Cel mai scump instrument spațial din istorie a mai punctat o premieră, confirmând existența unei exoplanete relativ apropiate, de dimensiuni similare Pământului
O echipă de astronomi de la Universitatea Johns Hopkins din Maryland, SUA a reușit în premieră să confirme existența unei exoplanete pe baza observațiilor efectuate de telescopul spațial James Webb.„Webb Confirms Its First Exoplanet”, nasa.gov
LHS 475b este o planetă cu dimensiuni în proporție de 99% similare Pământului. Corpul orbitează o pitică roșie situată la 40,7 ani-lumină distanță, în constelația Octantului.
Urme ale planetei au fost descoperite pentru prima dată de NASA cu un alt telescop spațial, TESS.Transiting Exoplanet Survery Satellite, un telescop spațial lansat în 2018 specializat în detectarea exoplanetelor Pe baza acestor informații, James Webb a reușit să identifice planeta prin intermediul spectrografului cu infraroșu apropiat pe care îl are în dotare.
Din observațiile telescopului s-au putut distinge mărimea corpului și faptul că LHS 475b este o planetă stâncoasă, ale cărei temperaturi de suprafață le depășesc cu sute de grade pe cele de pe Terra. Însă cercetătorii au încercat să vadă dacă pot obține informații și despre atmosferă, prin analizarea luminii emanate de astrul lui LHS 475b care trece prin spațiul în care ar trebui să fie situată atmosfera planetei. Astfel de măsurători pot arăta cele mai comune molecule din compoziția unei atmosfere, dar ar putea semnala și absența acesteia.
Deocamdată, astronomii au reușit să excludă anumite tipuri de atmosfere – exoplaneta nu ar putea avea, de exemplu, o atmosferă dominată de metan, deoarece în acest caz ar trebui să blocheze o cantitate mai mare din lumina emisă de pitica roșie. Cel mai probabil, LHS 475b are o atmosferă exclusiv formată din dioxid de carbon sau nu are deloc atmosferă, însă autorii studiului nu au putut determina un răspuns exact. În schimb, ei au reușit să afle că planeta efectuează o orbită completă în jurul astrului său în doar două zile.
James Webb „pune ținta” pe o galaxie în spirală
Tot James Webb a obținut și una dintre cele mai interesante imagini spațiale de la sfârșitul anului trecut. Aceasta are în centru galaxia în spirală NGC 7469,„A Wreath of Star Formation in NGC 7469”, esawebb.org cu diametru de aproximativ 90.000 de ani-lumină, care este situată la circa 220 de milioane de ani-lumină față de Terra.
ESA/Webb/NASA/CSA/L. Armus/A.S. Evans
Caracteristica principală a imaginii sunt brațele sub formă de stea cu șase colțuri care par că emană dinspre centrul galaxiei, ca și cum aceasta ar fi o țintă. Doar că acestea nu sunt reale, ci sunt efectul unui artefact vizual care ține de modul în care a fost construită oglinda principală a telescopului. Mai exact, efectul este un tipar produs de modul în care lumina se refractă de pe părțile ascuțite ale telescopului, și este motivul pentru care anumite stele par că au formă de cruce clasică atunci când sunt privite printr-un telescop. În cazul lui James Webb, segmentele oglinzilor sunt hexagonale, rezultând într-un artefact cu șase brațe.
5 studii care ne-au atras atenția
Jupiter și cel mai mare satelit al său au o colaborare magnetică explozivă
O cercetare apărută în Geophysical Research Letters„Evidence for Magnetic Reconnection at Ganymede’s Upstream Magnetopause During the PJ34 Juno Flyby”, wiley.com susține că un proces fizic interesant are loc între Jupiter și cel mai mare satelit al acestuia, Ganymede, singura lună din Sistemul Solar care dispune de un câmp magnetic propriu. Numit „reconectare magnetică”, fenomenul este practic o interacțiune dintre magnetosferele celor două corpuri care ale loc la limita celor două zone, în magnetopauză, în cadrul căreia energia magnetică se transformă în energie kinetică și căldură.
Un AI poate cartografia zonele mlăștinoase cu acuratețe ridicată
O echipă de cercetători de la organizația Chesapeake Conservancy,Un ONG care susține eforturile de conservare ale estuarului cu același nume de pe coasta de est a Statelor Unite a creat un model de AI care poate cartografia zonele de mlaștină pe baza imaginilor din satelit cu acuratețe de 94%.„Convolutional neural network for high-resolution wetland mapping with open data: Variable selection and the challenges of a generalizable model”, sciencedirect.com/
Agresivitatea câinilor ar putea depinde de sexul stăpânului
Un studiu publicat în jurnalul Applied Animal Behavour Science„Relationships among morphological, environmental, social factors and aggressive profiles in Brazilian pet dogs”, sciencedirect.com susține că agresivitatea câinilor domestici ar putea fi influențată, printre altele de anumite caracteristici ale stăpânilor, dar și de cât des este scos patrupedul la plimbare. Autorii au observat, de exemplu, că patrupedele cu stăpâni de sex feminin latră mult mai rar la străini, iar cei care sunt plimbați zilnic sunt mai puțin agresivi către propriul stăpân și alte persoane.
Doi coloși spațiali mai aproape ca niciodată de coliziune
O echipă de astronomi americani a descoperit cea mai apropiată pereche de găuri negre supermasive observată până în prezent, conform unui studiu publicat în The Astrophyical Journal Letters.„UGC 4211: A Confirmed Dual Active Galactic Nucleus in the Local Universe at 230 pc Nuclear Separation”, iop.org Cele două corpuri, cu mase de 200 și, respectiv, 125 de milioane de ori mai mari decât cea a Soarelui, au fost formate după ciocnirea a două galaxii la aproximativ 480 de milioane de ani-lumină distanță de Terra. Distanța dintre ele a fost măsurată la „doar” 750 de ani-lumină, ceea ce înseamnă că ele se vor ciocni, la rândul lor, în câteva sute de milioane de ani, formând o singură gaură neagră și mai mare.
O nouă substanță pentru reconstruirea genunchiului
Cercetătorii de la Universitatea Duke„ A Synthetic Hydrogel Composite with a Strength and Wear Resistance Greater than Cartilage”, wiley.com au creat un nou material care poate fi folosit pe post de cartilaj sintetic la persoanele care necesită implanturi la genunchi. Autorii susțin că substanța, un hidrogel format din fibre de celuloză și alcool polivinilic, ar fi mai durabilă și mai protectivă pentru articulațiile genunchiului decât cele folosite pentru implanturile actuale. Un astfel de implant ar putea ajuta persoanele cu dureri persistente de genunchi care nu necesită încă înlocuirea totală a acestuia.
Recomandările Mindcraft Stories
Probabil că ai auzit de multe ori că informațiile din articolele de Wikipedia nu pot fi luate ca atare, din cauza faptului că majoritatea paginilor pot fi editate de orice utilizator. Dar cât de mare este riscul de a da peste informații false pe cel mai mare portal de cunoaștere al lumii? Ei bine, mult mai scăzut decât cred mulți, arată ZME Science „Is Wikipedia accurate? Study shows Wikipedia’s Accuracy is 99.5%”, zmescience.com într-un material în care analizează studii care au testat acuratețea informațiilor de pe portal de-a lungul timpului.
Ideea că universul ar fi de fapt doar o simulare computerizată nu e doar de Matrix, ci este discutată ca posibile teorie științifică de diverși cercetători. Dar dacă acesta chiar ar fi cazul, „The New York TimesAre We Living in a Computer Simulation, and Can We Hack It?”, nytimes.com se întreabă dacă există vreun mod de a o hackui în favoarea noastră sau pentru a scăpa.
Adaptarea HBO a jocului The Last of Us a început cu dreptul, primind recenzii pozitive de la critici și fani deopotrivă. Dar un fapt poate mai puțin remarcat este că sursa pandemiei din serial și joc, o ciupercă parazită din familia Cordyceps, chiar există în realitate și chiar transformă furnici în zombie pentru a se răspândi. Wired a discutat cu o profesoară universitară de biologie despre cum funcționează, mai exact, acest mecanism:
Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.
Un studiu despre utilizarea porumbeilor pentru ghidarea rachetelor și unul despre abilitățile de înot ale păstrăvilor morți s-au numărat printre câștigătoarele ediției din 2024 a concursului Ig Nobel, dedicat realizărilor științifice comice.
