Octav Ganea/Inquam Photos
Ei cu GPT-4 și Claude, noi cu ION. S-a umflat bula AI. 15 min read
Chat-GPT a dat alarma în lumea tech. Efervescența generală din lumea inteligenței artificială grăbește lansările – uneori mult prea mult.
E un sentiment de alertă în Silicon Valley, și nu doar din cauza căderii băncii start-up-urilor tech. Toată lumea scotocește prin liniile de cod pentru a vedea cât de mult AI pot clama că au în produsul lor sau își presează programatorii să găsească o formulă pentru a integra unul.
Aș fi zis că s-a dat startul unei noi goane după aur, dar „ChatGPT’s API Is Here. Let the AI Gold Rush Begin”, wired.co.uk Lista de chatboți, „You might start seeing AI chatbots everywhere, thanks to ‘the GPT effect’”, businessinsider.com accesibili sau nu publicului, e în continuă creștere.
E o bulă. Și îți dai seama că e una atunci când printre reclamele de pe Facebook apar tot mai des unele care încearcă să te convingă să plătești ca să înveți cum să folosești ChatGPT.
Bula AI care a surprins pe toată lumea
La târgurile internaționale de la începutul anului am văzut mai multe proiecte despre Metavers și web3 decât despre inteligență artificială. E aproape ca și cum, în ciuda avansului luat de AI-ul generativ, a imaginilor spectaculoase produse de DALL-E sau Midjourney, mai nimeni nu a preconizat succesul incredibil pe care îl va avea ChatGPT. Poarte și pentru că generarea de imagini nu afecta, în esență, decât industria publishing-ului și artiștii („NFT scamming with generative AI”, cryptostars.is), și nimeni nu simțea că aici ar fi vorba de bani mulți.
ChatGPT a schimbat totul, iar faptul că a bătut recordul de timp în câștigarea „ChatGPT sets record for fastest-growing user base – analyst note”, reuters.com arată că hype-ul se bazează pe ceva concret.
CITEȘTE ȘI: ChatGPT e o fereastră asupra viitorului și ce-am văzut îmi dă sentimente amestecate
Dacă atâția oameni îl folosesc, nu e doar curiozitate, e clar că au găsit metode pentru a-l integra în munca lor. Tot felul de exemple, de la cărțile create cu AI „ChatGPT launches boom in AI-written e-books on Amazon”, reuters.com până la Sumplete, un joc „inventat” și programat chiar de chatbot – „ChatGPT invented a puzzle game that already exists”, digitaltrends.com – arată cât de multe lucruri se pot face atunci când ai la dispoziție un AI care generează ce-i ceri.
Cursa pentru a fi primul amplifică bula AI
Acest succes a pus însă presiune pe toate echipele care lucrau, în ritmul lor, la proiecte similare, fie că e vorba de generat text, imagine, audio sau de integrarea lor în alte produse. Și au început două curse paralele.
În prima, concurează marile firme, cele cunoscute sub numele colectiv de Big Tech. Spre surpriza tuturor, Microsoft e în pole position, pentru că a avut inspirația să se asocieze, la un moment dat, cu OpenAI, compania care a produs ChatGPT. Așa a apărut, destul de repede AI-ul Bing, deja disponibil pentru mulți dintre cei care s-au înscris pe lista de așteptare. În colțul celălalt al ringului e Google, care a grăbit totul și a produs un Bard care nu pare să fie gata, doar pentru a lua fața anunțului făcut de Microsoft. Pe margine, Facebook și Apple se întreabă de ce și-au pierdut vremea cu Metaversul.
Cursa asta a firmelor Big Tech a luat un nou avânt pe 14 martie, cu o serie de anunțuri, care de care mai spectaculoase. Google a anunțat integrarea unor forme de AI generative în „Announcing new generative AI experiences in Google Workspace”, workspace.google.com – adică în GMail, Docs, Sheets, Meet și Chat – produse pe care ne-am construit, și noi, la Mindcraft Stories, tot workflow-ul. Ne-am bucurat însă prea repede, momentan sunt disponibile testerilor „de încredere”, în engleză și în SUA, a fel cum a fost și cazul lui Bard.
Ai zice că s-au grăbit iar să ia fața unor anunțuri făcute de alții. Poate al celui în care Microsoft „Microsoft to demo its new ChatGPT-like AI in Word, PowerPoint, and Outlook soon”, theverge.com
În paralel, are loc cea de-a doua cursă, a start-up-urilor care își anunță diversele lor produse cu AI. Care și ea e împărțită în două categorii: start-up-uri susținute de BigTech și cele care au alte surse de finanțare. Pe de o parte, OpenAI Detalii pe openai.com o variantă mult mai performantă a precedentului model de limbaj, care acum acceptă ca input și text, și imagini, dar care este accesibil doar ca API sau dacă ai un cont ChatGPT Plus. În aceeași zi, s-a lansat Detalii pe anthropic.com un chatbot ce concurează ChatGPT, creat de Anthropic, firma unui fost angajat OpenAI, care are susținerea Google.
Produse neterminate au parte de lansări publice. ION e fruncea.
Rațiunile de marketing din spatele acestor anunțuri de produse care încă se testează, cu acces limitat, sunt evidente. Și nu sunt făcute pentru a te impresiona (doar) pe tine, ca cititor de articole de tech, sau pe mine, ca jurnalist, ci mai ales pentru a-i impresiona pe investitori. Acțiunile firmelor care au chiar și o vagă legătură cu AI-ul „How to Invest in AI as ChatGPT Takes Tech by Storm”, money.com iar investitorii de risc „Why Venture Capital Investors Are Betting on Generative AI”, foley.com
Nu-i de mirare deci că majoritatea acestor mișcări de marketing par grăbite, insuficient pregătite, „half-baked”, cum ar zice americanii – uneori cu efecte mai degrabă negative pentru cel care o lansează. ION e cel mai bun exemplu.
În esență, dacă scoți oglinda și îi iei funcția de consilier onorific, ION arată ca o propunere de viitor. AI-ul acesta ar putea funcționa precum copilul secret al lui ChatGPT cu Alexa. Aș spune că Humans.ai, creatorii lui ION, au intuit corect tendința. Viitorul este în combinarea modelelor de limbaj (Bard, ChatGPT, Claude, Bing etc.) cu asistenții vocali (Siri, Alexa, Google Assistant) pentru a elimina interfața vizuală și a crea o experiență auditivă în care interacțiunea cu un chatbot se transformă într-o conversație. Nu e ceva secret, oricine s-a uitat la Her sau la felul cu IronMan interacționa cu Jarvis s-a gândit la acest lucru.
Doar că lansarea ION s-a produs cu mult înainte de a exista un produs suficient de funcțional pentru a fi făcut public. Interacțiunea premierului Ciucă cu acesta a părut din start spectaculos de artificială – și încă nu m-am lămurit dacă un AI poate avea inflexiunile vocale ale cuiva care a trecut prin UNATC sau le-a citit cineva. N-a mirat pe nimeni atunci când Nicu Sebe a recunoscut, „Cine e și ce vrea Ion – “Consilierul A.I.” din Guvernul României?”, ivoox.com că totul a fost regizat.
În plus, ION își propune să fie altceva, să fie un consilier guvernamental. Creatorii doresc să adune informație de la cetățeni, direct sau din social media, pentru a crea „o voce” a românilor. Adică să înlocuiască sondajele de opinie, iar pentru funcția aceasta e suficient de clar că nu e deloc pregătit, după cum a demonstrat-o „Robotul Ion de la Guvern, pus în dificultate de câțiva elevi de liceu. Întrebările care l-au încuiat”, stirileprotv.ro
Practic, ION e în momentul de față o versiune mult mai primitivă a lui ChatGPT, cu o interfață mai funky și buget guvernamental, probabil singurul lucru care-l împiedică să eșueze din cauza lansării ratate. Pentru că n-ar fi supraviețuit unui eșec de acest fel dacă era un produs listat la bursă, în condițiile în care valoarea Google a scăzut cu 100 de milioane de dolari pentru o inacuratețe a AI-ului propriu „Google shares drop $100 billion after its new AI chatbot makes a mistake”, npr.org
Atunci când bula AI se va sparge – sau măcar se va diminua hype-ul – și vor rămâne doar produsele pe care utilizatorii le vor considera utile, vor dispărea și genul acesta de anunțuri „half-baked”. Sau se vor muta acolo unde este locul unor concepte, la târgurile de tehnologie, nu în ședințele de guvern. Iar multe dintre AI-urile anunțate acum în stânga și-n dreapta nu vor supraviețui. Mă întreb deja ce soartă va avea ION.
