Petru Rareș Straight to Space
NASA Space Apps Challenge. Când pasiunea pentru știință devine competiție globală22 min read
La începutul lunii octombrie, România a participat la hackathonul NASA Space Apps Challenge cu 200 de participanți, dintre care șase echipe au fost alese pentru etapa globală, care s-a încheiat pe 10 decembrie 2021, fără nicio echipă românească finalistă.
Hackathon-ul internațional Detalii pe spaceappschallenge.org este un program inovator de incubare al NASA, organizat anual, la care participă mii de oameni din întreaga lume. Programul oferă datele deschise ale NASA și se desfășoară sub forma unui maraton de 48 de ore. De la lansare, în anul 2012, la NASA Space Apps Challenge s-au înscris peste 150.000 de oameni din peste 150 de țări și teritorii.
Conceptul Space Apps mizează pe colaborare, creativitate și gândire critică, stimulează interesul pentru știință și explorarea spațiului și a Pământului și încurajează creșterea și diversitatea în rândul următoarei generații de oameni de știință, tehnologi, designeri și ingineri. Space Apps este administrat de Divizia de Științe a Pământului, Direcția Misiunii Științifice, de la sediul NASA din Washington, DC. De altfel, câștigătorii globali sunt invitați să viziteze o stație NASA, împreună cu echipa de organizare Space Apps Challenge, pentru a asista la lansarea unei nave spațiale.
Pentru pasionații de inovație și tehnologie, weekendul 2-3 octombrie a însemnat participarea la ediția anuală a hackathon-ului NASA SpaceApps Challenge, care s-a desfășurat simultan, online, în 162 de țări și teritorii din întreaga lume. Tema evenimentului din acest an a fost: „Puterea lui zece”, pentru care s-au oferit Acestea au fost Best Use of Science, Best Use of Data, Best Use of Technology, Galactic Impact, Best Mission Concept, Most Inspirational, Best Storytelling Award (premiu nou), Global Connection Award (premiu nou), Art & Technology Award (premiu nou) și Local Impact Award (premiu nou).
Din România, cei 200 de participanți au avut vârste cuprinse între 16 și 56 de ani și în proporție de peste 80%, au avut un background tehnic. În concurs s-au înregistrat 28 de echipe 11 echipe, spaceappschallenge.org 11 echipe, spaceappschallenge.org 4 echipe, spaceappschallenge.org și 2 echipe, spaceappschallenge.org Deși evenimentul s-a desfășurat online în cele patru orașe prestabilite, maratonul de creativitate și inovație a reunit participanți din Arad, Maramureș, Sibiu, Constanța, Timișoara, București, Galați, Cluj, Iași, Harghita, Prahova, Dolj, Suceava, Argeș, dar și din străinătate, Bulgaria (Sofia) și Republica Moldova (Chișinău).
În finală și-au prezentat proiectele 15 echipe, însă pentru etapa de jurizare internațională a competiției s-au calificat șase echipe din România.
Sera care furnizează suplimente nutritive în cazul unei misiuni pe Marte și jocuri de explorare spațială
Din București, au mers mai departe în etapa următoare „STAR – Space Apps Challenge | 2021”, spaceappschallenge.org echipa care a conceput o seră compactă pentru suplimentarea nutrițională a unei misiuni pilotate pe Marte, cu scopul de a maximiza producția de plante într-un spațiu restrâns, de a îmbunătăți dieta și de propune soluții inovatoare pentru problemele actuale ale agriculturii spațiale, și „Aqualood – Space Apps Challenge | 2021”, spaceappschallenge.org care a dezvoltat Starwalker, un joc educațional de explorare spațială pentru copii de 10-14 ani, cu menirea de a le trezi jucătorilor noi interese și pasiuni.
Echipa Spatial Team of Aeromedicine Romania, pe scurt, STAR, este formată din Alfred Stoica și Marina Cozma (studenți la medicină UMF „Carol Davila” București), Șerban-Ionuț Ciurea (student criminalistică la Londra) și Gheorghe Stancov (farmacist și botanist la UMF „Carol Davila” București). Numele provine de la cercul de cercetare din care aceștia fac parte, în cadrul Centrului de Inovatie si e-Health, în colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București, sub coordonarea Prof. Dr. Raluca Papacocea.
Pentru STAR, a fost primul an de participare la competiție, despre care Alfred Stoica, liderul grupului, menționează că va rămâne un punct important în evoluția și dezvoltarea profesională a fiecăruia dintre ei. Trei dintre membrii echipei sunt piloți și zboară în scop recreativ, iar una dintre dorințele lor este să poată zbura în spațiu.
Sera gândită de aceștia pentru a susține astronauții cu o dietă bazată pe plante este pliabilă și modulară. Componenta de reciclare este foarte importantă, așadar au găsit o modalitate prin care apa și gazele să fie reciclate împreună cu vaporii, care sunt răciți și reintroduși în rezervorul de apă și reutilizați. Un sistem de gestionare a deșeurilor va recupera apa din reziduurile de plante lăsate după recoltare, sporind astfel nivelul de durabilitate, deoarece aprope toate elementele sunt reciclate.
Aqualood îi are ca membrii pe Andrei Ciocoiu (16 ani), Filip Turcu (17 ani), Andrei Avram (16 ani), Alexandru Gidea (16 ani), Alexandru Turculeț (17 ani) și Michaelides Glafkos (16 ani). Pasionați de jocuri și cu experiență în crearea lor, aceștia au aplicat la competiție după ce unul dintre ei participase la un eveniment organizat de „ROTSA”, rotsa.ro „Am ales cu toții tematica Trail to Mars. Ideea era să reușim să construim un joc în 24 de ore prin care să facem domeniul spațial mai accesibil pentru copii între vârstele de 12-14 ani”, povestește Andrei Ciocoiu.
Totodată, Andrei a spus că această competiție i-a învățat lucrul în echipă și valoarea unui manager bun. Jocul creat de aceștia este „o dorință de a găsi soluții noi la niște probleme vechi și de a avansa și ajuta lumea în orice mod putem”, a mai adăugat Andrei.
De asemenea, un premiu special a fost acordat echipei „AMCG – Space Apps Challenge | 2021”, spaceappschallenge.org din București, pentru ideea lor cu potențial în zona spațială, mai exact crearea unui site web care să ajute NASA să transmită informații către cercetători.
AMCG este abrevierea de la Artemis Mission Communication Gadget, Artemis fiind misiunea NASA pentru revenirea oamenilor pe Lună. Tot echipă de juniori, formată din Ioan-David Păsărin (18 ani), Claudiu Mirel Acosti (17 ani), Dan Alexandru Danciu (18 ani), Denisa Maria Ravdan (17 ani), Anda Teodora Robea (16 ani) și Octavian Ianc (18 ani), aceștia și-au descoperit pasiunea pentru știință în alte proiecte, ca Școala de vară de Știință și Tehnologie de la Măgurele.
David spune că pasiunea pentru nave spațiale a început de la Star Trek, iar pe măsură ce a crescut, a aflat de viziunea lui Elon Musk și despre colonizare. Pentru Denisa, project manager-ul echipei, pasiunea „a început de la o vârsta destul de mică. Mereu îmi plăcea sa privesc cerul și mereu mă întrebam ce este acolo și cum pot sa ajung în acel loc. Când am mai crescut, am început sa mă interesez din ce în ce mai mult și așa am ajuns la pasiunea mea pentru astrofizică, ceea ce a dus, implicit, și la cea pentru navete spațială.”
Parașutarea în condiții de siguranță și baloane meteorologice
Cluj Napoca a avut doi reprezentanți calificați mai departe: „IoT4Nature – Space Apps Challenge | 2021”, spaceappschallenge.org cei care au conceput un dispozitiv electronic care să asigure detașarea parașutei navei spațiale în condiții de siguranță și într-un mod care să nu dăuneze mediului înconjurător, evitând șocul și praful de pușcă generate de mijloacele pirotehnice, și „Petru Rares Straight To Space – Space Apps Challenge | 2021”, spaceappschallenge.org care a împărtășit experiența câștigată prin lansarea unui balon meteorologic.
Dispozitivul creat de IoT4Nature
IoT4Nature înseamnă Alexandru Luchiian și Romelia Adriana Suciu, iar echipa își canalizează pasiunea și experiența din electronică și programare pentru a găsi soluții tehnice ce vin în rezolvarea unor probleme, înțelegerea naturii sau protejarea acesteia. Cei doi sunt la a doua participare, anul trecut fiind printre echipele finaliste în etapa globală.
„Este a doua oară când participăm și am avut o abordare diferită anul acesta. Am făcut o prezentare video care a avut pe fundal o lansare de navă spațială, iar povestea spune importanța părților mecanice, mai exact detașarea parașutei”, explică Alexandru.
Sistemul de detașare gândit se activează după ce nava spațială ajunge la 10.000 de picioare (3.048 metri) altitudine, iar modul de desprindere a parașutei este minim invaziv pentru mediul înconjurător, fiind eliminată explozia propriu-zisă.
Cei doi sunt foarte pasionați de rezolvarea cu ajutorul tehnologiei a problemelor de mediu și contribuie la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Aceștia au dezvoltat deja o rețea privată care măsoară calitatea aerului din România, Accesabilă pe stropdeaer.ro care folosește senzori ce măsoară particulele în suspensie pentru a culege informații și le oferă gratuit cetățenilor și autorităților. Mai mult, anul trecut au lansat și un proiect care monitorizează calitatea apelor de suprafață din lacuri și râuri, Accesabilă pe stropderoua.ro dar și o platformă prin care monitorizează inundațiile de pe râurile cu risc din România, Site oficial: .riverguard.ro
Echipa Petru Rareș Straight to Space este formată din Cristiana Oana (16 ani), Andra Bodea (17 ani), Alex Mico (16 ani), Mihai Șișeștean (17 ani), Darius Man (21 de ani) și Mihaela Leșe (56 de ani). Ei au creat un plan de lecție și o listă de materiale pentru a învăța oamenii pasionați să lanseze un balon meteorologic. „Ideea noastră a venit în urma unei astfel de experiențe, care a avut loc în august”, spune Cristiana Oana. „Sarcinile au fost împărțite echilibrat pentru a atinge toate aspectele importante: prelucrarea schemelor logice care explicau cel mai bine echipamentul necesar unei lansării, prezentarea detaliilor cu privire la aprobările necesare, legile fizice implicate, precauții și sfaturi, filmarea și montajul pentru Demo, comunicarea soluției în limba engleză. Deoarece am fost o echipă bine distribuită, patru elevi, un student și un profesor, am reușit să îmbinăm frumos ideile și să le dăm cu succes mai departe.”
Petru Rareș Straight to Space
Din Timișoara s-a calificat echipa „Dione – Space Apps Challenge | 2021”, spaceappschallenge.org care a dezvoltat Astroknowledge, un joc prin care participanții învață despre spațiu și care ar putea servi și ca instrument de predare cu ajutorul căruia profesorii le pot inspira tinerilor pasiunea pentru explorarea spațială.
Hartă virtuală care evidențiază deșeurile care orbitează în jurul Pământului
Echipa Hypercube a participat la hackathon-ul organizat la Iași. Ei au elaborat un proiect care creează o hartă virtuală a globului și afișează în timp real toate deșeurile spațiale care orbitează în jurul Pământului, cu impact atât asupra călătoriilor în spațiu, cât și asupra a diverse aspecte ale vieții pe Pământ.
Echipa Hypercube este cea mai tânără, formată din Brianna Alexandra Stan (16 ani), Maria Isailă (16 ani) și Caius Rughiniș (16 ani), toți elevi în clasa a XI-a, specializarea matematică-informatică bilingv, la Complexul Educațional Lauder-Reut din București.
„Hypercube este numele sub care am participat la mai multe proiecte în zona STEM și provine de la o figură geometrică destul de complexă care se referă la structura unui cub într-un număr arbitrar de n de dimensiuni”, povestește Brianna.
„Ideea cu care am participat la NASA Space Apps Challenge a venit în urma analizării temelor propuse în cadrul acestui hackathon. Am vrut să explorăm un subiect nou, despre care nu aveam informații, dar în același timp să contribuim într-un fel la rezolvarea unei probleme reale. Cantitatea tot mai mare de gunoi spațial care orbitează în jurul Pământului poate avea consecințe negative atât asupra viitoarelor misiuni spațiale, dar și asupra furnizorilor de servicii de comunicații prin satelit”, adaugă Brianna. Aplicația pe care au realizat-o în timpul hackathon-ului este „Space Trash Mapping”, hypertree.org publicului larg.
Cu șase proiecte calificate în etapa globală și o mențiune specială, competiția a început să capete tot mai multă notorietate în România. Anul trecut, doar patru proiecte au trecut mai departe. Echipa globală „NASA Space Apps Challenge”, spaceappschallenge.org a anunțat deja că, în 2022, competiția se va desfășura în primele două zile ale lunii octombrie.
