Sci-Memo: Cel mai vechi impact dovedit al unui meteorit cu Pământul15 min read

Mostre de rocă vechi de 3,48 miliarde de ani, prelevate în vestul Australiei par să fie cele mai vechi dovezi de până acum ale unui meteorit care a lovit Pământul.

O echipă internațională de cercetători susține că a descoperit cea mai veche dovadă a impactului unui meteorit cu Pământul. Într-o lucrare prezentată laConferința de Știință Lunară și Planetară din Texas, „Earth’s Oldest Preserved Extraterrestrial Impact Deposit? Evidence For A Large Impactor 3.48 Billion-Years-Ago (Dresser Formation, Pilbara Craton, Australia), usra.edu (PDF) autorii susțin că au găsit structuri geologice minuscule în mostre de piatră vechi de aproximativ 3,48 miliarde din vestul Australiei, care ar putea fi formate ca urmare a unui astfel de impact.

Dovezi ale impacturilor cu meteoriți din perioada timpurie a planetei sunt foarte dificil de găsit, deoarece deplasările plăcilor tectonice și eroziunea au șters urmele acestor evenimente. Cel mai vechi crater de impact cunoscut în prezent este craterul Yarrabubba din Australia de Vest, care datează de acum 2,23 miliarde de ani.

Structurile observate de cercetători în cratonul Pilbara din Australia, numite sferule de rocă, nu se formează doar ca urmare a impactelor de meteoriți. Ele au până în cinci milimetri și, de obicei, se formează din evenimente care produc topirea rocilor și aruncarea lor în atmosferă, precum erupțiile vulcanice sau impacturi cu obiecte cosmice. Sferulele se răcesc rapid,se solidifică șie conțin, de obicei, sticlă, minerale sau metale.

În acest caz, forma sferulelor – similară fie unor picături, fie unor gantere – arată că ele s-au formate într-un impact petrecut la o viteză extrem de ridicată. Mai mult, compoziția lor chimică indică o origine extraterestră: nu doar că au o concentrație mai mare de elemente din grupa platineiPlatină, paladiu, rodiu, ruteniu, iridiu și osmiu. decât rocile terestre, dar și restul elementelor au semnături izotopice diferite față de cele de pe Pământ.

Cercetătorii vor continua să studieze sferulele în cauză, mai ales pentru că ele sunt similare cu alte sferule găsite în mostre ceva mai „recente” din Australia sau Africa de Sud, cu vârste cuprinse între 3,2 și 3,4 miliarde de ani.

Numărul infecțiilor fungice letale crește în Statele Unite

Dacă The Last of Us ți-a ridicat câteva întrebări despre amenințarea ciupercilor, nu te va liniști prea mult raportul lansat recent de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite,„Worsening Spread of Candida auris in the United States, 2019 to 2021”, acpjournals.org privind răspândirea unei infecții fungice greu de tratat și cu potențial chiar letal.

CDC spune că infecția cu Candida auris poate fi letală pentru persoanele cu sistem imunitar slăbit sau care folosesc anumite dispozitive medicale, precum cateterele. În SUA, numărul cazurilor s-a dublat în 2021 și a crescut exponențial și în 2022. Infecția este imună la tratamentele antifungice în majoritatea cazurilor testate. Simptomele cele mai comune sunt febra și frisoanele care nu se ameliorează după tratament, iar infecția se poate răspândi prin contact cu pacienții afectați și suprafețe sau echipamentele contaminate.

Totuși, mai este mult până la Cordyceps, iar CDC-ul pune o parte din creșterea semnificativă a numărului de cazuri pe dezvoltarea unor metode mai eficiente de screening. Răspândirea ciupercii a fost probabil influențată și de presiunea pe care pandemia de COVID-19 a exercitat-o asupra unităților medicale, care ar fi putut complica eforturile de prevenție a transmiterii infecției.

CITEȘTE ȘI: Trei întrebări cu care am rămas după primul sezon The Last of Us

Telescopul Webb a captat preludiul rar al unei supernove

Observatorul spațial James Webb și-a mai trecut o raritate pe lista deja lungă a observațiilor spațiale inedite. Acesta a captat o stea aflată într-un stadiu numit „Wolf-Rayet” – unul dintre ultimele stadii de existență al unei stele masive înainte de a deveni o supernovă. În acest caz, Webb a surprins steaua Wolf-Rayet 124, situată la 15.000 de ani-lumină distanță în constelația Sagitta, cu instrumentele sale de infraroșu apropiat și mediu.

NASA/ESA/CSA/STScI/Webb/ERO Production Team

Stelele Wolf-Rayet încep să-și „scuture” materialul din straturile exterioare, creând, precum în imaginea captată de telescopul spațial, nori vaști de gaze și praf. În acest, WR-124, aflată în centrul imaginii, are o masă de 30 de ori mai mare decât Soarele și deja a scuturat o cantitate de materie de circa zece ori mai mare decât acesta. Observația este una extrem de rară, deoarece puține stele intră în stadiul Wolf-Rayet înainte de a se transforma în supernove, iar durata acestui stadiu este extrem de scurtă.

5 studii care ne-au atras atenția

Primii neutrini observați într-un experiment cu un accelerator de particule

O echipă de fizicieni de la Universitatea din California„First Physics Results from FASER”, cern.ch a detectat pentru prima dată neutriniUn tip de particule elementare fără sarcină electrică și cu masă mai mică decât a electronilor creați în urma unui experiment efectuat cu un accelerator de particule, cu ajutorul unui detector nou instalat pe acceleratorul Large Hadron Collider de la CERN.

Cobai născuți în premieră din doi părinți biologici masculi

Un studiu publicat recent în Nature„Generation of functional oocytes from male mice invitro”, nature.com/ detaliază un experiment inedit cu potențial revoluționar: o echipă de cercetători japonezi a reușit să creeze celule-ou din unele provenite exclusiv de la cobai masculi, experiment care a dus la nașterea a șapte pui cu doi tați biologici.

Procesul, care a constat în transformarea unor celule de piele din coada rozătoarelor în celule stem pluripotente, care au fost fertilizate și implantate în mame-surogat, a avut o rată de succes de aproximativ 1%. Succesul experimentului deschide posibilitatea teoretică ca procesul să poată fi repetat pe viitor și la oameni, ceea ce ar permite, de exemplu, ambilor parteneri dintr-un cuplu de bărbați să contribuie la conceperea unui copil prin inseminare artificială într-o mamă-surogat.

De ce evoluează animalele domesticite din specii diferite într-un mod similar?

O cercetare din Proceedings of the Royal Society B„Shared reproductive disruption, not neural crest or tameness, explains the domestication syndrome”, royalsocietypublishing.org propune o nouă explicație pentru un fenomen cunoscut sub numele de „sindromul domesticirii”, în care specii diferite de animale care sunt domesticite de om evoluează, în timp, în moduri similare.

Studiul susține că evoluția animalelor domesticite este influențată, în principal, de patru factori care sunt afectați în procesul de domesticire, anume: mai puține lupte între masculi, mai puțini masculi din care femelele își pot alege partenerul, disponibilitate mai mare a hranei, cu mai puțini potențiali prădători, și stres matern mai ridicat.

Tratamentele de regenerare osoasă ar putea beneficia de pe urmă coarnelor de cerb

Cercetători de la mai multe institute de colaborare din China a descoperit că celulele stem prelevate din coarne de cerbi au potențialul de a ajuta în tratamente regenerative ale oaselor la alte specii, conform unui experiment detaliat în Science.„A population of stem cells with strong regenerative potential discovered in deer antlers”, science.org

 A fost descoperită insecta cu cel mai complicat genom

Un studiu publicat în PLOS One„New estimates of genome size in Orthoptera and their evolutionary implications”, plos.org de cercetători din Germania și Cehia arată că o specie rară de greieri nativă regiunii central-europene, Bryodemella tuberculata, are cel mai mare genom al oricărei insecte secvențiate până în prezent. Mai mult, acesta are de șapte ori mai multe secvențe decât genomul uman.

Recomandările Mindcraft Stories

1.   Există foarte multe podcasturi interesante în zona științei, însă Straight from a Scientist este unul dintre cele mai apropiate de o discuție informală între doi sau mai mulți cercetători care poate fi înțeleasă relativ ușor și de publicul nespecializat. În cele mai multe ediții, formatul reprezintă o discuție între Connor Wander – el însuși cercetător și doctor în boli neurodegenerative – și un alt invitat specializat pe tema fiecărui episod, care poate varia de la biologia marină, la nanotehnologie sau analiza științifică a dietelor. Podcast-ul poate fi urmărit pe Spotify, Apple Podcasts sau Google Podcasts.
2.   Profesorul de teoria informației Oliver Johnson oferă câteva sfaturi într-un articol din The Guardian despre cum pot fi gestionate cât mai eficient știrile care vin însoțite tot mai des de „rafale” de cifre și statistici, în special despre cum pot fi aplicate idei matematice pentru a le înțelege într-un mod mai puțin senzaționalist și mai apropiat de realitate.
3.   Există multe informații confuze sau contradictorii despre ce cantități de combustibili fosili mai există pe Pământ și în cât timp se vor epuiza. Ei bine, pentru o imagine mai clară, ZME Science analizează subiectul pe baza celor mai recente de date consum, estimări de stocuri și studii.