Open data ajută sistemele de smart city să vorbească aceeași limbă

De la orașe inteligente la securitate digitală, Valentina Frângu de la Dell Technologies trebuie să fie mereu la la curent cu ultimele noutăți din domeniu.

În septembrie, am început o discuție despre viitorul tehnologic al orașelor, printr-un mini-dosar publicat pe site despre felul în care acestea ar trebui și ar putea să devină future-proof, adică să se pregătească din timp pentru provocările viitorului.

CITEȘTE ȘI: Future-Proof Cities

De-a lungul discuțiilor pe care le-am avut pentru acel material, ideea de a vorbi cu cei care implementează deja aceste soluții a fost una dintre cele mai vehiculate. Iar printre numele rostite cel mai des se număra cel al Valentinei Frângu, Sales Manager pentru Dell Technologies România, una dintre companiile care lucrează cu numeroase orașe (și comune) din România pentru implementarea unor soluții de smart cities. Este și una dintre companiile care sprijină Asociația Română pentru Smart Cities, probabil cel mai activ promotor al implementării noilor tehnologii în gestionarea orașelor. 

Am vorbit cu Valentina Frângu despre colectarea datelor, utilizarea lor, securizarea lor, despre importanța integrării și, în acest context, a open data, dar și despre schimbările accelerate de pandemia de COVID-19 din lumea tehnologică.

Cât de important este pentru un oraș să colecteze date și cât de important este știe cum să le folosească?

Existența unui oraș inteligent, ca definiție și implementare, depinde în mod direct de autoritățile publice, pentru că acestea au decizia finală privind ceea ce se poate sau nu face pentru locuitorii unui oraș. Așadar, cred că va depinde mult de felul în care autoritățile locale vor dori să definească conceptul. 

Pentru majoritatea, un oraș inteligent înseamnă: metode noi de a extrage informații inteligente privind activitatea cetățenilor, sisteme de predicție și analiză a stării sănătății populației, metode mai rapide de a interveni în cazuri de anomalii de funcționare a sistemelor și mult mai mult control. 

Cred că accentul se va pune pe control și nu pe proactivitate și fluidizarea vieții cetățenilor de rând. Mă aștept ca parte din definiție să fie dată de digitalizarea proceselor în sectorul public și diminuarea interacțiunii cu cetățeanul. Precum și de monitorizarea traficului, a parcărilor, mall-urilor și parcurilor și integrarea informațiilor într-un flux comun de inteligență și acțiuni, mai mult sau mai puțin proactive.

Care sunt cele mai mari bariere în calea implementării un proiecte de tip „smart city” în România?

Suntem într-o perioadă în care învățăm, împreună cu autoritățile locale, ce înseamnă un oraș inteligent. Alături de Asociația Română pentru Smart Cities, Site ofical: romaniansmartcity.ro  organizăm constant de sesiuni de training pentru autorități, prezentăm soluții și servicii, venim cu exemple de bune practici din alte țări. 

Este important să înțelegem cum anume ajunge un oraș să fie inteligent, în acord cu nevoile celor care îl locuiesc. 

Lipsa unei educații „holistice” privind strategia unui oraș, lipsa de viziune și de experiență a edililor, duce la o adaptare mai înceată a soluțiilor. Dacă cei care ne conduc ar conștientiza cât de mult se poate schimba viața de zi cu zi a cetățenilor unui oraș, doar implementând, cu cap, procese automatizate și aplicații pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor, sunt convinsă că s-ar sta la coada pentru implementarea de soluții Smart City. 

Și mai e ceva, cum „la Bucuresti” se dă trendul, cred că o strategie închegată, transmisă top-down, cu bune practici și ajutor concret în implementare, ar ajuta mult primariile mai mici în a face pași mari către un oraș deștept.

Accesul la fonduri de la Uniunea Europeană este important pentru demararea unor asemenea proiecte sau există și o presiune de a nu rămâne în urmă față de alte societăți?

Există atât o presiune, cât și o dorință, de a accesa aceste fonduri, iar în ultimii ani, autoritățile au început să și înțeleagă procesul. În exercițiul financiar 2021-2027, ca parte a fondurilor de coeziune, vorbim de 800 milioane de euro, alocați doar pentru proiecte de smart city și smart village. Separat, există și alte axe care pot aduce o modernizare binevenită sectorului public și care pot influența indirect proiecte de smart city.

Schimbarea vine de la sine. Fie că vrem și suntem pregătiți, fie că suntem mai reticenți sau pregătiți, evoluția tehnologiei ne pune în mișcare. 

Este evident că autoritățile vor să își demonstreze abilitățile și vin către noi, solicitând suport. Recunosc, este plăcut să pui umărul la dezvoltarea deșteaptă a unui oraș, de aceea noi avem mereu cele mai bune soluții integrate de colectare, stocare și analiză a datelor, astfel încât să venim cu soluții aplicabile pentru fiecare oraș în parte.

Acum suntem implicați în proiecte de monitorizare și fluidizare trafic, monitorizarea transportului în comun, eficientizare a consumului energetic al clădirilor, soluții de monitorizare a stării sănătății la domiciliu și alertă automată în caz de probleme medicale, proiecte în zona de e-government și digitalizare a interacțiunii cu cetățenii sau inițiative menite să stimuleze agricultura și să protejeze mediul – acțiuni pe care le derulăm în țări din lumea întreagă. 

Doar ca să dau câteva exemple, experiența Dell Technologies sub umbrela smart city include sute de implementări de soluții de monitorizare și fluidizare trafic, de la orașe de mărime medie din România până la metropole precum Londra, Singapore sau Tel Aviv. 

Una dintre problemele care a tot fost ridicată este lipsa de integrare, lipsa de comunicare între diverse elemente de smart city. E o problemă de standarde diferite, de interconectivitate? Cum ar putea fi rezolvată?

Lipsa de integrare vine din lipsa de comunicare și de viziune comună, la nivel de oraș. Majoritatea sistemelor și proiectelor au fost realizate ca un mod de a gestiona, un mod singular, o problemă, cum ar fi: monitorizarea vandalismul cosurilor de gunoi, identificarea tronsoanelor cu trafic aglomerat, măsurarea gradului de poluare lângă o fabrică etc. 

Evident, fiecare proiect a fost abordat diferit, cu producători de software diferiți, folosind tehnologii și platforme diferite. Este greu să ajungi la un numitor comun, dar nu imposibil. 

În ultimii ani, efortul comun pe care îl depun administrațiile este să integreze totul sub umbrela unei platforme de tip open-data. Astfel, datele din aceste aplicații se pot interconecta, dezvăluind noi informații utile și perfect integrabile în toate sistemele. Dell are experiență vastă în construirea unor mari platforme de tip open data, care fac deștepte marile orașe ale lumii orașe mari ale lumii. Abia așteptăm să vedem și la noi interesul pentru aceste soluții.

Sunt sistemele de tip „open data” mai bune?

Sistemele open data au un avantaj major: ne ajută pe toți participantii la un sistem de smart city să vorbim aceeași limbă. Fie că vorbim de iluminat public, taxe online, managementul clădirilor sau trafic, sistemul open data are avantajul că pune la dispoziție, gratuit, atât participanților la sistem cât și utilizatorilor finali, date care pot elimina bariere ale progresului, în cadrul unui sistem de tip smart city.

Analizând holistic datele din toate sistemele adunate într-o colecție mare de tip open data, ceea ce noi numim Data Lake, putem ajunge la informații greu de obținut și interpretat separat. 

Spre exemplu, platformă de tip open data poate oferi sectorului public posibilitatea de a urmări fluxurile de bani publici. Pentru companii, un astfel de sistem poate da informații despre zonele de trafic pretabile pentru panouri publicitare, în funcție de traficul de persoane.

Un sistem de tip open data corelat cu informații despre climatul social, politic și de mediu dintr-un oraș, precum și cu datele istorice, are capacitatea de a recunoaște, de a răspunde sau chiar de a prezice în timp real estimări ale impactului diferitelor tipuri de schimbări, prin modelare, simulare și capacitatea de a testa acele predicții.

Un sistem de tip open data identifica permanent practicile și procesele ineficiente la nivel de oraș și le îmbunătățește constant. Implementat la nivel de țară, un astfel de sistem ar putea aduce beneficii majore în cristalizarea unor politici coerente de trafic, management de energie și multe altele.

Știu că Dell a participat la o serie de proiecte pilot în România. Poți să-mi dai mai multe detalii?

Sectorul public este interesat de digitalizarea proceselor și interacțiunii cu cetățenii, cuvântul cloud fiind pe buzele tuturor. Vorbim despre o structură de cloud privat, ideal pentru sectorul public, în care datele și securitatea lor rămân în controlul clientului, dar modelul de operare este unui flexibil, on demand, de tip cloud. 

Și în zona de video surveillance vedem o dorință mare de a implementa soluții, din partea administrațiilor publice din întreaga țară. 

Lucrăm activ la primele cereri de soluții de video analytics, adică necesitatea de a pune un layer de inteligență suplimentar peste ceea ce înregistrează acum camerele video. Există dorința de a colecta toate informațiile într-o structură de tip data lake. Ulterior, prin mecanisme de AI, se face o analiză a acestor date și se po lua măsuri corective și proactive pe seturile de date.

Aveți și soluții pentru gestionarea actualei pandemii? Cât de repede au putut fi puse la punct?

Pentru multe companii, nevoia bruscă de a lucra de acasă a venit cu numeroase provocări, nu doar din punct de vedere al dispozitivelor, ci și al infrastructurii necesare și cerințelor de securitate. Din Indexul Transformării Digitale Dell Technologies 2020 aflăm că 80% dintre companii au accelerat cu bine procesul de digitalizare în acest an, ceea ce ne arată un progres. Cu toate acestea, mai este multă muncă în fața noastră. 

Transformarea digitală continuă nu este ușoară, având în vedere că 94% dintre afaceri se confruntă cu obstacole în încercările lor să se adapteze viitorului.

În mod specific, în această perioadă aș pune accentul pe programul special de lucru de la distanță de care dispunem, și pe care îl oferim, de asemenea, clienților, ajutându-i să îl implementeze.  Folosit o soluţie care permite alegerea modului de lucru – de la birou sau de acasă – şi o implementăm cu succes şi pentru clienţii şi partenerii noştri. Se numeşte Dell Connected Workplace Program şi l-am lansat în 2013, acumulând, deja suficientă experienţă în implementarea lui. 

Provocarea care a venit de aici a fost politică de securitate a datelor. Cum protejăm datele protectia lor, cum le facem backup? Cum ne protejam de un eventual ransomware? Pentru unii din clienții noștri a fost o premieră sa constate că avem multe de spus, în multe arii de tehnologie unde nu ne știau neapărat prezenți. 

Un alt trend pe care îl constatăm în zona de companii private, este centralizarea aplicațiilor și infrastructurii în data center, în structuri fluide, de tip infrastructura hiperconvergentă ca pilon de baza pentru un cloud privat, dar și virtualizarea tuturor proceselor și aplicațiilor, pe cât posibil.  

Din păcate, cel mai afectat sector a fost cel al companiilor mici și mijlocii, unde investițiile au fost direcționate preponderent pentru menținerea business-ului pe linia de plutire. Și aici am gândit promoții și prețuri speciale, pentru a le veni în ajutor, precum și posibilități de finanțare, cu ajutorul partenerilor noștri.  

Am văzut că din indexul de transformare digitală al Dell reiese că pandemia a accelerat aceste procese la nivel de organizații. De ce crezi că se întâmpla asta?

Reacția la pandemia COVID-19 a demonstrat că organizațiile se pot adapta și transforma rapid. Companiile din România care doresc să implementeze un astfel de proces de transformare digitală se pot inspira de la cele mature digital și să ia în considerare mai multe puncte.

Mai întâi, confidențialitatea datelor și cybersecurity. Acestea sunt motive îngrijorare constante, care nu ar trebui trecute cu vederea. 

Companiile mature digital recunosc, mai des decât altele, că protecția și confidențialitatea datelor merită toată atenția.

Apoi, bugetul și resursele. Constrângerile financiare – atât presiunile din partea bugetului, cât și lipsa unei creșteri economice – nu au încetinit procesul transformării pentru companiile mature digital. Acestea consideră investițiile în IT drept vectori strategici ai inovației, și nu un centru al costurilor.

Un alt punct important: datele sunt în centrul organizațiilor. Ne îndreptăm către era Zetabyte, iar capacitatea de a extrage informații valoroase din date devine un obstacol, dacă rămâne neadresată. Există speranța că din contextul acestui an să rămânem cu această mentalitate în business de „date mai întâi, date oriunde”. Am descoperit că 91% dintre companii sunt de acord că extragerea informațiilor valoroase din date va deveni mai importantă ca niciodată, pentru business-ul lor. Cu toate acestea, rămâne imperativ să ajungem la această capacitate cât mai curând. 

96% dintre liderii digitali au declarat că adaptarea lor la noul context a fost mult mai ușoară tocmai datorită acestei capacități de a colecta, analiza și acționa pe baza datelor.

Digitalul este un avantaj strategic. Mediul digital este un facilitator pentru liderii digitali, fiind scris în ADN-ul lor. Cheia este proactivitatea: 74% dintre ei declară că au setat noi canale în mediul digital pentru a-și sprijini clienții în timpul pandemiei.

Am publicat recent un material despre problemele de securitate a spitalelor de la noi. Cât de importantă este securitatea datelor, în general?

Securitatea datelor este prioritate absolută atunci când ai o problema de securitate. Pană atunci, cade de regulă pe planul doi, pentru că, nu-i așa, securitatea nu se vede… 

Din fericire, în ultimii ani, tot mai multe companii afectate de pierderea datelor realizează că datele pe care compania le creează, colectează, stochează și schimbă sunt cel mai important asset al companiei.

CITEȘTE ȘI: Spitalele românești riscă să fie paralizate de hackeri. Au softuri neactualizate de 17 ani

În special în zona spitalelor, care operează cu date personale și informații critice despre pacienți, protejarea de corupție și acces neautorizat de către persoane interne sau externe trebuie să fie o prioritate absolută, la toate nivelurile și layerele de acces, intern sau extern. 

Dell este implicat, în România, în proiecte ample de protectie, colectare și stocare securizata a datelor critice. Cu expertiza și soluțiile noastre, suntem nerăbdători să consiliem orice instituție care are nevoie de ajutor în creionarea unei strategii integrate de protectia datelor. 

În contextul în care cloud-ul devine ubicuu, se mută riscul de securitate de la utilizator la gestionarul serverelor sau se complică lucrurile?

Cum toată viața noastră se muta în online, și aplicațiile companiilor de asemenea. Este tot mai greu de înțeles cum poate fi realizată o protecție integrată pentru companie, având în vedere că uneori nici nu știi dacă procesele tale rulează pe serverul de la tine din curte, pe cel din site-ul de backup aflat la 10 km distanță sau la un service provider extern, de unde ai o copie activă a lor.

Nu numai companiile mari sunt ținta atacurilor cibernetice. În ultimii ani, studiile arată că aproximativ 50% din atacuri vizează întreprinderile mici și mijlocii. Cea mai de interes parte din această direcție este că securitatea tinde să fie, adesea, trecută cu vederea. Consecințele unor astfel de atacuri sunt de obicei fatale și, în comparație cu jucătorii mari de pe piață, companiile mici sunt mai puțin susceptibile să își revină.

Ca atare, este nevoie de o politică de securitate integrată, în care responsabilitatea să fie împărțită și aplicată responsabil, la toate nivelele posibile. Service providerul are obligația să păstreze informația securizată, nealterată, până ajunge la utilizator. De partea cealaltă, utilizatorul are obligația să o protejeze cât timp lucrează cu ea sau să stocheze local informația. Din fericire, există multe soluții de securitate, la vendorii de top, care abordează holistic această problemă.