Telescopul spațial cu care ESA vrea să cerceteze energia și materia întunecată a ajuns în punctul Lagrange L2 și și-a început misiunea științifică.
Agenția Spațială Europeană a publicat,// „Euclid’s first images: the dazzling edge of darkness”, esa.int // pe 7 noiembrie, primele imagini captate de telescopul spațial Euclid, lansat în luna iulie. ESA vrea să folosească telescopul pentru a obține imagini de ansamblu ale unor porțiuni largi ale Universului, în speranța că acestea vor releva dinamici la scară largă care vor ajuta la cercetarea materiei și energiei întunecate, despre care se teoretizează că alcătuiesc 95% din Univers.
Primele imagini transmise de Euclid reprezintă o demonstrație a capabilităților telescopului de a surprinde miliarde de galaxii „dintr-un foc”, la rezoluții mult mai mari decât cele de până acum. Un exemplu este imaginea clusterului de galaxii Perseu, în care Euclid a surprins câteva alte sute de mii de galaxii de fundal, inclusiv unele situate la 10 miliarde de ani-lumină de Pământ.
ESA/Euclid Consortium/NASA
Telescopul a captat și cele mai detaliate imagini de până acum ale galaxiei spirale IC 342 (numită și Caldwell 5), una foarte similară ca formă cu Calea Lactee, precum și a clusterului NGC 6397, unul dintre cele mai apropiate roiuri stelare de Pământ, situat la o distanță de 7.800 de ani-lumină.
ESA/Euclid Consortium/NASA
Euclid a surprins și o imagine spectaculoasă și a uneia dintre cele mai cunoscute structuri cosmice, Nebuloasa Cap de Cal din constelația Orion. Cercetătorii speră să descopere în imagine stele care nu puteau fi văzute anterior și chiar și urme ale unor exoplanete.
ESA/Euclid Consortium/NASA
Însă poate cea mai importantă dintre imaginile captate de telescopul spațial european este cea a galaxiei neregulate NGC 6822. Galaxiile neregulate sunt galaxii de dimensiuni mai mici, care nu au o formă specifică. Majoritatea galaxiilor formate în perioada de început a universului erau neregulate. Astfel de galaxii au pus bazele galaxiilor mai mari și complexe, iar cercetarea lor poate oferi indicii despre cum energia și materia întunecată au afectat astfel de procese.
ESA/Euclid Consortium/NASA
Scopul final al observațiilor efectuate cu telescopul Euclid va fi crearea celei mai detaliate hărți tridimensionale a Universului de până acum. În acest sens, instrumentul este echipat cu o cameră de 600 de megapixeli pentru a înregistra spectrul vizibil al luminii, un spectrometru care poate capta infraroșul apropiat și un fotometru, cu care va studia proprietățile electromagnetice ale luminii emise de galaxiile detectate.
Euclid face observațiile de la punctul de orbită Lagrange L2, situat la 1,5 milioane de kilometri față de Pământ, unde se mai află și telescopul spațial James Webb și un alt instrument ESA, observatorul spațial Gaia. Euclid este așteptat să funcționeze până cel puțin în 2029.
Cel mai detaliat studiu genetic asupra cancerului de prostată
O echipă internațională de cercetători a alcătuit cea mai detaliată listă de mutații genetice care pot crește riscul apariției cancerului de prostată. Autorii studiului, publicat în Nature Genetics,// „Characterizing prostate cancer risk through multi-ancestry genome-wide discovery of 187 novel risk variants”, nature.com // au catalogat 451 de astfel de mutații, dintre care 187 sunt noi, iar 150 dintre cele descoperite anterior au fost plasate mai precis în genom.
Cercetarea a fost realizată prin studierea informațiilor genetice prelevate de la peste 150.000 de pacienți de cancer de prostată și un grup de control de 780.000 de persoane europene, africane, asiatice și hispanice.
Este, totodată, și cel mai divers studiu de acest fel efectuat până acum. Acest aspect a permis crearea unor ipoteze și în funcție de origine, precum corelarea unor mutații cu variante mai agresive ale bolii la persoanele de origine africană.
Astfel de concluzii ar putea fi vitale în dezvoltarea unor screeninguri și scheme de tratamente mult mai eficiente pentru cancerul de prostată. Sistemele actuale prin care medicii determină riscul bolii calculează doar șansele ca aceasta să apară la un individ pe parcursul vieții, dar nu și riscul ca acesta să sufere de o formă mai agresivă.
5 știri care ne-au atras atenția
Cum disrup anestezicele starea de conștiență
Cercetători de la Institutul Picower din cadrul MIT // „Propofol-mediated Unconsciousness Disrupts Progression of Sensory Signals through the Cortical Hierarchy”, mit.edu // au făcut o descoperire interesantă despre modul în care funcționează anestezia, într-un studiu efectuat pe animale de laborator: sub influența unui anestezic comun, propofolul, informațiile senzoriale ajung în continuare la creier, însă acestea nu se mai răspândesc către diversele regiuni cerebrale așa cum ar face-o în mod normal. Asta ar indică faptul că starea de conștiență necesită, în primul rând, o comunicare și sincronizare complexă între diferitele regiuni ale creierului.
Progresul bolii Huntington, încetinit în insecte de laborator
Noi tratamente ar putea fi posibile pentru boala Huntington,// O boală neurodegenerativă incurabilă care induce, în timp, demență, mișcări involuntare și moartea pacientului. Nu există deocamdată nici măcar modalități de încetini progresia bolii, iar singurele tratamente sunt bazate pe ameliorarea simptomelor. // după ce un studiu, publicat în Nature//„m1A in CAG repeat RNA binds to TDP-43 and induces neurodegeneration”, nature.com // de cercetători de la Universitatea California, susține că s-au găsit modalități pentru a-i încetini progresia la musculițe de oțet și râme de laborator.
Cercetătorii au descoperit un proces chimic asociat progresiei bolii, numit metilație, care are loc atunci când erorile de transcriere a ADN-ului în ARN rezultă într-un număr mult mai mare de secvențe genetice repetitive decât în mod normal. Asta creează o distribuție anormală de proteine toxice, iar pentru a încetini procesul, cercetătorii au introdus în insecte o altă proteină care inhibă metilația.
Cea mai îndepărtată gaură neagră detectată cu raze X
Un studiu publicat în Nature Astronomy// Evidence for heavy-seed origin of early supermassive black holes from a z ≈ 10 X-ray quasar”, nature.com // documentează descoperirea celei mai îndepărtate găuri negre observate cu raze X. Cu ajutorul unor date de la observatorul spațial cu raze X Chandra și telescopul James Webb, autorii au reușit să descopere semne ale unei găuri negre supermasive aflată în formare acum 13,2 miliarde de ani.
Rămășițe ale coliziunii care ar fi creat Luna s-ar afla în scoarța terestră
O echipă internațională de cercetători// „Moon-forming impactor as a source of Earth’s basal mantle anomalies”, nature.com // susține că o anomalie din scoarța Pământului ar putea fi o rămășiță a impactului ipotetic dintre Terra și o altă planetă primordială, Theia, de acum 4,5 miliarde de ani, în urma căruia s-ar fi format Luna.
Pe baza unor modele computaționale, autorii au descoperit două zone de câteva mii de kilometri, din scoarța inferioară a planetei, în care undele seismice se comportă diferit, scăzând în velocitate atunci când trec prin ele. Simulările efectuate pe aceste zone sunt congruente cu prezența unei cantități mare de fier, similară celei din rocile lunare.
Continent pierdut, găsit scufundat
Un studiu publicat în jurnalul geologic Gondwana Research// „Finding Argoland: Reconstructing a microcontinental archipelago from the SE Asian accretionary orogen”, sciencedirect.com // susține că fragmente tectonice situate pe fundul Oceanului Indian și în scoarța din sud-estul Asiei ar fi rămășițe unui fost continent, Argoland. Acesta s-ar fi separat de Australia în perioada jurasică târzie, acum peste 155 de milioane de ani, și inițial avea peste 5.000 de km în lungime. Argoland s-ar fi fragmentat într-un arhipelag în perioada triasică, și s-a scufundat în timp.
Recomandările Mindcraft Stories
Colonizarea altor planete este unul dintre obiectivele omenirii, însă nu se vorbește prea des despre posibilele bariere din calea acestuia, precum faptul că radiația cosmică ar putea face imposibile nașterile. Scientific American a vorbit cu soții Kelly și Zach Weinersmith, care au abordat astfel de probleme într-o carte lansată recent, A City on Mars.
Ediția de săptămâna aceasta a podcastului Science Weekly, găzduit de The Guardian, abordează un subiect controversat: ce dovezi există pentru utilizările medicinale ale CBD-ului. Realizatorii au vorbit cu cercetătorul Will Lawn, care a studiat în detaliu efectele substanței asupra organismului.
MIT Technology Review explică știința și polemicile din spatele uterelor artificiale, dispozitive menite să salveze copiii născuți extrem de prematur. Tehnologia se apropie de faza testelor clinice pe oameni în Statele Unite.
Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.
Deși legislația majorității țărilor UE s-a aliniat cu recomandările Consiliului Europei, accesul efectiv la arhive rămâne problematic, inclusiv în România, arată un studiu recent.
În timp ce „Big AI” îți cere 20 de dolari pe lună, apar modele alternative pe care le-ai putea folosi gratuit. Dacă știi programare. Sau dacă-ți cumperi ochelari.
Un nou studiu arată că 56 de companii, în frunte cu Coca-Cola, sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic produs de branduri. Fiecare creștere de 1% în producția de plastic corespunde unei creșteri de 1% în nivelul poluării cu plastic din mediul înconjurător.
