Marco Verch/flickr.com

Microsoft își creează, treptat, adevăratul Netflix al jocurilor video37 min read

De Ionuț Preda 30.09.2020

În timp ce restul industriei abia s-a trezit, Microsoft e pe cale de a crea un serviciu stil Netflix pentru jocuri video cu Xbox Game Pass.

Industria jocurilor a fost zguduită săptămâna trecută de un anunț care a venit de nicăieri: Microsoft și-a bătut recordurile de investiții în piața jocurilor video și a dat pe holdingul ZeniMax, deținător al câtorva studiouri de jocuri video cu notorietate și a drepturilor intelectuale pentru  Doom, Fallout sau The Elder Scrolls, mai mulți bani decât a plătit Disney pentru Star Wars. Acum câțiva ani, logica ar fi fost una simplă: unul din cei doi mari jucători de pe piața consolelor își asigură exclusivitatea unor francize cu milioane de fani, cu tot cu studiourile care lucrează la ele. Sigur, ipoteza asta este discutată și acum, mai ales în contextul noilor console care se vor lansa în noiembrie – de altfel, anunțul a fost făcut strategic cu o zi înainte de startul precomenzilor la Xbox Series S/X. Dar, de data aceasta, se pare că Microsoft privește mai departe și încearcă să-și arunce fondurile aproape nelimitate pentru a rezolva o problemă care părea irealizabilă: un serviciu adevărat de abonament/streaming pentru gaming.

CITEȘTE ȘI: Microsoft cumpără ZeniMax, Bethesda Softworks și toate studiourile lor subsidiare 

Bloomberg via Getty Images

Diferențe culturale

Problema principală a unui serviciu de tip Netflix sau Spotify pentru gaming e una care, la prima vedere, n-ar trebui să dea mari bătăi de cap: cărui tip de public i se adresează și în ce mod îi ușurează accesul la produse. Pentru industria muzicii și a filmului, răspunsul e simplu: aproape oricui, pentru că elimină barierele de intrare clasice (abonamentul la cablu, cumpăratul de albume) din domeniile respective, iar minimul necesar pentru a putea consuma produsele aferente e accesul la cel puțin un device inteligent și o conexiune stabilă, dar nu neapărat rapidă, la internet.

În cazul jocurilor video, situația e ceva mai complexă, pentru că baza de consumatori și barierele de intrare sunt destul de eterogene. Jocurile pe mobil, de exemplu, sunt acaparate de febra jocurilor freemium,Jocurile disponibile gratuit, de obicei simple de accesat/înțeles și care pun accent pe microtranzacții unde accesul e deja simplificat la maxim. Dar dacă mergem în zona tradițională a gamingului pe PC și console, găsim bariera costisitoare a hardware-ului necesar pentru a rula jocurile în sine, mereu în creștere chiar și pentru jocurile care nu-și propun o grafică fotorealistă. Dacă încerci să elimini bariera prin oferirea unui serviciu de tip streaming, după ce vei cheltui un car de bani pe soluții tehnice care să ofere o experiență cât de cât apropiată„Overcoming the infrastructure and connectivity challenges of cloud gaming”, computerweekly.com unui joc instalat local, te vei lovi de faptul că îți trebuie o ofertă suficient de diversificată ca să convingi un pasionat de jocuri că e mai rentabil să plătească o sumă fixă lunar decât să-și noteze în calendar perioadele de reduceri masive pe Steam.

Care pasionat poate fi de multe feluri: cel care joacă obsesiv jocuri online, cel care preferă experiențe single-player, cel care joacă încăpățânat doar un anumit gen, cel care joacă doar cu mouse și tastatură sau cel care interesat doar de jocurile indie. Unde mai pui și costurile necesare ca să convingi o parte demnificativă din zecii de publisheri relevanți să renunțe la targeturile de vânzări ca să-ți licențieze jocul – pentru că nicio companie de gaming n-are, deocamdată, vreo ofertă proprie care să satisfacă cerințele unor categorii vaste de gameri.

Din această cauză, majoritatea tentativelor de a crea un serviciu de abonament pentru jocuri au variat, până acum, între încercări neserioase de a mai scoate niște bani în plus, sondări tardive ale pieței și eșecuri datorate lipsei vreunui plan care să adreseze toate problemele enumerate mai sus. EADetalii pe ea.com și UbisoftDetalii pe ubi.com au propriile servicii de abonamente, dar oferă aproape exclusiv jocurile proprii – care sunt doar o parte infimă din totalul lansărilor anuale relevante, și chiar și cei mai mari fani ai companiilor respective își pun semne de întrebare cu privire la gradul de valoare pe care îl oferă un astfel de serviciu. Pe partea de cloud gaming, NVIDIA are GeForce Now, Detalii pe nvidia.com dar serviciul nu include jocuri, ci se adresează celor care cumpără de pe Steam.

Cu un marketing spectaculos, Google Stadia a încercat să se poziționeze ca un astfel de serviciu, exclusiv pe partea de cloud gaming – dar a eșuat în stilul clasic Google,„Everything About Google Stadia Seems Shockingly Bad”, kotaku.com pentru că nu se adresa mai nimănui. Ca utilizator de Stadia, ești pe o platformă diferită – nu contează dacă ai un joc deja cumpărat, dacă vrei să-l joci de pe cloud trebuie să-l cumperi din nou la preț întreg. Numărul de jocuri disponibile este restrâns – abonamentul opțional oferit are doar vreo 20 de jocuri incluse –, fără vreo noutate care să rupă gura târgului, în timp ce puține jocuri noi s-au lansat direct pe Stadia de la apariția platformei. Mai mulți dezvoltatori din industrie susțin că Google le-a făcut oferte destul de slabe„Developers say Google didn’t offer enough money to make Stadia games”, businessinsider.com pentru a-și porta jocurile pe platformă, refuzate și pentru că nu au încrederea că proiectul nu va urma să fie abandonat în viitorul apropiat.

Ar merita menționat și PS Now,Detalii pe playstation.com un abonament și serviciu de streaming oferit de Sony. Are cea mai lungă și variată listă de jocuri, peste 700, și oferă streaming pentru PC,Pe consolă, poți descărca jocurile de PS4 și PS2, dar ești nevoit să streamuiești jocurile de PS3 fiind singura variantă de a juca titlurile exclusive ale companiei dacă nu ai un PlayStation. Dar calitatea a rămas de ani buni la un maxim de 720p, nu include jocuri noi lansate (jocurile tind să apară pe platformă la un an-doi de la lansare) și, în mod bizar, Sony însuși pare că nu prea vrea să se bazeze pe serviciu, drept dovadă că a fost pomenit o singură dată în tot efortul de marketing pentru PS5, și asta doar pentru a asigura că „va funcționa”„Unsurprisingly, PlayStation Now Will Be Available on PS5”, pushsquare.com în vreun fel pe viitoarea consolă.

Enter Microsoft

Între toate aceste tentative mai mult sau mai puțin reușite, oferta Microsoft, prin Xbox Game Pass, Detalii pe xbox.com se evidențiază destul de clar. Nu numai că oferă acces la toate jocurile publicate de studiourile gigantului tech imediat cum apar și la o selecție destul de bună de jocuri cunoscute sau hituri indie, dar are și diferite nivele de preț și servicii, făcând un efort pentru a împăca capra, varza, viermii, lupii și restul vietăților.

Abonamentul de bază este 10$ pe lună și este diferențiat în funcție de platforma folosită. Fie pe Xbox, fie pe Windows 10, constă într-o selecție de jocuri care pot fi descărcate, cu unele diferențe între titlurile disponibile pentru fiecare platformă. Sunt oricum în jur de 100, iar jocurile lansate recent de studiourile deținute de Microsoft sunt adăugate garantat la lansare pe ambele variante și rămân acolo permanent. Lista e completată cu o selecție de jocuri de la alte studiouri, mai toate relativ noi și de o calitate/notorietate bună, în medie. La fel ca pe platformele de streaming pentru filme/seriale, jocurile third party se schimbă prin rotație, unele noi fiind adăugate lunar în dauna altora care părăsesc serviciul. Începând cu noiembrie, pentru consolă, și cândva mai târziu pentru PC, va fi inclus și abonamentul de bază al celor de la EA.„Xbox Game Pass is getting EA Play games on November 10th”, theverge.com

Dar oferta principală, pe care gigantul tech o promovează cel mai agresiv, e Game Pass Ultimate. La 15$, include atât partea de PC, cât și cea de consolă, abonamentul Xbox Live Gold ca să poți juca online pe consolă, și noul lor serviciu de streaming pentru jocuri, Project xCloud,„How to use xCloud to play Xbox games from your phone”, theverge.com cu o listă separată de vreo 150 de titluri (în mare, similară cu cea de pe PC/consolă) care pot fi jucate direct dintr-o aplicație. Deocamdată, xCloud a fost lansat doar pentru dispozitive Android, dar ar trebui să se lanseze în viitorul apropiat și pentru iOS, dacă reușesc să cadă la înțelegere cu Apple, „Microsoft still determined to get Xbox Game Pass on iOS”, gameindustry.biz și pentru PC-uri cu Windows 10.

Încă de la început, e clară varietatea opțiunilor pentru mai toate tipurile de gameri, dar Game Pass Ultimate e important și pentru că e, practic, primul abonament clar all-access pentru jocuri, în care cu o singură plată lunară ai tot ce-ți trebuie, în afară de consolă (pe care au început s-o ofere tot prin abonament) sau PC – deși le poți înlocui cu un telefon, dacă ai parte de o conexiune bună.

Comparațiile cu Netflix se adâncesc când vine vorba de modelul financiar. Paradox Interactive, care și-au lansat jocul de strategie Crusader Kings III direct pe Xbox Game Pass, au confirmat că au primit o sumă fixă pentru drepturile jocului„”Xbox Game Pass is the first time subscription is fair for developers””, gameindustry.biz – similar cu modul în care serviciul de streaming achiziționează drepturile pentru filme sau seriale. Și, la fel precum Netflix pe la început, investiția nu e menită să fie profitabilă din prima, ci să strângă o bază foarte mare de utilizatori.„Xbox Game Pass Is Not A Big Money-Maker Right Now, But Microsoft Is Thinking Long Term”, gamespot.com Campaniile de oferte pentru a intra în Game Pass s-au ținut la foc automat în ultimul timp; de la multe trial-uri de 1$ pentru prima lună sau chiar primele trei luni, la transformarea 1:1 a abonamentelor de Xbox Live Gold în perioade de abonament pentru Game Pass Ultimate.12 luni de Live Gold costă cam 60$, cât ar costa, în mod normal, patru luni de Ultimate

Tactica pare să dea roade, într-un ritm accelerat. Dacă în aprilie, gigantul tech raporta 10 milioane de abonați, numărul a ajuns la peste 15 milioane în septembrie.„Xbox Game Pass subscribers jump 50 percent to 15 million in less than six months”, theverge.com Din păcate, din vreun motiv sau altul, încă nu este disponibil la noi, cel puțin în mod oficial.Totuși, nu există vreo barieră în a-ți face cont pe una din țările suportate. Nu va funcționa însă serviciul de streaming, pentru că se bazează pe locația dispozitivului. Dar, având în vedere intențiile aproape globale pe care Microsoft le are cu Game Pass, și faptul că e deja disponibil pentru vecinii de peste Tisa, probabil că vom avea șansa să-l testăm pe cont propriu în viitorul apropiat.

În logica asta ar trebui văzută achiziția-record a celor de la Zenimax-Bethesda. Dacă lângă Halo, Minecraft, Gears of War sau Forza Horizon adaugi nume precum Doom, Fallout, The Elder Scrolls, Quake, Wolfenstein, Dishonored sau jocuri promițătoare viitoare precum Starfield, Deathloop sau Ghostrunner: Tokyo, deja ai destule branduri ca să te poți lăuda că oferta ta de abonament pe gaming se poate compara, ca valoare în domeniul respectiv, cu un Netflix sau HBO GO. Sigur, vor fi întrebări despre posibilitatea ca francizele respective să nu mai pună vreodată piciorul pe un PlayStation, „Already announced Bethesda games won’t be exclusive to Xbox. What’s next is less clear.”, washingtonpost.com iar Microsoft a confirmat doar că „va analiza de la caz la caz”. Dar alți analiști avansează ideea că Xbox-ul și-ar putea „lepăda” partea de hardware și să devină e xclusiv un serviciu de abonament/streaming. „Xbox Game Pass is Microsoft’s true next-gen Xbox”, theverge.com În orice caz, investițiile și opțiunile de viitor greu pot fi mai „foolproof” de atât.

Și totuși, dacă ar mai fi ceva care să recomande Microsoft pentru aplicarea unei strategii de succes în acest sens e tocmai faptul că au dat-o în bară pe tema similare în trecut. În stilul oarecum clasic al unei companii care și-a folosit monopolul pe piața de sisteme de operare pentru a oscila între variante de Windows groaznice și altele folosite și la 10-15 ani de la lansare, se pare că Microsoft și-a învățat lecția.

Bloomberg via Getty Images

Gafele din trecut și lecțiile necesare

Originile Xbox Game Pass se regăsesc în două dezastre destul de tipice pentru Microsoft – Games for Windows Live și scandalurile legate de conceptul inițial pentru Xbox One.

Prin 2007, pe fundalul unui război destul de aprig între Xbox 360 și PlayStation, Microsoft și-a adus aminte că mai are o platformă din care și-ar putea încasa partea leului, unde întâmplător avea și un monopol pe software-ul necesar operării acesteia, dar nu reușise să se impună în partea efectivă de jocuri: PC-urile. Doar că, în loc să ofere o serie de jocuri mai atractive, finanțate de un buget astronomic Au făcut chiar opusul, luând serii precum Halo, Fable și Gears of War, inițial lansate și pentru PC, și făcându-le exclusive pentru Xbox au încercat să adapteze pentru computere un model de serviciu care funcționa, din cu totul alte motive, pe console.  „Games for Windows Live (GFWL)Why PC Gamers Hated Microsoft’s “Games for Windows LIVE”, howtogeek.com era văzut ca echivalentul pentru desktop al Xbox Live, serviciul pe care trebuie să-l plătești dacă vrei să accesezi cea mai mare parte a funcționalității online a consolei, dublată ca sistem de DRM și, ulterior, un soi de marketplace.

Jocurile care încorporau GFWL aveau nevoie de un program specific pentru a putea fi verificate și instalate, iar dacă intenționai să le joci online și n-aveai deja un abonament de Xbox Live, trebuia să plătești unul. Ceea ce, pe PC, era o soluție pentru o problemă care nu exista; de la primele jocuri de deathmatch din Doom-ul original și până la explozia care de-abia începea pe atunci a multiplayerului din Call of Duty, desktop-urile aveau destule soluții pentru gaming online care fie nu necesitau un cost, fie își scoteau cheltuielile, că vorbim de LAN, conexiuni peer-to-peer, servere găzduite de producător sau servere private. Opțiunea a fost așa de populară că, la un an de la lansarea GFWL, Microsoft a eliminat taxa de multiplayer.

Apoi, a încercat să înglobeze un marketplace, precursor al actualului Windows Store, dar în care nu cumpărai jocurile direct, ci trebuia mai întâi să cumperi puncte în cantități standard, în cele mai multe cazuri prea puține sau prea multe pentru jocul sau jocurile pe care le vizai.  Și inițiativa asta a rezistat cam doi ani înainte să fie retrasă fără fast și transformată în varianta cvasi-funcțională pe care o avem acum pe Windows 10. La fel de silențios a fost abandonat și tot serviciul GFWL prin 2014,„Games for Windows Live is dying, we check the life support of games”, engadget.com când deja nu mai era folosit de niciun joc nou. Dar amploarea dezastrului a fost așa de mare că, și din mormântul virtual, serviciul continuă să le ofere bătăi de capDe obicei, jocurile mai vechi vin cu o versiune mai veche de GFWL care nu e compatibilă cu Windows 10 și nu se actualizează automat celor care vor să instaleze jocurile mai vechi de sub egida sa pe Windows 10.

Un al doilea moment în care Microsoft a eșuat în a citi așteptările jucătorilor a venit în 2013. După ce Xbox 360 s-a vândut cot-la-cot cu PS3,„Who Finally Won: PS3 or Xbox 360?”, escapistmagazine.com așteptările pentru următoarea consolă erau ridicate. Într-o decizie greu de înțeles și acum, șapte ani mai târziu, dezvăluirea publică a consolei a fost concentrată pe aspectele ei multimedia, cum ar fi integrarea cu televizorul, funcțiile de DVD player și comenzile vocale. Funcționalități care sună mișto, dar pentru care n-ai nevoie de o cutie care costă 500$, pe care o cumperi ca să ai pe ce să te joci. Și, culmea, n-a fost cea mai proastă idee„Why the Xbox One is losing to the PS4, according to the guy who made Xbox matter”, businessinsider.com care a venit la pachet cu Xbox One.

Gigantul tech a vrut să „revoluționeze” și modul în care se făcea licențierea jocurilor – a se citi eliminarea comerțului de jocuri la mâna a doua, o țintă la care mulți publisheri visează de ani buni. După ce cumpărai un joc de Xbox, acesta rămânea legat definitiv de contul pe care-l activai. Puteai să-l împarți doar cu membri de familie și să-l transferi o singură dată unui amic. Dacă un publisher accepta revânzarea jocurilor, ar fi trebuit să o faci printr-un retailer oficial. Ca să sincronizeze licențele, consola trebuia să se conecteze la internet cel puțin o dată pe zi, altfel pierdeai acces la toate jocurile. Adaugă și faptul că, într-o decizie la fel de stranie și chiar sinistră, senzorul Kinect al consolei ar fi trebuit să fie pornit tot timpul pentru a funcționa, și deja părea că Microsoft vrea să ne vândă o cutie făcută exclusiv din dorințele cele mai ascunse ale principalilor acționari.

În urma reacției critice justificate a presei și a publicului, compania a renunțat la toate aceste aspecte, doar că asta a lăsat Xbox One într-o stare destul de proastă în comparație cu PS4, atunci când ambele device-uri s-au lansat: era cu 100$ mai scump, deși competitorul său era performant în jocuri și avea parte de o selecție mai variată de titluri exclusive. Asta pentru că venea la pachet cu senzorul Kinect, care nu mai avea cine știe ce utilitate în noile condiții. Chiar dacă a rezolvat din aceste probleme pe parcurs, cu edițiile ulterioare, Microsoft a pierdut la scor de neprezentare  „bătălia” pentru generația actuală de console,„Switch vs PS4 vs Xbox One Global Lifetime Sales – January 2020 – Sales”, vgcharts.com unitățile de PS4 având cifre totale de vânzări duble decât Xbox One, care a fost depășit anul acesta și de Nintendo Switch, deși acesta s-a lansat patru ani mai târziu.

Elementul pe care îl au în comun ambii pași greșiți făcuți de gigantul din Redmond e dorința de a limita excesiv posibilitățile consumatorului, în încercarea de a-l prinde în plasa unui ecosistem pe care îl dirijează în toate aspectele. Sigur, e o tactică deloc ieșită din comună în lumea tech (hello, iPhone), dar care contrastează puternic cu tradiția mai libertină și „nerd-based” a gamingului..

Însă, dacă ne uităm la modul în care Microsoft și-a gestionat platformele de gaming după dezastrul lansării Xbox One, se pare că lecția a fost învățată. Mai întâi au început să elimine barierele dintre Windows și Xbox; prin lansarea Play AnywhereDetalii pe xbox.com în 2016, au început să considere o listă tot mai mare de jocuri, incluzând toate cele semnate de Xbox Game Studios, valide pentru ambele platforme atunci când sunt achiziționate. Apoi, au renunțat la ideea de a mai avea jocuri exclusive doar pentru consolă „Microsoft says Xbox Series X won’t have exclusive first-party games at launch”, theverge.com și au implementat un serviciu prin care poți face streaming de pe propriul Xbox pe PC. Anul acesta, au început să-și aducă jocurile și pe Steam, diversificând modul în care pot atrage consumatori noi către francizele proprii. Și, evident, Game Pass și funcționalitățile lui tot mai interconectate între diverse dispozitive e cel mai important pas în această direcție.

Totuși, cele două pățanii arată că, în ciuda reputației, Microsoft poate câteodată s-o dea în bară cu cele mai simple concepte și că diferența dintre un prădător care profite de monopol impune tactici imorale anti-consumator și o companie răbdătoare, care pierde bani adaptând pe termen lung un model care poate face gamingul mult mai accesibil, este ca cea dintre Windows Vista și Windows 7. Rămâne de văzut dacă ceilalți jucători de pe piață vor reacționa ca atare.

Ce s-a mai lansat?

Mafia: Definitive Edition Link Metacritic(PC – exclusiv Epic, PS4, XB1), o refacere într-un motor grafic modern a clasicului joc action din 2002 Mafia: The City of Lost Heaven, probabil cel mai popular joc cu și despre mafioți, cel puțin din punct de vedere narativ;

Hades Link Metacritic(PC, Switch), o combinatie de action-RPG stil Diablo cu roguelike. dezvoltat de Supergiant Games (cunoscuți pentru Bastion sau Transistor) bazat în mitologia greacă, în care personajul principal, fiul zeului titular, încearcă să scape din viața de apoi și să ajungă pe Muntele Olimp;

▶ Spelunky 2 Link Metacritic(PC, PS4), un platformer/roguelike 2D care este sequel al unui joc care a început ca freeware pe PC în 2008, dar a devenit așa de popular că a fost refăcut în 2012/2013 pentru mai multe console, PC și chiar și Chrome OS.


Gaming Spotlight abordează cele mai recente evoluții din lumea jocurilor video, fie că vorbim de mega-lansări, fenomene indie, scandaluri din industrie sau hardware-ul viitorului, cu accent pe unu-două subiecte „arzătoare”.



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

TEHNOLOGIE|LONGREAD

Sunt alegerile din SUA vulnerabile în fața hackerilor?

De Ionuț Preda 23/10/2020
Atacurile cibernetice ale Rusiei din 2016 au expus vulnerabilități serioase în infrastructura electorală americană. Am putea avea însă incidente mult mai dăunătoare în 2020.
TEHNOLOGIE|TECH RECAP

9 lucruri interesante despre noile iPhone 12

De Mihai Ghiduc 14/10/2020
Apple a anunțat noua gamă de iPhone-uri și, din nou, a inovat mai ales la nivel de accesorii
TEHNOLOGIE|SECURITATE

Spitalele românești riscă să fie paralizate de hackeri. Au softuri neactualizate de 17 ani

De Andrada Fiscutean 12/10/2020
Unitățile medicale românești au peste 1.300 de probleme „cod roșu” de securitate informatică și prea puțini specialiști în securitate IT care să se ocupe de rezolvarea lor.
TEHNOLOGIE|TECH RECAP

De ce încă ne pasă de Apple? Și alte gadgeturi recente.

De Mihai Ghiduc 09/10/2020
Apple și-a amânat lansarea noului telefon, dar a venit cu un ceas accesibil. Avem noutăți și de la Samsung, Google, Dell, Sony, Microsoft, Huawei etc.