Cel mai mare și mai puternic vehicul spațial construit în istorie a fost lansat cu succes, însă a explodat în atmosferă.
Primul test de zbor orbital al rachetei cu care SpaceX plănuiește să ajungă pe Marte, Starship, s-a încheiat joi cu o explozie după aproximativ trei minute de zbor, în momentul în care racheta ar fi trebuit să se separe de booster-ul atașat pentru lansare.
Un prim interval de lansare a fost ratat în cursul zilei de luni, în urma înghețării unei supape din vehicul, așa că Starship a primit unda verde joi după-amiază.„SpaceX’s 1st Starship and Super Heavy launch: How it will work”, space.com
Testul a presupus lansarea de la complexul SpaceX din Boca Chica, Texas al unui ansamblu format din racheta Starship și booster-ul Super Heavy. Acesta din urmă ar fi trebuit să se separe de rachetă la două minute și jumătate după lansare, după o manevră de rotire verticală. Însă racheta a continuat să se rotească necontrolat, explodând la o altitudine de 39 de km.
Dacă separarea ar fi fost efectuată cu succes, Starship ar fi trebuit să se folosească de propriile motoare Raptor timp de 560 de secunde pentru a intra în orbita planetei. Naveta ar fi trebuit să atingă o viteză aproape de cea orbitală (aproximativ 28,160 km/h pentru o orbită joasă) și o altitudine de 241 de kilometri. Planul prevedea ca, după un tur aproape complet al Pământului, Starship să reintre în atmosfera terestră și să se prăbușească în Oceanul Pacific la aproximativ 100 de km nord-vest de insulele Hawaii, după un zbor de 90 de minute.
Ansamblul de la Boca Chica reprezintă cel mai mare vehicul spațial construit până în prezent, având o înălțime de aproximativ 120 de metri. Cele 33 de motoare Raptor din booster-ul Super Heavy pot genera o forță de propulsie de până la 74,5 milioane de newtoni – aproape dublă față de actualul record, deținut de Space Launch System-ul celor de la NASA SLS poate genera până la 39 de milioane de newtoni
Înaintea lansării de luni, fondatorul SpaceX Elon Musk a ținut, în mod necaracteristic, să tempereze așteptările, „Elon Musk hints Starship rocket may explode on first orbital launch, predicting 50% chance of success and ‘guaranteeing excitement’”, businessinsider.com susținând că ar considera zborul un succes dacă Starship ar fi lansată cu succes, iar eventualele defecțiuni ar apărea la o distanță suficient de mare pentru a nu deteriora platforma de lansare.
RMN-uri de mii de ori mai specifice, deocamdată pe cobai
Un studiu la care au contribuit cercetători de la mai multe universități americane, publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences,„Merged magnetic resonance and light sheet microscopy of the whole mouse brain”, pnas.org ar putea deschide calea către investigații RMN (rezonanță magnetică nucleară) efectuate la o rezoluție mult mai ridicată decât în prezent.
Aparatele RMN creează imagini 3D detaliate ale interiorului corpului uman folosind un câmp magnetic puternic și unde radio. Această combinație provoacă semnale energetice în protonii din corpul uman pe care tot aparatul de RMN le detectează. Câmpul magnetic este generat de aparatele RMN prin bobine speciale, în timp ce alte tipuri de bobine detectează semnalele și le trimit spre computerul care le procesează în imagini.
Grupul de cercetare în cauză a testat un aparat RMN experimental care folosește bobine de 100 ori mai puternice decât cele din aparatele clinice și le-a combinat cu o metodă de computerizare foarte performantă pentru a obține o scanare a creierului unui cobai. Imaginea rezultată are o rezoluție de 1.000 de ori mai mare decât aparatele preclinice folosite pe rozătoare, generând voxeliEchivalentul pixelului într-o rezoluție 3D de milioane de ori mai mici decât cei obținuți în imagistica cu actualele aparate RMN clinice.
Metoda a fost creată special pentru scanarea creierelor de rozătoare și va trebui adaptată pentru utilizarea la oameni, însă cercetătorii susțin că beneficiile acesteia sunt deja vizibile. Un exemplu este faptul că rezoluția înaltă permite observarea la nivel individual al celulelor producătoare de dopamină care au legătură cu progresia bolii Parkinson, ceea ce ar permite specialiștilor să înțeleagă mai bine cum se manifestă boala la nivel celular. Și nu doar atât: modele pe baza creierelor de cobai sunt folosite des în studiul multor boli neurodegenerative la oameni, de la Huntington la Alzheimer.„Brain MRIs just got a thousand times sharper”, zmescience.com
Webb a luat în vizor inele lui Uranus
Deși în multe cazuri oferă imagini extraordinare ale spațiului îndepărtat, puternicul telescop spațial James Webb poate arăta ipostaze dramatice și ale unor obiecte mult mai apropiate. Un exemplu este imaginea recentă publicată de NASA și ESA în care Uranus, a șaptea planetă ca distanță față de Soare din Sistemul Solar, este surprinsă de telescop la rezoluție înaltă, împreună cu inelele sale.
NASA/ESA/CSA/STScI/J. DePasquale
Imaginea a fost obținută cu instrumentele de infraroșu apropiat ale lui James Webb și arată 11 din cele 13 inele cunoscute ale gigantului de gheață. Cele mai apropiate două inele de planetă, abia vizibile, au fost surprinse doar pentru a treia oară în istorie, după ce au fost descoperite în 1986, atunci când sonda Voyager 2 a trecut în apropierea planetei.
5 studii care ne-au atras atenția
Nanoelectronicele care își modifică forma ar putea schimba tehnologia
O echipă de fizicieni de la Universitatea California din Irvine, Statele Unite a descoperit„Mechanically reconfigurable van der Waals devices via low-friction gold sliding”, science.org pentru prima dată dispozitive electronice la scară nanometrică care își pot modifica forma deși există în stare solidă. Procesul este oarecum similar celui pe baza căruia funcționează magneții folosiți la etanșarea ușilor de frigider, iar autorii susțin că această proprietate ar putea fi folosită pe viitor, de exemplu, pentru a construi circuite electrice cu părți autoreconfigurabile.
Cimentul care captează carbon
Cercetători de la Universitatea Washington au reușit să creeze o formulă de ciment care absoarbe dioxidul de carbon din aer și are o duritate similară cimentului tradițional, conform unui studiu publicat în jurnalul Materials Letters. „Towards sustainable industrial application of carbon-negative concrete: Synergistic carbon-capture by concrete washout water and biochar”, sciencedirect.com
Când extincțiile în masă se multiplică
Într-o cercetare publicată în Earth and Planetary Science Letters,„Global oceanic anoxia linked with the Capitanian (Middle Permian) marine mass extinction”, sciencedirect.com o echipă internațională de geologi susține că a găsit dovezi că una dintre perioadele de extincție în masă care a avut loc acum circa 260 de milioane de ani, cunoscută drept Extincția Capitaniană, ar fi fost compusă de fapt din două evenimente distincte, la distanță de trei milioane de ani, ambele provocate de erupții vulcanice masive (acum 262, respectiv 259 de milioane de ani).
Interesant este că evenimentele au fost relativ apropiate de cel mai mare eveniment de extincție în masă din istoria Terrei, cel Permian-Triasic, care a șters 57% din familiile biologice de pe planetă acum aproximativ 251,9 milioane de ani.
A treia protoplanetă confirmată oficial
O echipă de cercetători din Belgia și Australia a confirmat, printr-un studiu„Confirmation and Keplerian motion of the gap-carving protoplanet HD 169142 b”, oup.com bazat pe analiza unor observații efectuate cu instrumentul SPHERE al Observatorului Sudic European, descoperirea celei de-a treia protoplanete cunoscută până în prezent.
Protoplanetele sunt planete aflate încă în etapa de formare, adică în perioada în care își adaugă material din discurile protoplanetare care se formează în stele noi. Un astfel de corp a fost confirmat în discul lui HD 169142, observat de mai multe ori între 2015 și 2019.
Mai nou, există și baterii comestibile
Un studiu publicat în Advanced Materials anunță crearea unei baterii comestibile, reîncărcabilă și cu voltaj scăzut, creată integral din substanțe comestibile. Astfel de baterii ar putea fi folosite pe viitor în dispozitive electronice medicale comestibile, oferind alternative mai puțin invazive pentru diagnostice sau tratamentele diverselor boli gastro-instestinale. „An Edible Rechargeable Battery – Ilic”, wiley.com
Recomandările Mindcraft Stories
Folosirea narcoticelor ilegale în tratamentele medicale este, evident, un subiect sensibil, însă dezbaterea ar putea căpăta o nouă anvergură anul acesta, în cazul destul de probabil în care Administrația pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite va aproba o terapie nouă cu MDMA pentru sindromul de stres postraumatic. Nature„US could soon approve MDMA therapy — opening an era of psychedelic medicine”, nature.com face o analiză a subiectului și explică cum ar putea decizia să afecteze viitorul terapeutic al drogurilor psihedelice.
Dacă ești un admirator al unora dintre cele mai inteligente păsări pe care le poți întâlni în viața de zi-cu-zi, și anume ciorile, poate că te-ai întrebat dacă ar trebui să le dai de mâncare (și, dacă ai ajuns la concluzia că da, cu ce ar trebui să le hrănești). ZME Science„What Do Crows Eat? An In-Depth Look at the Diet of These Intelligent Birds”, zmescience.com explică pe larg discuția în jurul hrănirii păsărilor și ce diete le sunt benefice.
Există multe canale de YouTube specializate pe știință care reușesc să-și prezinte subiectele într-un format atractiv și ușor de înțeles, însă mai rar găsești pe platformă cercetători care explică în detaliu în concepte complexe pornind de la informații de bază. Exact asta face Paul M. Sutter, profesor-cercetător în astrofizică la Universitatea Stony Brook și Institutul Flatiron din New York, precum în clipul de mai jos, în care îți prezintă cam tot ce trebuie să știi despre undele gravitaționale:
Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.
Pe 22 aprilie, Ziua Pământului este sărbătorită în întreaga lume pentru a sensibiliza și a promova protecția mediului. În 2024, tema evenimentului este „Planet vs. Plastics”, care pune accent pe lupta împotriva poluării cu plastic.
Două forme de viață s-au unit pentru a forma un singur organism. Procesul, extrem de rar, se numește endosimbioză primară și a mai avut loc atunci când au apărut plantele.
