Getty Images
In memoriam Flash: sfârșitul unui capitol important din istoria internetului28 min read
Încheierea suportului pentru Adobe Flash Player e o înmormântare simbolică pentru internetul anilor 2000.
După aproape trei decenii în care a deservit paginile web, jocurile de browser și graficienii amatori, Flash-ul este istorie. Sau, mai precis, pe cale de a deveni. Adobe a încetat să mai ofere suport pentru Flash Player în ultima zi a lui 2020. Pe 12 ianuarie, a blocat rularea conținutului dezvoltat pentru acesta.
Cele mai recente versiuni ale browserelor Chrome și Edge nu mai au suport pentru Flash, iar Firefox 85 va renunța la acesta pe 26 ianuarie. Ultimul cui în sicriu va fi bătut de Microsoft. Un update care dezinstalează automat Flash Player-ul de pe toate PC-urile cu Windows 10 este așteptat în prima parte a lui 2021.
E sfârșitul unui capitol care a marcat semnificativ dezvoltarea internetului, mai ales în anii 2000. A pornit trenduri încă populare, a lansat o întreagă industrie creatoare de conținut, ne-a fermecat cu jocurile ușor accesibile din browsere, dar n-a reușit să se adapteze trecerii la mobil și a sfârșit prin a fi o țintă majoră pentru hackeri.
Început fulminant, dar ca o idee diferită
Istoria lui Flash începe alături de brand-ul care va contribui decisiv la îngroparea lui – Apple. Asta pentru că fondatorii FutureWave Software, compania care avea să dezvolte prima iterație a viitorului Flash Player, s-au cunoscut la „Flash And Its History On The Web”, thehistoryoftheweb.com Jonathan Gay dezvolta software-uri pentru computere Macintosh încă din liceu, în timp ce Charlie Jackson voia să intre în domeniu.
Ca multe povești din perioada timpurie a PC-urilor și web-urilor, și Flash-ul a început ca ceva complet diferit. Și anume, a fost gândit ca un editor grafic optimizat pentru calculatoare cu stylus-uri – un trend care părea promițător pe la mijlocul anilor ’90, în special datorită primelor ThinkPad-uri produse de IBM, dar care a fost ulterior îngropat până la apariția tabletelor. Programul se numea SmartSketch. În urma „Grandmasters of Flash: An Interview with the Creators of Flash”, archive.org acestuia i-au fost incluse și capabilități de animație – unul din viitori piloni ai Flash-ului.
După ce pen computing-ul a arătat că nu era (încă) viabil, soft-ul a fost portat pe Windows și Macintosh, unde a dat peste un context interesant. În plin proces de expansiune al World Wide Web-ului, una din problemele de care se loveau web designerii era că majoritatea instrumentelor pe carele le foloseau erau programe de editare pe bază de text, care limitau opțiunile vizuale și de design a site-urilor. Acest lucru se poate vedea și acum în designul Accesibil pe spacejam.com un fel de Iliescu al site-urilor care probabil va supraviețui și Facebook-ului sau Twitter-ului.
FutureWave a decis să ia componenta de animație din SmartSketch, să o dezvolte și să o optimizeze pentru web design, și a împărțit-o în două bucăți: FutureSplash Animator, soft-ul care crea animațiile în sine, pe baza unui timeline interactiv devenit celebru, și FutureSplash Viewer, un web player care să le afișeze.
E important de notat distincția, pentru că majoritatea criticilor aduse ulterior Flash-ului se leagă de a doua componentă. Soft-ul de animare încă este disponibil în suita Adobe, sub numele de Adobe Animate, doar că,în prezent, exportă proiectele în limbaj HTML5.
La momentul respectiv, însă, ambele componente au avut un impact aproape instantaneu: Netscape și Internet Explorer, cele două mari browsere din 1996, au adăugat rapid Viewer-ul ca extensie oficială. Microsoft chiar a colaborat cu FutureWave pentru a incorpora un player pe „The Rise and Fall of Adobe Flash”, arstechnica.com
Succesul s-a văzut la un an de la lansare, când FutureWave a fost cumpărată de Macromedia. Soft-ul de design grafic/animație al companiei, Macromedia Director, era deja popular în dezvoltarea de jocuri și programe, dar nu avea la fel de mult succes cu web player-ul propriu, Shockwave Player. Compania a păstrat produsele FutureWave așa cum erau, oferindu-le concomitent cu propriile soluții, dar le-a dat numele bine-cunoscut: Macromedia Flash pentru Animator și Flash Player pentru Viewer.
Interfața Macromedia Flash 5, prima variantă a softului care conținea ActionScript, limbajul de programare necesar pentru dezvoltarea de Rich Internet Applications.
Flash Player și crearea unei industrii
Flash-ul se găsea peste tot pe internet la sfârșitul anilor ’90 și în aproape întregul deceniu 2000. Era cea mai la îndemână soluție pentru un web designer care își dorea să creeze layout-uri atractive sau experimentale. Orice browser care se respecta venea la pachet cu plugin-ul de Flash Player. La începutul anilor 2010, se estima că Flash-ul „Adobe acknowledges critical security flaw in software”, bbc.com În 2005, la înălțimea popularității Flash, Adobe a cumpărat Macromedia pentru 3,4 miliarde de dolari, din care 3 miliarde au fost plătite doar pentru softul de animare și web player.
O versiune nouă, apărută în 2000, permitea dezvoltarea de aplicații mai complexe și interactive pentru web. Acestea au devenit cunoscute sub numele de „Rich Internet Applications”. Poți vedea vedea una din ele aplicată în toată splendoarea mai jos, în site-ul oficial pentru The Simpsons, circa 2006:
Dar mai mult decât o unealtă pentru web design, Flash-ul a crescut o întreagă generație de artiști grafici, în multe cazuri utilizatori simpli care doreau să-și împărtășească creativitatea sau să ilustreze o glumă pentru prieteni „The Life and Death of the Flash Cartoon”, vice.com Interfața de utilizator accesibilă scădea bariera de intrare pentru graficieni wanna-be, iar asta a dus lao explozie de conținut, de la video-uri și gif-uri animate la web comicsuri interactive și celebrele jocuri de browser.
Portalurile care strângeau acest tip de conținut, precum Newgrounds, Miniclip sau Kongregate au devenit o industrie de entertainment online, cu zeci de milioane de vizitatori și sute de animații sau jocuri noi „The Rise and Fall of Adobe Flash”, arstechnica.com Dacă ai accesat internetul înainte de 2010, aproape sigur te-ai întâlnit cu vreunul din viralele pe bază de Flash, fie că vorbim de „jocurile imposibile” care-ți testau logica și răbdarea sau de Scary Maze-urile numai bune de terorizat rudele și prietenii mai puțin versați în spațiul online.
Fără limitele impuse de industria clasică de animație, precum nevoia recuperării vreunei investiții mai consistente, Flash-ul a produs aproape același tip de revoluție în conținutul online precum o făcuse în web design. În unele cazuri, idei geniale care au creat adevărate mașinării de bani – precum Farmville-ul original, care, oarecum simbolic, „The original FarmVille on Facebook is shutting down at the end of the year”, theverge.com Altele au fost uitate după câteva minute de la postare. O parte dintre idei, mai ales pe partea de animație video, erau incredibil de bizare și n-ar fi avut alte șanse la expunere, având în vedere că nu le-ar fi aprobat nimeni pentru difuzarea la televizor (mai ține minte cineva Salad Fingers, Rats on Cocaine sau Charlie the Unicorn?).
Flash-ul a fost, practic, catalizatorul industrii în care utilizatorii creează conținutul online, înainte ca YouTube sau rețelele sociale să o normalizeze. Azi pare o concluzie logică, dar ideea că internauții ar putea crea animații, jocuri sau video-uri în timpul liber și fără să fie plătiți, iar traficul generat de acestea pot aduce încasări consistente, nu era garantată la sfârșitul anilor ’90.
Flash-ul a stat și la baza celei mai populare platforme de distribuire a conținutului video online. În 2005, „The revolution wasn’t televised: The early days of YouTube”, mashable.com investitorul Keith Rabois i-a pus o serie de întrebări inginerului software Jawed Karim despre YouTube, platforma pe care tocmai o lansase cu doi foști colegi de la compania de plăți online, Steven Chen și Chad Hurley. Prima a fost dacă această funcționează pe bază de Flash. În urma răspunsului afirmativ și a unei demonstrații, Rabois a devenit instrumental în obținerea unei investiții de la Sequoia Capital, care a pus practic site-ul pe picioare. Și, până în 2015, Flash Player-ul a rămas metoda „din oficiu” prin care YouTube își rula video-urile – cel puțin pe PC.
Decăderea, prevestită de Steve Jobs
Începutul sfârșitului pentru Flash a fost momentul care a schimbat tehnologia per total – lansarea primului iPhone. În ciuda eforturilor Adobe de a-și include playerul în smartphone, iPhone-ul s-a lansat fără suport pentru Flash. În 2010, când încă se discuta dacă e normal ca Apple să închidă poarta unei părți importante a conținutului de pe internet, Steve Jobs a publicat un articol de blog celebru, Poate fi citit integral aici în care enumera motivele pentru care Apple a decis să nu ofere suport pentru Flash Player.
Jobs nota că principala problemă a Flash-ului e faptul că era un soft brevetat, controlat 100% de Adobe, spre deosebire de limbajele principale ale web design-ului, precum HTML5 sau CSS, care erau open-source. Mai departe, el susținea că utilizatorii de iPhone nu vor fi restricționați de faptul că 75% dintre platformele de pe internetul acelui moment rulau pe bază de Flash, deoarece o bună parte dintre ele foloseau și un format mai modern. Incluzând YouTube, care a dezvoltat „YouTube hits Apple TV today, headed for the iPhone as well”, engadget.com În același timp, deși jocurile Flash nu puteau rula pe iPhone, Jobs argumenta că zeci de mii de jocuri erau disponibile pe AppStore, multe dintre ele gratuite.
Fondatorul Apple critica și performanța Flash-ului pe mobil, susținând că player-ul drenează bateriile dispozitivelor și nu este optimizat pentru un display touch-screen. Cel mai important, susține Jobs, era faptul că soft-urile third party nu ar fi construite pentru a beneficia de avantajele tehnice ale produselor Apple, mai ales în cazul Flash, care miza pe o compatibilitate între mai multe platforme, și ar fi dus la crearea de app-uri substandard.
„Flash-ul a fost creat în timpul erei PC-urilor – pentru PC-uri și mouse-uri. Flash este o afacere de succes pentru Adobe, și putem înțelege de ce vor să o ducă în afara sferei PC-urilor. Dar era mobilului are la bază device-uri care necesită puțină putere, interefețe touch și standarde web deschise – toate, domenii în care Flash-ul eșuează”.
Steve Jobs, „Thoughts on Flash”
O parte din argumente erau ipocrite, mai ales din prisma faptului că Apple își aplica și încă își aplică forțat standardele proprii pe utilizatori, de la jack-uri audio diferite la interzicerea aplicațiilor cu sisteme de monetizare care nu le convin. Iar argumentul despre softuri third party a picat rapid, având în vedere că, la câteva luni după, Apple „Apple opens App Store to programs written in Adobe Flash – and more”, theguardian.com permițând dezvoltarea de aplicații Flash pe iOS. Dar, în ciuda unui răspuns virulent a „Adobe CEO responds to Steve Jobs open letter”, imore.com predicțiile lui s-au adeverit, în mare.
Reclamă plătită de Adobe în ultima pagină a unei ediții a ziarului San Francisco Chronicle din mai 2010, ca răspuns la criticile lui Steve Jobs. Justin Sullivan/Getty Images
CITEȘTE ȘI: De ce e ipocrită folosirea 1984 în dispute comerciale. Cazul Apple-Epic Games
Chiar și fără iPhone, Flash-ul avea la dispoziție piața consistentă a dispozitivelor Android sau WindowsOS. Doar că nu a fost deloc aproape de a atinge popularitatea pe care o avea pe PC. La un an după articolul lui Jobs, Adobe a anunțat că „Adobe Had It Coming: The Long, Slow Goodbye of Mobile Flash”, wired.com urmând să păstreze Flash-ul doar pentru PC.
Ceea ce tot ar fi fost un plan solid, dacă, pe PC, dezvoltarea standardelor de web design, precum HTML5 pentru pagini statice și JAVA pentru aplicații interactive, nu ar fi prins din urmă Flash-ul. În ultimii ani, fără notificările săcâitoare ale anumitor pagini care îl avertizau să-și updateze Flash Player-ul, un utilizator obișnuit nu și-ar fi dat seama că a existat vreo tranziție „sub capota” site-urilor, alta decât împrospătarea stilului de design web venită odată cu schimbarea trendurilor.
Faptul că Flash Player-ul trebuia încărcat separat, ca extensie pentru browsere, îl făcea și o vulnerabilitate de securitate. Ba chiar una dintre cele mai folosite de către hackeri pentru a rula coduri malițioase pe computerele sau telefoanele victimelor. Autoritatea guvernamentală americană care documentează riscurile de securitate cibernetică din softuri prezintă nu mai puțin de Disponibile pe nist.gov multe dintre ele considerate de nivel ridicat sau critic.
Vulnerabilitățile puteau fi rezolvate doar prin update-uri de la Adobe, dar acestea nu ajungeau la toți utilizatorii, pentru că nu puteau fi descărcate automat, ci cel mult incluse în noile versiune ale browserelor sau în update-uri de Windows. În același timp, elementele de Flash se încărcau vizibil mai greu decât cele create cu JavaScript, de exemplu, iar conținutul acestora nu putea fi citit de motoarele de căutare.
Toate acestea au dus la un declin accentuat al Flash-ului în deceniul trecut. Folosirea acestuia ca limbaj de programare „Historical yearly trends in the usage statistics of client-side programming languages for websites”, w3techs.com la 2,2% în 2020 (chiar și înainte de anunțul că Adobe va înceta suportul, în 2017, procentajul scăzuse la 6,3%). Site-urile pentru de conținut dezvoltat în Flash au intrat, practic, Conform interesului măsurat de trends.google.com odată ce clipurile animate s-au mutat pe YouTube, iar jocurile mici au acaparat piața de mobil, sub formă de app-uri.
Toate acestea au dus la decizia Adobe din 2017 și implementarea ei lentă, până pe 31 decembrie 2020. Flash Player-ul a devenit, treptat, dat la o parte ca player default, dezactivat din oficiu de către mai toate browserele și, în final, exclus de tot.
Ce se întâmplă cu tot ce a fost creat cu Flash?
Dispariția Flash nu înseamnă o epurare a conținutului creat pe baza lui. Oarecum ironic, site-urile care au popularizat crearea de conținut Flash au găsit soluții în portarea conținutului către HTML5 sau dezvoltarea unor Precum cel de pe Newgrounds, disponibil aici Kongregate a anunțat că nu va mai accepta jocuri noi pe platformă, dar „Kongregate.com stops accepting new games as Flash slowly disappears”, theverge.com pentru prezervarea celor peste 128.000 urcate de-a lungul anilor.
Internet Archive a început de anul trecut „Flash Animations Live Forever at the Internet Archive”, archive.org prin intermediul unui emulator numit Ruffle. Alți utilizatori, „The Ragtag Squad That Saved 38,000 Flash Games From Internet Oblivion”, wired.com încearcă să conserveze cât mai mult din acest conținut sub formă de torrente, pentru a putea fi rulate local de PC-urile viitorului.
Paginile web create în Flash care nu au trecut încă la alte standarde de programare nu vor avea parte de un sfârșit la fel de fericit. Blocarea rulării conținutului, instaurată pe 12 ianuarie, e valabilă chiar și pe PC-uri care rămân cu Flash Player-ul instalat.
Chiar și așa Flash Player-ul, de fapt, nu va dispărea definitiv. Acesta urmează să fie susținut în continuarea în China. Nu e neapărat o mândrie, pentru că partenerul Adobe din acea țară pare a oferi o variantă care se instalează la pachet cu „Adobe’s ‘Partner’ 2144 in China has suspicious malware actions in Flash Player distribution”, community.adobe.com Nu știm dacă e vorba de guvernul chinez, dar ar fi ironic că un instrument care a ajutat la „democratizarea” web-ului să rămână utilizabil doar pentru supravegherea cetățenilor de către un regim totalitar.
CITEȘTE ȘI: Gadgeturile care ne-au crescut
