Dacă până acum „ești ceea ce mănânci” era o preocupare constantă a tuturor, Generația Z adaugă o componenta vizuală acestei sintagme: cât de frumos și instagramabil este locul unde mănânci.
Doi antreprenori români au creat o aplicație de telemedicină care s-a dovedit esențială în timpul pandemiei pentru a înlocui căutările pe Google cu discuții cu specialiști.
O cameră video montată în interiorul mașinii, care ridică pubelele din oraș, scanează proporția de deșeuri și gunoi cu ajutorul inteligenței artificiale. Proiectul dezvoltat de timișorenii de la PolyMore ar putea duce la un grad de reciclare mai mare.
O decizie recentă a Comisiei Europene introduce insectele pe lista produselor alimentare. Dacă alte culturi le folosesc de mult, pentru europeni acest lucru e inedit și oarecum controversat.
Parcul Național Natural Văcărești devine modelul-pilot pentru rețeaua națională a ariilor naturale urbane, zone verzi care să ridice standardul de viață al orășenilor.
La mai mult de un an de când work from home a devenit normalitate pentru majoritatea industriilor, clădirile de birouri au încă porțile deschise. Se lucrează și în sistem hibrid, iar unii angajați preferă să vină la birou.
După ce inundațiile au stricat aproape complet habitatul unor pești de pe râul Gilort, un nou proiect va construi pasaje de migrație pentru ei, dar și o întreagă infrastructură conexă care să le refacă mediul.
O întâlnire a artiștilor români cu cercetători științifici devine un proiect de pionierat în domeniul Art & Science, unde sunetul, artele vizuale și bioarta sunt elementele centrale.
Un concept nou, care redefinește relația dintre materie primă și afacere, este din ce în ce mai prezent în obiceiurile noului val al bucătăriei românești.
Un vechi dicton spune că „suntem ceea ce mâncăm”, dar varianta contemporană ar trebui să menționeze și ce aruncăm. Risipa alimentară este un fenomen tot mai accentuat, cauzat de cumpărăturile excesive.
