Messe Berlin
Pentru televizoare, standardul rămâne 4K. Cerințele de eficiență energetică le-ar putea elimina pe cele 8K
Ecranele devin tot mai mari și pixelii tot mai mici, dar avansul tehnologic vine cu destule provocări. Am vorbit cu Marek Maciejewski de la TCL despre viitorul televizoarelor.
În zilele în care am vizitat târgul de electronice de consum IFA Berlin, am avut ocazia să stau de vorbă cu Marek Maciejewski, Product Development Director la TCL. Ceea ce ar fi trebuit să fie o discuție simplă despre un brand de care am aflat pentru prima dată la CES 2021, când au anunțat un spectaculos concept de tabletă rulabilă, s-a transformat într-o discuție care m-a dus, mai apoi, în tot felul de căutări pe pagini obscure pentru a citi despre componente, tehnologii și reglementări care ar putea influența felul în care vor arăta televizoarele viitorului. Am căzut, cum ar spune americanii, într-un rabbit hole.
CITEȘTE ȘI: CES 2021 (#1): Roboți, mască hi-tech, tableta rulabilă, parbriz cu realitate augmentată
Până să explic toate căutările din ultimele săptămâni, trebuie să pun că Maciejewski mi-a lămurit prima curiozitate. De unde a apărut brandul ăsta care acum ocupă aproape o întreagă hală la IFA? Ei bine, TCL există de câteva decenii, dar nu auzisem de el pentru că, mai bine de un deceniu, a produs televizoare Thompson. Iar de Thompson am auzit.
„Am realizat că nu are sens să continuăm să producem sub licență”, spune Maciejewski. „Pentru a vinde produse premium trebuie să investim în brandul TCL. Din 2016, avem tot mai multe produse de vârf.” În momentul de față, TCL e bine reprezentat pe piața din SUA și pe piețele mari din Europa. Televizoarele reprezintă jumătate din afacere pe piața europeană, dar compania vinde și alte produse, de la electrocasnice clasice la purificatoare de aer și aspiratoare robot. Totuși, e evident că TCL mai are de lucrat la branding. Prioritatea pare a fi însă alta. „Primul pas este să fim prezenți în magazine. Pentru că dacă investim în reclamă și nu poți găsi produsele, n-are niciun sens”, spune Maciejewski.
Câte feluri de ecrane LCD există?
Până să producă televizoare de top, primul pas a fost ca TCL să se transforme dintr-un asamblator de componente, într-un producător. „Integrarea verticală e povestea noastră de succes. Acum producem toate componentele-cheie, panourile și ecranele, ceea ce reprezintă 75% din costuri”, explică Maciejewski. „Din cumpărători, acum zece ani, am devenit un producător major de competente pentru alte branduri.”
Ecranele produse de CSOT (China Star Optoelectronics Technology), Detalii pe szcsot.com se găsesc în multe televizoare de la alte branduri. Și aici începe primul rabbit hole. Pentru că, cu destul de puține excepții, producătorii de televizoare al căror brand îl vezi afișat, de obicei, în partea de jos a ecranului, nu sunt și producătorii principalei componente, adică a panourilor și ecranelor. Lucrurile sunt complicate de faptul că sunt folosite diverse tehnologii (LCD, OLED, MiniLED etc.), iar „List of flat panel display manufacturers”, wikipedia.org și de pe alte site-uri nu mai sunt actualizate de ceva vreme.
La nici câteva zile după discuția cu Marek Maciejewski, a apărut știrea că „Samsung Display sells all of its LCD patents to TCL’s CSoT”, flatpanelshd.com ceea ce explică și de ce unele din televizoarele TCL de la Berlin erau din gama QLED.
Pentru cine nu știe, televizoarele QLED nu sunt totuna cu televizoarele OLED. QLED e o variantă mai avansată de LCD, introdusă pentru prima dată de Samsung în televizoarele lor de top. În acest tip de ecrane, pixelii sunt iluminați din spate. QLED-ul vine cu un strat suplimentar de pixeli, numit „quantum dot”, care permite rezoluții mai mari și un control mai bun al culorii și intensității luminoase.
În schimb, OLED-ul este o tehnologie total diferită, în care fiecare pixel este propria sa sursă de lumină, ceea ce se manifestă practic prin două avantaje: negru mai intens și posibilitatea de a avea ecrane flexibile, fiindcă nu mai e necesar un panou de iluminare, prin definiție rigid. Pe OLED s-au concentrat alte branduri, în special LG, dar acum mai toți producătorii mari au și televizoare OLED.
TCL investește puternic în tehnologia MiniLED. Foto: TCL
Trecând peste această paranteză, prin achiziția anunțată la începutul lunii, CSOT devine, în momentul de față, principalul producător de panouri LCD. Zonă pe care, spune Maciejewski, s-au și concentrat. „Dezvoltăm și OLED, dar e o poveste pentru viitor, momentan le producem pentru telefoane.”
Cu sau fără licențele de la Samsung, TCL nu e străin de inovație în domeniul ecranelor LCD. În 2018, ei au introdus primele televizoare MiniLED – cum îi spune și numele, LED-urile care luminează pixelii sunt mult mai mici –, sub forma unor „TCL showcases 8K TVs and miniLED-based LCD TVs”, flatpanelshd.com
Anul acesta, au expus un televizor MiniLED cu „TCL goes big with 98-inch mini-LED TV at IFA 2022”, hardwarezone.com.sg „Vrem să arătăm ce poate tehnologia MIni LED”, spune Maciejewski. „Poate ajunge la 2.000 de Unitate de măsură a luminozității, wikipedia.org și are 2.300 de zone de întunecare locală (dimming). Dar nu-l vindem încă în Europa, pentru că prețul potențial ar fi de 10.000 de euro, și mai avem un televizor de 98 de inchi, cu 700 de niți și 192 zone de dimming, al cărui preț este la jumătate.”
Eficiența energetică ar putea scoate televizoarele 8K de pe piață
Nu departe de televizorul de 98 de inchi, trona un altul, un concept care folosea o tehnologie împrumutată de la telefoanele mobile. „E un concept unde arătăm că module mici LTPS, care pot să livreze foarte multă energie, și sunt folosite de obicei în ecranele LCD ale telefoanelor mobile, pot fi folosite și un într-un televizor”, spune Maciejewski. LTPS vine de la Detalii pe wikipedia.org și este o altă tehnologie derivată din LCD care oferă imagini de rezoluție superioară pentru ecrane mici.
Există și un motiv pentru care e folosită doar la ecranele mici. „Dacă te apropii de televizor, poți simți câtă căldură generează”, îmi spune Maciejewski și, într-adevăr, de la doi-trei metri simți că televizorul ar putea înlocui cu succes un radiator. „70% din căldură se pierde, iar eficiența LED-urilor e de 50%, deci, într-un final, televizorul folosește mai puțin de 10% din energia consumată pentru a genera lumină”, mai spune el, explicând că, probabil, vor mai trece niște ani până vor putea face tehnologia asta funcțională.
Discuția despre eficiența energetică ne-a dus într-o altă direcție, care a deschis un nou rabbit hole: cel al viitorului televizoarelor 8K. Am aflat cu această ocazie că o decizie europeană legată de eficiența energetică, care va intra în vigoare de la 1 martie 2023, ar putea afecta puternic piața televizoarelor 8K. Atât de puternic că ar putea-o închide.
„Indexul de eficacitate energetică cerut de Comisia Europeană pentru televizoarele 8K ar trebui să fie de 0,9”, spune Maciejewski. „Acum, acestea sunt undeva pe la 2 și ceva. Este imposibil să atingă nivelul cerut de eficacitate energetică până în martie. Fie Comisia Europeană le va accepta așa, fie e game over pentru televizoarele 8K. Și, din cauza creșterii prețului energiei, nu cred că vor fi acceptate de Comisie.”
Câteva zile mai târziu, apărea „8K Industry Faces Challenge with New EU Regulatory Ruling”, 8kassociation.com din care fac parte toți marii producători de produse 8K, de la televizoare până la camere, care începea cu fraza: „Dacă nu se schimbă ceva, martie 2023 va aduce probleme pentru industria emergentă 8K”. Asociația spune că niciun televizor 8K nu va putea îndeplini cerințele energetice cerute de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că acestea vor ieși de pe piață dacă cerințele nu se schimbă.
Maciejewski crede totuși că „în câțiva ani și 8K va atinge un nivel scăzut de consum energetic”. Dar el vede o altă problemă, lipsa conținutului. Care e mai complicată, din motive tehnice: „Chiar dacă folosești camere de cinema cu senzor 8K, pentru că acestea au filtre Bayer, atunci când faci O explicație a procesului de demozaicare și a felului în care afectează acesta rezoluția o găsești aici, valabilă pentru camerele 4K, rocketstock.com obții 6,5K. Dacă vrei să obții un 8K adevărat, ai nevoie de un senzor 10K, dar și acesta e limitat de proprietățile lentilelor, ale obiectivelor, ale deschiderii diafragmei. Sunt atinse niște limite fizice.”
Pentru moment, standardul în materie de televizoare rămâne totuși 4K. Iar nevoia de 4K este indusă de serviciile de streaming, care oferă conținut tot mai sofisticat. Astfel, lumea e încurajată să investească în televizoare cu ecrane tot mai performante.
„Dacă o să pui unul lângă altul un televizor Android și unul de top, vei fi surprins de ce poate pune Netflix în semnal”, spune Maciejewski. „Netflix este capabil să producă un semnal HDR cu Intervalul dinamic este raportul dintre cea mai luminoasă și ce mai întunecată zonă care poate fi văzută într-o imagine. Acesta e măsurat în stopuri, un stop reprezentând o dublare sau o înjumătățire a luminii. Detalii pe wikipedia.org Un televizor de top poate afișa 23-24-stopuri, în timp ce unul Android are doar zece. E o diferență imensă.”
Monitoare MiniLED
Dincolo de discuția despre televizoare, Marek Maciejewski mi-a mai prezenta câteva dintre produsele cu care speră ca TCL să dea lovitura pe piață. Două dintre ele par a avea potențial, ambele din zona vizuală. Despre ochelarii NxtWear S, un soi de televizor portabil, numai bun de luat în avion în călătoriile mai lungi, am scris deja, sunt pe lista „best of IFA”.
CITEȘTE ȘI: 20+ de produse care m-au impresionat la IFA Berlin 2022
Celelalte sunt o gamă de monitoare de gaming cu ecran MiniLED. Acestea au 34 și 49 de inchi, cu un format 21:9, respectiv 32:9. „E o nișă neacoperită”, spune Maciejewski. „Monitoarele au o luminozitate de 1.400 de niți și Mai exact, 1.152 pentru cel de 34 de inchi, aroged.com
„De ce le facem? Pentru că, dacă te uiți la piața din Europa, monitoarele cu dimming global costă 500 de euro, iar dacă vrei să treci la zone de întunecare locală, prețul sare de 2.500 de euro. Așa că, dacă cineva dă 500 de euro pe un monitor, poate va plăti un pic mai mult pentru unul cu peste 1.000 de niți. Pentru că, în momentul de față, dacă vrei HDR, trebuie să cumperi un televizor, eventual unul mic, capabil să meargă la 144 de Hz.”
N-am mai jucat ceva serios de la al treilea add-on din Medal of Honor, deci nu pot să mă pronunț. Cel mai probabil, pentru un monitor cu refresh rate de 165 Hz și specificațiile pe care tocmai le-am spus, ar trebui să-mi schimb și computerul pe care lucrez. Și pentru a scrie un text ca ăsta sau a naviga prin diversele rabbit hole-uri în care intru după ce fac câte un interviu, s-ar putea să fie overkill.
