12 momente-cheie din tehnologie în 202026 min read

Internetul de viteză halucinantă, calculatorul cuantic și purcelușul Gertrude ne aduc mai aproape de un viitor high-tech.

Multe lucruri au fost pe pauză în 2020, dar specialiștii IT din întreaga lume au continuat să lucreze din sufrageriile lor, echipați cu papuci de casă și haine comode. Anul care tocmai se încheie ne-a adus un pic mai aproape de o lume în care găsim mașini zburătoare, creiere conectate la rețea, și calculatoare cuantice. N-au stat cuminți nici infractorii informatici, care au atacat bănci, companii din toate sectoarele, instituții guvernamentale și chiar spitale, deși inițial au promis că nu se vor atinge de ele.

Dincolo de asta, s-a vorbit mult și despre impactul tehnologiei, despre dilemele etice pe care viitorul le aduce la pachet, dar și despre monopolul Big Tech și importanța existenței unor jucători mai mici pe piață, capabili să influențeze lucrurile în beneficiul consumatorilor.

Ce urmează e o listă cu câteva momente-cheie în tehnologie ale anului 2020, al căror impact ar putea continua în deceniile următoare.

Elon Musk și cipurile din creierul porcilor

Antreprenorul Elon Musk a prezentat, în vară, un porc pe nume Gertrude care avea un cip de mărimea unui bănuț implantat în creier. Startup-ul Neuralink, care s-a ocupat de proiect, își propune să creeze o interfață wireless creier-computer, care să ajute oamenii cu probleme neurologice să controleze, prin puterea minții, telefoane mobile sau alte aparate. De un astfel de produs ar putea beneficia miliarde de persoane care suferă de demență, Parkinson sau fractură de coloană. Dincolo de asta, ambiția și mai mare a lui Musk este să creeze așa-numita „cunoaștere superumană”, în care creierul uman să fie ajutat de tehnologie.

În timpul demonstrației din vară, se putea vedea cum cercetătorii primeau informații în timp real de fiecare dată când botul lui Gertrude mirosea diverse lucruri sau mânca. Însă știința din spate e  un pic mai complicată decât pare„Elon Musk’s Pig-Brain Implant Is Still a Long Way from ‘Solving Paralysis’”, scientificamerican.com. Cipul avea acces doar la neuronii dintr-o zonă mică a creierului. Or, în cazul unei activități mai complexe, se pot activa mai multe zone, milioane de neuroni trimițând semnale în același timp.

 Record de viteză pe internet

Cum ar fi să poți downloada 1.000 de filme HD într-o fracțiune de secundă? Cercetătorii de la trei universități australiene, Monash, Swinburne și Institutul Regal de Tehnologie din Melbourne (RMIT), au stabilit recordul de viteză al unei transmisii de date prin internet folosind o singură sursă de lumină. Viteza a fost de 44,2 Terabiți pe secundă (44,2 milioane Megabiți pe secundă)„Australia ‘records fastest internet speed ever’”, bbc.com.

De obicei, transmisiile de date de viteză foarte mare se fac în condiții de laborator. Australienii, însă, au reușit să obțină aceste cifre folosind infrastructura de fibră optică obișnuită. Ei au creat un dispozitiv pe care l-au numit micro-comb, pentru că e micuț și concentrează în el 80 de lasere, pe care l-au folosit la transmiterea de date.

Pentru acest studiu, cercetătorii au tras fibră optică dedicată între campusul universității RMIT din Melbourne și campusul Universității Monash din Clayton. Studiul e important tocmai pentru că arată că putem avea internet mai bun folosindu-ne de infrastructura deja existentă. În timpul pandemiei, marile platforme precum YouTube și Facebook au fost nevoite să scadă calitatea streamingului video pentru a pune mai puțină presiune pe rețea.

Testul SD-03. Bloomberg via Getty Images

Japonezii testează o mașină zburătoare

Anul 2020 ne-a adus cu un pas mai aproape de desenul animat Familia Jetson. La finalul lunii august, compania japoneză SkyDrive a făcut un test cu o mașină zburătoare cu pilot„Japanese company successfully tests a manned flying car for the first time”, cnn.com. Aceasta, botezată SD-03, a zburat timp de patru minute la înălțimea de 1,80m.

SD-03 este cel mai mic vehicul electric care poate decola și ateriza pe verticală și ocupă cam două spații de parcare, potrivit companiei. Mașina a fost echipată cu opt motoare, pentru a maximiza siguranța pasagerului în situații de urgență. Proiectul e susținut de Toyota și de guvernul japonez, iar planul pe termen mai lung ar fi ca mașinile zburătoare să fie nu doar sigure, ci și accesibile ca preț.

Mașinile zburătoare SkyDrive ar urma să se lanseze în 2023. La proiecte asemănătoare mai lucrează și companiile Lilium din Germania și Joby Aviation din California, SUA.

Calculatorul cuantic pe bază de fotoni depășește supercomputerele

Pentru prima dată, un calculator cuantic pe bază de particule luminoase numite fotoni a reușit să întreacă cele mai rapide supercomputere. S-a întâmplat la Universitatea de Știință și Tehnologie din Shanghai, unde un computer pe nume Jiŭzhāng„Light-Based Quantum Computer Exceeds Fastest Classical Supercomputers”, scientificamerican.com a rezolvat o problemă grea de fizică. Jiŭzhāng nu are componente PC obișnuite, ci lasere, oglinzi, prisme și detectoare de fotoni.

Aceasta ar fi a doua demonstrație de supremație cuantică după ce în 2019 Google a arătat cum calculatorul său cuantic Sycamore„Hello quantum world! Google publishes landmark quantum supremacy claim”, nature.com a rezolvat în trei minute ceea ce unui supercalculator i-ar lua trei zile.

În ultimii ani, lumea tech a fost tot mai interesată de calculatoare cuantice, pentru că impactul lor ar putea fi uriaș pentru economia globală. Și guvernele sunt interesate, pentru că această tehnologie le-ar permite, de exemplu, să decripteze conversațiile tuturor. Grație acestor beneficii, americanii își propun să investească 1,2 miliarde de dolari în tehnologie cuantică în următorul deceniu.

Anul de glorie al Zoom

Aplicația Zoom s-a lansat în septembrie 2012 în versiune beta, însă abia în 2020 a devenit un fenomen, din cauza pandemiei. În primele două luni ale anului, Zoom„Zoom’s massive ‘overnight success’ actually took nine years”, cnn.com a câștigat 2,22 milioane de utilizatori, mai mult decât în întregul an 2019. Și a continuat să crească. În martie, într-o singură zi, peste 2,13 milioane de oameni au downloadat aplicația, iar în aprilie era folosită zilnic de peste 300 de milioane de oameni.

Zoom a ajuns să fie folosită de parlamente, bănci, companii, agenții guvernamentale și universități din întreaga lume. S-au făcut zile de naștere pe zoom, vizionări de apartamente, nunți, dar și înmormântări. Artiștii au pregătit concerte caritabile pentru fani, iar actorii au făcut parodii și au citit scenarii, ca să ne mai scoată din depresie. În engleză, dar și în română, Zoom a devenit, practic, substantiv comun.

Platforma a fost însă și criticată, pe motiv că face prea puțin pentru securizarea conversațiilor online, însă a lucrat să mai remedieze din probleme. Chiar și așa, însă, unii n-au fost convinși.Mai multe companii, printre care Google „Google bans Zoom software from employee laptops”, reuters.com Siemens și SpaceX au interzis utilizarea Zoom. La fel au făcut și mai multe instituții publice publice.

LightRocket via Getty Images

Munca s-a schimbat pentru totdeauna

La începutul lui martie, când veștile despre noul coronavirus deveneau tot mai îngrijorătoare, multe firme, universități și instituții au început să le ceară tuturor să lucreze de acasă. Cel mai mare experiment de pe piața muncii a fost privit întâi cu scepticism de către șefi, însă pe parcursul anului munca de-acasa a devenit „noul normal”.

Twitter și-a anunțat chiar angajații că, dacă vor, pot lucra de acasă pentru totdeauna, în timp ce Google și Facebook„Google Employees Will Work From Home Through Next Summer”, forbes.com au spus că își vor ține birourile închise până cel puțin în vara anului 2021.

Un studiu făcut de cercetători de la Universitatea americană Stanford„Does Working from Home Work? Evidence from a Chinese Experiment”, stanford.edu arată că, per total, angajații au fost cu 13% mai productivi atunci când lucrează de acasă. Unii muncesc mai mult timp, pentru că nu mai fac naveta, iar alții au mai mult spor pentru că sunt întrerupți mai rar. Mulți angajați și-ar dori să lucreze de-acasă și după finalul pandemiei.

Hack-ul Twitter: Conturile mai multor VIP-uri au fost sparte

Conturile de Twitter ale mai multor personalități au fost sparte, în iulie. Printre acestea se află președintele ales al SUA Joe Biden, fostul președinte Barack Obama, artistul Kanye West și antreprenorii tech Bill Gates și Elon Musk. Toate conturile au postat un mesaj similar, care îi încuraja pe internauți să trimită Bitcoini într-un anumit portofel virtual, spunând că vor primi înapoi dublu. Evident, era o înșelătorie. Au picat însă în plasă 320 de persoane, care au dat împreună mai mult de 110.000 de dolari.

Cei de la Twitter au confirmat ulterior că atacatorii au reușit să preia controlul unor tool-uri administrative ale companiei. Ca să facă asta, au păcălit mai mulți angajați. Au început cu câțiva mai puțin experimentați, și s-au folosit de conturile lor pentru a ajunge la alții, cu acces larg în companie. Patru persoane au fost suspectate de implicare în acest caz, iar trei dintre ele au fost arestate.„Three People Are Charged in Twitter Hack”, Wall Street Journal

Prima persoană ucisă de ransomware?

Pe 11 septembrie, o femeie de 78 de ani din Düsseldorf, Germania, era transportată la spital, cu ambulanța, după ce suferise un anevrism aortic. Însă spitalul la care a ajuns nu a putut să o trateze, pentru că fusese atacat de ransomware și toate datele îi erau criptate. Femeia a fost direcționată spre un alt spital, aflat la 32 de kilometri distanță, lucru care a amânat cu o oră primirea îngrijirii medicale adecvate. Ea a murit la scurt timp.

Procurorii germani„The untold story of a cyberattack, a hospital and a dying woman”, wired.co.uk au făcut o investigație care a durat două luni, însă la finalul acesteia au spus că au dovezi insuficiente – nu există suficient cadru legal pentru a-i acuza pe hackeri de moartea femeii.

Pe parcursul pandemiei, spitalele din întreaga lume au fost ținte ale atacurilor cibernetice, iar FBI a dat și o alertă pe final de an, recomandând unităților medicale să-și îmbunătățească securitatea.

Americanii plănuiesc să taie din puterea Big Tech

Cele patru mari companii din tehnologie, Apple, Amazon, Facebook și Google, ar avea putere monopol și ar amenința piața liberă„The Big Tech antitrust report has one big conclusion: Amazon, Apple, Facebook, and Google are anti-competitive”, vox.com, e concluzia unui raport de 400 de pagini prezentat în congresul American. În document se spune că Amazon fixează regulile comerțului digital pentru toată lumea, că Apple își favorizează propriile dispozitive și aplicații și cere comisioane mari developerilor externi, că Facebook are monopol pe rețelele sociale și și-a cumpărat toți competitorii, iar Google se folosește de monopolul pe care îl are asupra căutărilor pe internet pentru a-și promova propriile produse și servicii.

La audierile din Congresul American s-au prezentat câteva idei care ar putea schimba un pic situația și care le-ar da o șansă și altor firme să concureze pe piață. În acest moment, însă, nu e clar ce măsuri concrete se vor lua. Compania Amazon, de exemplu, ar putea fi împiedicată să-și vândă produsele proprii, iar Google ar putea fi forțat să-și vândă anumite divizii.

La sfârșitul anilor 1970, legislația americană a devenit destul de blândă cu companiile mari, însă în 2021 ar putea fi votate unele schimbări care ar putea să redreseze, măcar un pic, balanța.

Pool via Getty Images

Apple depășește valoarea de 2 trilioane de dolari

La mijlocul lunii august, Apple a devenit prima companie americană evaluată la 2 trilioane de dolari„Apple is now a $2 trillion company”, theverge.com. Și mai fascinant este că gigantul tech și-a dublat valoarea în ultimii doi ani. De altfel, numai pe parcursul acestui an, acțiunile sale au crescut cu peste 50%.

Apple a ajuns astfel să depășească PIB-urile unor țări mari, precum Italia, Brazilia, Canada, Rusia și Coreea de Sud. Față de PIB-ul României, valoarea companiei este de opt ori mai mare.

Apple ar putea să devină și mai puternică în următorii ani, mai ales pentru că vrea să-și dezvolte cât mai mult tehnologia in-house. În luna noiembrie au fost prezentate primele procesoare Apple M1„Apple M1 Chip: Specs, Performance, Everything We Know”, tomshardware.com, bazate pe o arhitectură ARM pe 5nm. Ele au fost puse pe noile MacBook Air, Mac mini și MacBook Pro (13 inchi).

CITEȘTE ȘI: Piața procesoarelor e în fața unei schimbări radicale

Singapore, prima țară cu verificare facială pe post de buletin

Singapore a devenit prima țară din lume care a introdus verificarea facială în sistemul național de evidență a populației. Această autentificare e necesară la accesarea unor servicii guvernamentale. În lume, mai sunt țări care folosesc recunoașterea facială, însă Singapore a fost prima care a luat în calcul ideea pentru sistemul național de evidență a populației.

Proiectul a fost criticat de mai multe grupuri internaționale„Singapore’s use of facial verification in ID scheme stirs privacy fears”, reuters.com care luptă pentru drepturile digitale ale cetățenilor. Spun că una e să folosești recunoașterea facială ca să-ți deblochezi telefonul, și alta să o utilizezi pe post de buletin. Unii cetățeni, în special minoritățile și grupurile vulnerabile, ar putea fi discriminate.

În Singapore, recunoașterea facială se folosește de mult timp și în multe locuri, de la aeroporturi până la stâlpii de pe stradă, care și ei sunt capabili să afle cine ești. Țara e de altfel recunoscută pentru regulile sale stricte — mestecatul gumei și trecerea străzii prin locuri nepermise se pedepsesc cu amenzi sute de dolari.

Twitter anunță că postările lui Donald Trump ar putea conține fake news

Statele Unite ale Americii au avut, anul acest, una dintrele cele mai ciudate curse electorale din istorie, la finalul căreia Președintele în exercițiu, republicanul Donald Trump, a refuzat mult timp să-și recunoască înfrângerea în fața democratului Joe Biden. Spre deosebire de acum patru ani, platformele Facebook și Twitter„Twitter flags posts by Trump that made premature claims of victory or baseless ones about election fraud”, nytimes.com au decis să ia atitudine și să marcheze postările în care candidații își păcălesc electoratul cu „fake news”, spunând, de exemplu, că au câștigat alegerile deși realitatea din teren e alta.

Platformele încercat să diminueze și dezinformarea legată de COVID-19. Twitter „Updating our approach to misleading information”, Twitter, Facebook și Google au făcut eforturi pentru a prezenta informații corecte legate de pandemie și a bloca postările care promovau teorii ale conspirației.

Mai mulți analiști politici au declarat că platformele online ar fi fost dur criticate dacă nu ar fi venit cu astfel de măsuri în 2020. Unii susțin însă că eforturile nu ar fi suficiente.