Getty Images

Megatendințe: Electromobilitatea și viitorul transportului

De Grig Vulpe 16.11.2020

Criza de mediu și criza de sănătate publică ne forțează să renunțăm urgent la transportul poluant. Transportul viitorului trebuie să fie sustenabil. Cea mai importantă industrie din Europa se transformă, iar România poate deveni un jucător cheie în electromobilitate.

Parlamentul European a adoptat la începutul lunii octombrie 2020 un scenariu ambițios care presupune scăderea cu 60% a emisiilor de carbon până în 2030,Amendamentul privind European Climate Law 2020/36 care presupune scăderea cu 60% a emisiilor de carbon până în 2030 a fost adoptat de Parlamentul European în data de 6 octombrie 2020 cu 392 voturi pro, 161 voturi contra și 142 abțineri, europarl.europa.eu ca urmare a declarării stării de urgență climatică la nivelul Uniunii Europene în noiembrie 2019.Parlamentul European a adoptat starea de urgență climatică la nivelul Uniunii Europene în data de 28 noiembrie 2019, europarl.europa.eu

Actualizarea legislației de mediu are ca obiectiv intermediar eliminarea tuturor subvențiilor destinate combustibililor fosili până la finalul anului 2025, pentru a face obținerea neutralității climatice europene realizabilă până în 2050. Pentru a monitoriza implementarea transparentă și progresul la nivelul statelor membre, legea prevede și crearea unui consiliu științific independent pentru schimbările climatice, care se va numi EU Climate Change Council (ECCC).

Conform antropologului Jason Hickel,O sinteză excelentă privind ultima sa lucrare de antropologie economică, „Less is more: How Degrowth Will Save the World”, poate fi vizionată pe canalul de Youtube Zaiafet: youtube.com. Cartea poate fi comandată aici: books-express.ro accelerarea tranziției ecologice nu poate fi însă realizată fără o reorientare a strategiei centrate pe creștere economică indiferent de prețul social și de mediu spre o economie incluzivă și sustenabilă. Tocmai în acest context, unul dintre scopurile Pactului Verde European este acela de a pune economia în slujba cetățenilor. Asta presupune înverzirea sistemelor financiare și prioritizarea investițiilor neutre din punct de vedere climatic, promovarea economiei circulare, a producției și a consumului responsabil,În paralel cu EU Climate Law, un alt instrument pregătit pentru accelerarea tranziției sustenabile este EU Consumer Agenda, a cărui obiectiv principal este acela de a întări rolul consumatorilor în economia circulară și a combate fenomenul de greenwashing, ec.europa.eu dar și stimularea coeziunii comunitare – prin combaterea sărăciei energeticeSărăcia energetică se referă la cei 1.1 miliarde de oameni din întreaga lume care nu are acces la electricitate, dar și la țările care își asigură necesarul energetic prin mijloace poluante. Conform Centrului pentru Studiul Democraţiei (CSD), se estimează că în Uniunea Europeană 150 de milioane de oameni se află în sărăcie energetică, în timp ce în România 23% dintre gospodării sunt afectate de sărăcia energetică. europafm.ro și scăderea inegalităților economice și sociale.

Bugetul public european ce urmează a fi folosit pentru tranziție va fi de aproximativ 1,8 trilioane de euro până în 2027,Platforma BankWatch Network a publicat un ghid în limba română care detaliază „Mecanismul de Redresare și Reziliență – Next Generation EU” în valoare de 750 miliarde de euro și „Cadrul Financial Multianual” în valoare de 1074 miliarde de euro, bankwatch.ro ceea ce este relativ puțin, dacă ne raportăm la valoarea economiei europene, de aproximativ 20 trilioane de euro anual (în 2019). Chiar dacă realismul obiectivelor propuse, dar și costurile și acțiunile propuse pentru o tranziție sustenabilă au fost subiect de contestație și se dezbat de câțiva ani,Danezul Bjorn Lomborg este coordonatorul unei analize de tipul costuri-beneficii privind Agenda Dezvoltării Durabile a Națiunilor Unite, amazon.com este limpede că unul dintre firele roșii ale acestei schimbări de paradigmă vizează abandonarea combustibililor fosili și extinderea transportului nepoluant.

Suveranitatea tehnologică și electromobilitatea devin tendințe-cheie

Tendințele din ultimii ani, care amplifică protecționismul; și regionalismul economic (vezi Războiul comercial dintre SUA și China sau Brexit-ul), au fost accelerate de pandemie. În acest context, membrii Parlamentului European discută despre creșterea suveranității tehnologice europene. 

În cazul industriei de automobile, care este cea mai importantă industrie europeană, asta presupune sprijinirea inovației și a liderilor auto europeni prin mecanisme precum Horizon Europe, Fondul European de Inovație și Important Project of Common European interest (IPCEI). IPCEI reprezintă unul dintre mecanismele deja tradiționale prin care Uniunea Europeană oferă ajutoare financiare de stat și acceptă exceptarea proiectelor strategice de la legile antitrust. Conform legislației europene privind ajutorul de stat, este permis ca acestea să fie mobilizate atunci când beneficiile generate pentru societate sunt mai relevante decât costurile perturbării competiției economice din piață. 

Însă, nu doar marile firme trebuie ajutate. În contextul anchetei recente privind monopolul giganților tech din America,Raportul de 449 de pagini al Congresului S.U.A compară monopolurile tech americane cu baronii petrolieri și magnații căilor ferate de altădată, bursa.ro dar și a dezbaterilor despre piața digitală europeană,Biroul Parlamentului European din România împreună cu Europuls – Centrul de Expertiză Europeană a realizat o dezbatere în data de 2 iunie 2020 privind reglementarea și concurența în piețele digitale, facebook.com este destul de limpede că susținerea marilor actori industriali europeni trebuie însoțită de stimularea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, dar și de asigurarea unui mediu concurențial echitabil.

Conform Strategiei Industriale Europene adoptată în plină pandemie,În data de 10 martie 2020 a fost lansată Noua Strategie Industrială Europeană, ec.europa.eu obiectivele de neutralitate climatică și energie verde vor fi imposibil de atins fără dezvoltarea transportului electric, o tehnologie-cheie pentru reducerea poluării aerului, scăderea emisiilor gazelor cu efect de seră și diversificarea surselor de energie. Uniunea Europeană se află în topul celor mai importanți producători de mașini electrice, cu 25% din piața globală, după China (46%) și în fața S.U.A (20%), așa că este de așteptat ca platforma European Battery Alliance să devină motorul principal al consolidării suveranității tehnologice europene în această industrie.

În ultima decadă, la nivel mondial, transportul electric a crescut de la un număr de 17.000 de mașini electrice, în 2010, la 7,2 milioane, în 2019.Conform Global Electric Vechicles Outlook 2020 realizat de International Energy Agency, iea.org Dintre cele nouă țări a căror cetățeni utilizau peste 100.000 de mașini electrice în 2019, șase dintre acestea sunt europene (Norvegia, Suedia, Olanda, Franța, Marea Britanie și Germania). Cu 1,7 milioane de mașini electrice produse în 2019, sectorul auto din Europa reprezintă cel mai important investitor în cercetare și dezvoltare – în 2018 au fost investite 60 miliarde de euro în R&D. Mai mult, cu 33,3% din piață, Europa este liderul mondial când vine vorba de brevete pentru vehicule autonome. La nivel global, sectorul auto deține 13% din totalul invențiilor brevetate, iar 35% dintre acestea aparțin companiilor europene.

Strategia pentru Sustenabilitate și Mobilitate Inteligentă a Uniunii Europene, care își propune să reducă cu 90% până în 2050 emisiile gazelor cu efect de seră asociate transporturilor, ar trebui să fie lansată până la finalul acestui an.După încheierea celor două runde de consultări publice, strategia urmează să fie adoptată a finalul anului 2020, ec.europa.eu Tendințele din zona transportului alternativ ne propun nu doar trenuri și autobuze electrice, ci și vapoare sau chiar avioane propulsate cu hidrogen,Producătorul european Airbus a prezentat recent un concept de avion propulsat cu hidrogen a cărui lansare este programată în 2030, ft.com iar una dintre întrebările importante este ce loc urmează să-i revină transportului public în noua strategie și dacă acesta va reprezenta o prioritate. Este de așteptat ca documentul să ofere un pachet de măsuri stimulative atât pentru industrie, cât și pentru cetățeni, dar și să creeze un mecanism eficient de implementare și monitorizare.

Parteneriatele public-private (PPP) vor completa tabloul

Bugetul public nu este suficient pentru atingerea neutralității climatice până în 2050, spune comisarul european Valdis Dombrovskis,Platformele „Sustainable Finance” și „InvestEU” sunt coordonate de Comisarul European Valdis Dombrovskis responsabil cu Uniunea Piețelor de Capital și Stabilitatea Serviciilor Financiare, ec.europa.eu Uniunea Europeană ar avea nevoie de investiții anuale cuprinse între 175 și 290 miliarde de euro în următoarele decade –  de încă minimum 2 trilioane de euro până în 2027 –, iar aceștia ar putea veni din parteneriate public-private. Și, chiar dacă la prima vedere obiectivul de provoca o schimbare de paradigmă sistemică mizând pe investiții externe ar putea părea o soluție nerealistă, avantajul este că acest tip de finanțări pot fi accesate descentralizat de către fiecare regiune economică în parte. 

Când vine vorba de industria auto din Europa, avem câteva exemple interesante de parteneriate public-private. De exemplu, Consiliului Municipal din Skellefteå (Suedia), împreună cu reprezentanți guvernamentali, ONG-uri și universitatea locală au reușit să atragă compania Northvolt în orașul lor pentru dezvoltarea celei mai mari fabrici de baterii litiu-ion din Europa. Finalizarea proiectului este programată pentru 2023. Acesta va genera într-o primă etapă între 2.000 și 2.500 de locuri de muncă, dar este de așteptat ca proiectul să aducă noi oportunități pentru companii de construcții și transport, magazine, restaurante și hoteluri. Investiția totală este evaluată la 4 miliarde de euro, iar Compania Municipală de Energie Skellefteå Kraft intenționează să investească 10 milioane de euro în acest parteneriat.„Skellefteå Kraft to take EUR 10 million stake in Northvolt”, bioenergyinternational.com

Al doilea exemplu vine din Scoția, unde modelul parteneriatelor public-private este utilizat pentru a crește investițiile în infrastructura de încărcare a mașinilor electrice. Începând cu anul 2011, prin platforma guvernamentală ChargePlace Scotland au fost instalate peste 1.000 de stații de încărcare. Dintre acestea 20% sunt stații rapide, iar investițiile totale însumează 27 milioane de euro. Pentru încă 8 milioane de euro, din septembrie 2019 compania Transport Scotland a semnat un parteneriat cu Scottish Power – Iberdrola și Scottish & Southern Electricity Networks (SSEN). În timp ce contribuția publică este de 5,4 milioane de euro, investițiile private mobilizate pentru acest proiect urmează să atingă 2,7 milioane de euro.Prima fază a proiectului se derulează între 2020-2021, evswhistler.com

Și în Spania, QEV Technologies a reușit să obțină de la Banca Europeană de Investiții o finanțare de 17 milioane de euro pentru continuarea proiectelor de cercetare și dezvoltare în electromobilitate și transport public. Banca Europeană de Investiții (EIB) a facilitat această finanțare în cadrul eforturilor de a promova adoptarea electromobilității pe scară largă.EIB și-a propus să aloce obiectivelor europene dedicate schimbărilor climatice jumătate din activitate până în 2025, urmând a mobiliza un trilion de euro până în 2030, smart-energy.com

Nu în ultimul rând, merită amintit de parteneriatul franco-german pentru dezvoltarea Automotive Cell Company (ACC), care își propune să construiască până în 2023 două gigafabrici de baterii în nordul Franței (Douvrin) și în sudul Germaniei (Kaiserslautern). Fabricile, evaluate la 5-6 miliarde de euro, reprezintă unul dintre proiectele strategice ale Uniunii Europene. Pentru acest proiect au fost aprobate investiții de 1,3 miliarde de euro din fonduri publice prin intermediul Important Projects of Common European Interest (IPCEI).Comunicarea publică a acestui parteneriat a coincis cu vizita Președintelui Emmanuel Macron, pe 30 ianuarie 2020, la fabrica Saft din Nersac, saftbatteries.com

România la firul ierbii

Acum mai bine de zece ani a fost declanșată procedura de infringement prin care Comisia Europeană semnala faptul că traficul supraaglomerat din marile orașe ale României s-a transformat într-o gravă problemă de sănătate publică și acum șase luni România a fost condamnată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.„Comisia Europeană cere României ca în 4 luni să ia măsuri împotriva poluării în marile orașe”, digi24.ro. Situația rămâne una dramatică. Odată cu venirea sezonului rece, senzorii de monitorizare a calității aerului din București au arătat creșteri semnificative,„Poluarea în București – labirintul de instituții care ar trebui să coopereze pentru un aer mai curat”, romania.europalibera.org în timp ce Cluj-Napoca se confruntă cu efectele unui management deficitar al deșeurilor.„De ce pute în Cluj? Câteva explicații”, clujcapitala.ro  Reciclarea selectivă a deșeurilor este și ea printre restanțele României, motiv pentru care este de așteptat să fie declanșată o nouă procedura de infringement la  finalul anului 2020.„România nu va atinge ţinta de 50% ca rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri municipale la final de 2020, vom intra într-o procedură de infringemenent şi va trebui să plătim nişte penalizări”, agerpres.ro

Conform unui studiu publicat luna aceasta de European Public Health Alliance și Observatorul Român de Sănătate, poluarea aerului provine mai ales din transport, încălzirea gospodăriilor, industrie și agricultură. De exemplu, transporturile afectează costurile sociale din București cu peste 6 miliarde de euro anual. Suma cuprinde cheltuieli directe cu îngrijirea sănătății, dar și cheltuieli indirecte cauzate de scăderea speranței de viață, provocată de poluarea aerului.„București, Cluj și Brașov au fost în 2018 în top 5 al celor mai poluate orașe europene pentru emisiile de NO2, poluare cauzată în special de mașinile vechi alimentate cu motorină”, health-observatory.ro

Dintre cele aproape 80 de miliarde de euro destinate României între 2021 și 2027, este de așteptat ca o bună parte să fie mobilizate în proiecte centrate pe transport durabil, sustenabilitate și inovație. Însă competivitatea României și investițiile totale în cercetare și dezvoltare din țara noastră sunt printre cele mai mici din Europa.Se poate observa pentru anul 2018 un dezechilibru între cheltuielile non-guvernamentale (aproximativ 688 milioane de euro) și cele guvernamentale (aproximativ 344 milioane de euro), wall-street.ro Fostul comisar european Elżbieta Bieńkowska recomanda României să-și bazeze guvernanța pe expertiză și specializare inteligentă (RIS3). Asta înseamnă să monitorizăm schimbările tehnologice și industriale globale, dar și să identificăm lanțurile valorice locale. De asemenea, pentru a reduce vulnerabilitatea României pe termen mediu și lung la schimbările provocate de automatizare, trebuie să ne orientăm spre industrii și sectoare sustenabile, cu capacitate ridicată de inovare.

Dincolo de recomandări și oportunități, este nevoie de consultări publice și de cooperare intersectorială. Pentru a accesa Facilitatea de Redresare și Reziliență adresată României, în valoare de 30 miliarde de euro, fiecare regiune trebuie să prezinte cât mai curând un plan de investiții sustenabil.Concluziile Consiliului European. Ce urmează, care sunt provocările pentru România”, g4media.ro Există deja exemple de bune practici în România, proiecte care au reușit să atragă investiții majore. Merită amintită Agenția Locală a Energiei Alba, care a reușit achiziționarea unei flote ecologice pentru transportul public.Agenția Locală a Energiei Alba – ALEA reprezintă un proiect non-guvernamental co-înființat de Consiliul Județean în 2008, alea.ro Interesant este și parteneriatul dintre Iceberg și Universitatea Transilvania pentru dezvoltarea unui hub de inovație în Brașov,„Compania brașoveană Iceberg și Universitatea Transilvania vor gestiona noul hub de cunoaștere și inovare EIT Manufacturing”, bizbrasov.ro împreună cu European Institute of Innovation & Technology (EIT).

Conform Comisiei Europene, obiectivul de a crește puterea de competitivitatea a României la nivel macro-regional este fezabil dacă atragem de cel puțin patru ori mai multe investiții public-private în cercetare și dezvoltare. România poate ocupa un loc-cheie în cadrul constructorilor de mașini ecologice și, având în vedere prezența unor lideri industriali din domeniul auto în județele Brașov, Bistrița și Giurgiu, este de așteptat ca și în aceste județe modelul de parteneriat public-privat să contribuie la eforturile de dezvoltare durabilă locală.„România poate ocupa un loc cheie în cadrul constructorilor de mașini ecologice”, auto-blid.ro



Text de

Grig Vulpe

Antropolog urban și consultant, interesat de cooperare internațională, politici publice sustenabile și industrii creative.

SOCIETATE|HOT TAKE

Rezultate Vot – Despre date deschise și alegeri corecte

De Dragoș C. Costache 02/10/2020
Code for Romania face un apel pentru standardizarea datelor, ca un prim pas spre transparența administrativă
TEHNOLOGIE|TENDINȚE

Hologramele și alte tehnologii SF pe care le vei folosi curând

De Roxana Ruscior 29/09/2020
Dronele, ecranele tactile, comenzile prin gesturi, mașinile autonome și asistenții digitali cu inteligență artificială prezentați cu mulți ani în urmă în universul SF au devenit deja realitate, dar viitorul se anunță a fi și mai spectaculos.
SOCIETATE|FUTURE-PROOF CITIES

Future-Proof Cities

De Mindcraft Stories 28/09/2020
Dacă tot s-au schimbat, măcar pe ici, pe colo, garniturile de primari și consilieri locali, ar fi un moment bun să le spunem ce ne dorim de la orașele românești, în anii care vin
SOCIETATE|FUTURE-PROOF CITIES

Interfața dintre administrație și cetățeni trebuie digitalizată cât mai rapid

De Ionuț Preda 25/09/2020
Înainte să ne gândim la orașe futuriste, ar trebui să vedem cum le facem pe cele actuale mai gestionabile pentru locuitori.