Tehnologii care schimbă viața pacienților cu diabet19 min read

Diabetul este una din cele mai frecvent întâlnite boli netransmisibile la nivel global.

În lume, conform Federației Internaționale a Diabetului (IDF), una din unsprezece persoane adulte suferă de diabet – în total peste 400 de milioane de persoane. Asta înseamnă că, statistic vorbind, fiecare din persoanele care va citi acest articol cunoaște pe cineva care suferă de diabet.

O boală cronică, cu complicații multiple, diabetul este foarte dificil de gestionat. Sunt două tipuri principale ale acestei afecțiuni. În diabetul de tip 1, organismul atacă și distruge celulele care produc insulina, hormonul care ajută la prelucrarea excesului de glucoză din organism. Fără insulină, nivelul glucozei din sânge poate crește până la niveluri care, în timp, devin periculoase. Cele mai multe persoane cu diabet de tip 1 sunt diagnosticate în copilărie și învață să trăiască cu această boală toată viața. Pe de altă parte, în cazul diabetului de tip 2, pancreasul produce insulină, însă organismul nu are un răspuns optim la aceasta. Diabetul de tip 2 este mult mai frecvent și poate fi diagnosticat la orice vârstă.

Ce au în comun toate persoanele cu diabet, fie el de tip 1 sau tip 2? Fluctuații frecvente și creșteri ale glicemiei, ceea ce în timp poate duce la complicații majore: boli cardiovasculare, afectarea nervilor periferici (neuropatii), boală renală, orbire. De aceea, monitorizarea și controlul permanent al glicemiei sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor asociate diabetului.

În ultimii ani, progresele în domeniul tehnologiilor medicale au adus pe piață o gamă largă de dispozitive inovatoare, menite să simplifice viețile pacienților cu diabet și să ajute la menținerea unui control glicemic optim. De la aplicații pe telefon care te ajută să monitorizezi fluctuațiile glicemiei și să ții diabetul sub control, până la dispozitive implantabile care monitorizează nivelul glicemiei fără înțepături și pompe automate de insulină care livrează doza optimă la momentul potrivit.

Glicemia fără înțepături

Persoanele cu diabet trebuie să măsoare glicemia zilnic – sau chiar de mai multe ori pe zi. Totul ajunge să se învârtă în jurul acelui număr, care îți spune ce trebuie să mănânci, când și dacă trebuie să faci sport, cât tratament trebuie să iei.

În mod tradițional, glicemia se măsoară cu o picătură de sânge recoltată prin înțeparea buricului degetului. Orice persoană care suferă de diabet îți va spune că înțepăturile frecvente fac parte din ritualul zilnic de management al bolii. Însă acest detaliu poate să se schimbe prin introducerea senzorilor care monitorizează automat nivelul glicemiei o dată la câteva minute.

Senzor pentru monitorizarea continuă a glicemiei

În ultimii 15 ani, autoritățile europene au aprobat comercializarea mai multor tipuri de senzori pentru monitorizarea continuă a glicemiei. Aceștia se montează subcutanat, la nivelul brațului sau al abdomenului. Senzorii determină, o dată la câteva minute, valorile glicemice ale purtătorului și le transmit wireless către dispozitive speciale sau către telefonul mobil, unde sunt înregistrați de aplicații specializate în controlul diabetului.

La început, senzorii aveau o autonomie de câteva zile înainte de a trebui schimbați. În prezent, există opțiuni cu o autonomie mai mare, de până la câteva luni, ceea ce reduce drastic numărul de înțepături pe care un pacient cu diabet trebuie să le îndure.

Pompa de insulină

Pacienții cu diabet zaharat de tip 1 au nevoie de administrare zilnică de insulină, pentru că organismul lor nu o produce. Tradițional, pacienții cu diabet de tip 1 își administrează singuri insulina necesară prin injectare. Însă există și dispozitive care administrează automat insulina necesară.

Pompele de insulină au fost create pentru a revoluționa și a normaliza viața pacienților cu diabet insulinodependent, eliminând o mare parte din injectările zilnice. Pompele de insulină sunt programate să elibereze o doză continuă de insulină de-a lungul zilei. Dacă utilizatorul are nevoie de o doză mai mare de insulină la un moment dat – de obicei pentru a echilibra o masă bazată pe carbohidrați – el poate face asta, deci doza de insulină administrată de pompă poate fi controlată și de pacient, dar eliberează insulină și automat.

Dozare inteligentă de insulină

Pompele de insulină pot fi conectate sau nu la un sistem de monitorizare continuă a glicemiei. Atunci când un senzor de control glicemic este atașat unei pompe de insulină și cele două dispozitive funcționează autonom pentru a regla glicemia pacientului cu diabet fără intervenția acestuia, sistemul se numește „în buclă închisă”.

Sistem de monitorizare și dozaj al insulinei cu pompă

Într-un sistem „în buclă închisă”, informația furnizată de senzor este prelucrată automat de un sistem de inteligență artificială care, pe baza unor algoritmi, calculează dacă este nevoie de administrarea de insulină. În cazul în care este nevoie, se trimite automat o comandă către pompa de insulină, care livrează doza corectă fără a mai fi nevoie de vreo intervenție umană.

În sistemele „în buclă deschisă”, omul este cel care ia decizia de tratament pe baza datelor furnizate de senzorul de monitorizare continuă a glicemiei.

Pancreasul artificial

Sistemul „în buclă închisă” mimează foarte bine funcția pancreasului endocrin, care secretă insulină în funcție de nivelurile serice ale glucozei. De aceea, aceste sisteme sunt numite și „pancreas artificial”. Se consideră că ele sunt viitorul tratamentului în diabetul insulinodependent, însă, în acest moment, ele sunt încă prea scumpe pentru a putea fi implementate ca protocol terapeutic la scară largă – în special dacă ne gândim la numărul foarte mare de pacienți cu diabet din întreaga lume. În unele țări dezvoltate însă, se fac eforturi pentru a include aceste dispozitive inteligente pe lista terapiilor decontate sau parțial decontate de sistemul de asigurări. România este una din aceste țări.

România – un pas înainte, apoi pe loc

În urmă cu fix un an, scriam entuziasmată despre un act normativ care urma să schimbe în bine viața pacienților cu diabet zaharat din România și să le ofere acces la tehnologii moderne de control glicemic și dozaj de insulină. Guvernul tocmai adoptase, la propunerea Ministerului Sănătății, o Hotărâre care prevedea reorganizarea Programului național de diabet zaharat derulat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și finanțat din bugetul Fondului Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS).

Scopul acestei reorganizări: asigurarea accesului bolnavilor cu diabet zaharat insulinodependent la mijloace eficiente de monitorizare și de control al nivelului glicemiei. Astfel, a fost creat Subprogramul de diabet zaharat tip 1, în care unsprezece centre de diabet din țară trebuiau să asigure pacienților dependenți de insulină acces la sisteme de monitorizare continuă a glicemiei, precum și la pompe de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei. Autoritățile estimau ca printre beneficiarii acestui program urmau să fie și peste 3.500 de copii români cu diabet de tip 1.

Pompă de insulină

Din păcate, programul a funcționat până acum mai bine pe hârtie decât în realitate. Un semnal de alarmă în acest sens a fost tras în urmă cu câteva săptămâni de Andreea Stroe, inițiatoarea campaniei „Diabetul nu este o joacă”. Banii, în mod uimitor, nu sunt de data aceasta problema, deși vorbim despre aparatură costisitoare.

În 2019, Programul național de diabet a primit o sumă record de la bugetul de stat, însă banii nu au produs rezultatele așteptate. Fondurile există pe hârtie, au fost alocate, însă ele ajung cu greu la pacienți, a atras atenția Andreea Stroe, care a militat pentru decontarea dispozitivelor inteligente pentru managementul diabetului în cazul copiilor insulinodependenți încă din 2017.

Viitorul: alimentare inteligentă fără pompă

Un mare avantaj al sistemelor inteligente „în buclă închisă” cu pompă de insulină este că ele înregistrează atât valorile glicemiei, cât și dozele de insulină administrate. Practic, ele creează un profil al utilizatorului din care învață să controleze mai bine glicemia într-un mod personalizat. Dezavantajul ține de faptul că trebuie să fii în permanență conectat la pompă.

Pentru cei ce visează la un viitor al diabetul „wireless” a fost creat un pen (stilou) inteligent, capabil să administreze doza necesară de insulină, dar și să memoreze ultimele doze administrate și chiar să te ajute să calculezi doza necesara pe baza profilului tău.

Smart pen pentru administrarea insulinei

Stiloul inteligent se conectează prin Bluetooth la telefonul tău mobil și, prin el, la aplicația care monitorizează nivelul glicemiei și dozele de insulină administrate – inclusiv orele și modul în care ele au avut nevoie de ajustare în funcție de orarul meselor. Astfel, el te poate ajuta să calculezi doza de insulină de care ai nevoie atunci când ai nevoie. De asemenea, stiloul ar putea funcționa împreună cu un senzor de monitorizare continuă a glicemiei.

Stiloul inteligent nu te „salvează” de înțepături în măsura în care o face un sistem cu pompă de insulină. Însă unii pacienți ar putea să prefere sistemul de administrare „wireless” în detrimentul celui care te ține conectat la pompă. Este bine să ai opțiuni!

În loc de concluzie

Pacienții cu diabet învață să trăiască cu boala lor întreaga viață. Diabetul de tip 1 este diagnosticat cel mai frecvent în copilărie. Asta înseamnă că aceste persoane trăiesc o viață cu o boală cronică care necesită tratament injectabil zilnic sau de mai multe ori pe zi.

În medie, fiecare copil cu diabet trebuie să facă 3.600 de înțepături pe an pentru controlul glicemiei și alte 1.800 de înțepături pentru administrarea insulinei. Într-un an, un copil cu diabet face aproape 5.400 de înțepături. Nu vreau să-mi imaginez cum ar fi să-mi programez ziua și viața în jurul unor ace, să calculez valori ale glicemiei și doze de insulină la fiecare masă, la fiecare pas.

Pacienții cu diabet de tip 2 – cel mai frecvent – trebuie să-și calculeze și ei glicemia destul de frecvent. Alte ace, alte înțepături pe care nimeni nu și le dorește. Nu este de mirare că industria farmaceutică a investit sume mari în cercetare în domeniul diabetului. Vorbim de o boală cronică care afectează una din unsprezece persoane la nivel global și care necesită tratament pe viață.

Mai simplu spus: merită să investești timp și bani în alternative care să simplifice viața persoanelor cu diabet. Pentru că un pacient cu diabet îți este client pe viață. Și foarte mulți pacienți cu diabet vor să-și simplifice și să-și normalizeze viața. Chiar și la costuri mari.

Tehnologiile despre care am scris în acest articol sunt disponibile contra cost pacienților cu diabet care aspiră la o viață mai normală, la mai puține decizii, la mai puține calcule, mai puține înțepături. În cazurile fericite, ele pot fi chiar decontate de sistemele de asigurări de sănătate. Sper că, în timp, ele vor fi disponibile unui număr cât mai mare de pacienți cu diabet. Pentru că toată lumea are dreptul la o viață normală.