în corpul uman

De
Substanțe chimice toxice folosite la ambalarea alimentelor se infiltrează în organismul uman prin contactul cu produsele consumate, arată un nou studiu.