Home fitness în izolare și după12 min read

A schimbat pandemia felul în care ne menținem în formă? Părerile sunt împărțite.

În timpul izolării provocate de pandemia de COVID-19, activitățile fizice s-au mutat din sălile de sport în casă. Și, deși sălile de fitness se redeschid de la 15 iunie,„Reguli noi pentru sălile de fitness din 15 iunie. Ce trebuie să aduceți neapărat de acasă și când trebuie să purtați mască, cu anumite restricții” digi24.ro e posibil ca unii să opteze în continuare pentru activitate fizică individuală. 

La urma urmei, oamenii se antrenau acasă și înainte de pandemie. E un obicei al ultimelor două secole, pentru că, pe măsură ce societatea s-a industrializat și munca a devenit mai sedentară, prin joburile de birou, a crescut nevoia de activitate fizică conștientă. Acest lucru a dus la dezvoltarea unor modalități noi de a face sport înăuntrul sau în jurul casei. Cu timpul, să faci sport, să te „întreții” a devenit și o chestiune de statut, iar asta a dus la crearea unei întregi industrii de wellness. 

Scurt istoric al home fitness-ului

Primul aparat pentru antrenat mușchii și încheieturile a apărut la sfârșitul secolului al VIII-lea și era numit Gymnasticon.Un strămoș al bicicletei staționare, wikipedia.com În secolul următor, odată cu Revoluția Industrială, au fost create și o serie de instrumente pentru activități fizice: o sală de sport portabilă,„Victorian keep-fit exercises and gym regimes revealed”, bbc.com care venea cu un manual de exerciții, un cal-mașină, girat de prinți și doctori,Un fel de rodeo pe loc, sciencesource.com o bicicletă staționară„Spin cycle: how stationary bikes went from curiosity to cult”, timeline.com etc. 

Apoi, în secolul al XIX-lea, a început să se contureze o idee de home fitness mai apropiată de ce există astăzi. De exemplu, s-a lansat un curs de exerciții fizice pe care puteai să ți-l comanzi prin poștă. După cel de-al Doilea Război Mondial, când clasa de mijloc din America a înflorit, a apărut prima emisiune de fitness, a cărei gazdă le sfătuia pe femei cu privire la nutriție, modă și sport. Emisiunea se încadra în trendurile de programe ale acelor vremuri, dedicate femeilor care stăteau acasă și care trebuiau să îndeplinească niște standarde pentru a fi gospodina ideală. 

În Occident, scena home fitness-ului s-a schimbat radical din anii 1980, când a apărut caseta video, care putea fi distribuită oriunde în lume. Tot atunci, Jane Fonda a înregistrat celebrele sale programe de aerobic, care s-au vândut în peste 17 milioane de copii și au născut un trend. Anii 1990 au adus teleshoppingul, cu oferta lui de aparate de slăbit, iar în 2005 s-a lansat YouTube și primele programe de antrenament din cele mai diverse – de la yoga la cele de intensitate crescută (HIIT). Restul e istoria influencerilor.

Cum s-au antrenat românii în carantină

Am copilărit în anii 1990 în România și îmi aduc aminte de teleshoppingul care rula la televizor înainte să apară reclamele-reclame și care încerca să vândă tot felul de instrumente minune de slăbit: centuri vibrante care te scăpau de colăcei, benzi care se încălzeau și-ți topeau grăsimea de pe șezut etc. 

De atunci până azi, lucrurile s-au mai schimbat și, chiar dacă există mai multe posibilități de a face sport, inclusiv cu ajutorul antrenamentelor postate online, în România se practică în continuare mai puțin sport decât media Uniunii Europene.Un studiu din 2014 arată că doar 7,5% dintre români fac sport două ore și jumătate pe săptămână, cât este recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, comparativ cu media UE de 29,9%, ec.europa.ec

Iar asta s-a observat și în timpul carantinei recente. Datele Fitbit„The Impact of Coronavirus on Global Activity”, fitbit.com arată, că, în săptămâna 16-22 martie, România a înregistrat cea mai mare scădere a numărului de pași din Europa, 24%, în rândul utilizatorilor ceasurilor și brățărilor lor. Activitatea fizică s-a redus cam peste tot în lume în acea perioadă, dar numai în Spania, Italia și Portugalia au fost descreșteri mai mari.

Alexander Florescu este antrenor personal care lucrează cu greutatea corpului și folosește programe personalizate de nutriție pentru clienții săi. El spune că, pe platforma sa de antrenamente onlinePe care a lansat-o încă din decembrie anul trecut, alexanderflorescu.ro numărul de utilizatori a crescut în aprilie și martie până la 1150 față de 323, câți erau în ianuarie. Aceștia au cumpărat unul dintre pachetele de antrenament, care încep de la 45 de euro. „Din clienții de la sală, cam 150 de membri m-au urmat în online”, spune Alexander. 

Ca să îndemne oamenii să facă sport și în carantină, Alexander a făcut live-uri pe Instagram și pe Facebook, în care le arăta cum să facă diferite exerciții și le vorbea despre cum și ce să mănânce ca să nu se îngrașe. „Antrenamentele au fost concepute în așa fel încât să folosim accesoriile pe care le găseam prin casă: oală în loc de stepper, cearșafuri, lavete cu care ștergem podeaua, sticle de apă, hârtie igienică, mătură. În felul ăsta, au fost și funny, și motivante”, spune antrenorul. 

Carmen Grigore Reisenbauer, care a lansat în 2017 TonusApp, o aplicație cu programe de fitness și nutriție pentru femei, spune că, „la nivel de conturi create și la nivel de utilizatori, a fost o ușoară creștere, de 10%, în perioada ianuarie-mai, față de același interval al anului trecut”. Însă, trendul de creștere din această perioadă e normal, oamenii vor să slăbească după sărbătorile de iarnă și să se pregătească pentru sezonul estival. „Așa că nu ar trebui neapărat pus pe seama perioadei de izolare din cauza pandemiei”, completează antrenoarea. Ea crede că, în timpul izolării, mediatizarea antrenamentelor online a fost mai mare și trainerii au devenit mai vocali, dar că nu a crescut neapărat numărul de persoane care se antrenează de acasă. „A fost deschisă și conștientizată perspectiva asupra faptului că ne putem antrena și acasă, ceea ce este îmbucurător. Însă, cel mai probabil, odată ce sălile vor fi deschise și lucrurile vor reveni la o ușoară normalitate, lumea va reveni acolo, în sălile fizice, iar cei care se antrenau acasă, o vor face în continuare așa.”

Nici Alexander Florescu nu crede că sportul se va putea muta exclusiv online în viitor. „Sunt mulți care vor să alerge în parc singuri, alții nu au motivația necesară. Plus că e chestia aia de «Hai la sală!»”.

Indiferent dacă se vor întoarce sau nu în sălile de sport după ce trece pandemia, un lucru e sigur: experiența de izolare ne-a ajutat pe mulți dintre noi să descoperim resurse și modalități de a face sport, pe care le putem folosi și când viața o să revină la o normalitate.