Până ca lumile virtuale să ia avânt și să devină mainstream, Comisia Europeană și-a propus să pregătească regulile acestora – și a consultat cetățenii pentru asta.
Duse sunt vremurile în care Internetul era un soi de Vest Sălbatic în care cineva înființa un „oraș” A se citi „software” și șeriful apărea după câțiva ani. Lumea politică a înțeles, în ultimul deceniu, importanța și influența pe care o poate avea internetul și, nevrând să mai fie surprinsă de apariția unei lebede negre, precum s-a întâmplat cu social media, e pusă pe suflat și în iaurt. Interesul companiilor tech pentru lumile virtuale și, mai ales, discuțiile intense purtate anul trecut pe tema Metaversului au pus rotițele de la Bruxelles în mișcare. Unul din pașii făcuți: organizarea unui grup de dezbatere al cetățenilor europeni pe tema lumilor virtuale la care au participat 150 de persoane alese aleator, din întreaga Europă.
Panelul dedicat lumilor virtuale, a cărui dezbatere finală a avut loc în weekendul 21-23 aprilie la Bruxelles, face parte dintr-o serie de trei asemenea consultări – celelalte două au fost dedicate risipei alimentare și mobilității persoanelor în scop educațional. De fiecare dată, 150 de cetățeni europeni (alții la fiecare consultare) s-au întâlnit, au învățat despre și au analizat tema propusă, au avut acces la experți, s-au împărțit în grupuri de lucru, apoi au venit cu un set de recomandări care vor fi luate în considerare pentru viitoare reglementări politice.
Spre deosebire de celelalte două teme, însă, cea a lumilor virtuale e destul de abstractă pentru majoritatea cetățenilor. Puțini au avut de-a face în viața reală cu căștile de realitate virtuală (VR) și chiar și proiectele de realitate augmentată (AR) sunt relativ necunoscute pentru destui cetățeni.
E destul de neclară și direcția în care se va duce inovația din acest domeniu – pariul meu (și al multora) este că spre zona realității mixte (XR),Detalii pe wikipedia.org care va combina spațiul real cu cel virtual –, mai ales că proiectele majore din acest domeniu fie au eșuat sau n-au luat avânt,Vezi prea futuriștii Google Glass sau încercările Facebook de a crea Metaversul dominant.fie s-au nișat.Vezi utilizarea ochelarilor Hololens în industrie. Practic, aș spune că singurul proiect mainstream de AR existent acum este Live View-ul din Google Maps,Detalii pe support.google.com cel care-ți arată cu săgeți încotro să te îndrepți.
Te vei întreba, probabil, și de ce nu s-a abordat o temă mult mai fierbinte, cea a a inteligenței artificiale – răspunsul e că Uniunea Europeană a venit deja cu o propunere de lege pentru aceasta în 2021 –, și cât de mult poate influența UE un domeniu în care inovația se petrece la nivel global. Se poate argumenta însă că și în cazul GDPR-ului regulile europene au avut impact global,„Economic research on privacy regulation: Lessons from the GDPR and beyond”, nber.org (PDF) pentru că una dintre cele trei piețe majore ale lumii nu poate fi ignorată.
Discuția despre lumile virtuale era deja deschisă în momentul în care s-a decis consultarea cetățenească – de altfel, toate cele trei inițiative din această serie s-au mulat pe teme aflate deja pe agenda Comisiei Europene. Oficiali europeni au spus că speră că „o inițiativă pentru lumile virtuale va fi adoptată până în vară” și că cele 23 de recomandări adoptate acum vor fi luate în considerare pentru forma finală a actului.
Până să trec la recomandări, trebuie spus că participanților la eveniment li s-a dat libertatea de a alege să discute cum vor despre aceste lumi virtuale, ceea ce înseamnă că unele dintre reglementări ar putea părea redundante.
„Avem deja un cadru legislativ puternic”, a declarat un reprezentant al Comisiei Europene, „cu Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind piețele digitale, precum și cu munca pe care am făcut-o pentru inteligența artificială, iar cetățenii nu au fost mereu la curent cu asta și multe dintre lucrurile despre care au spus că ar trebui să le facem au fost deja reglementate.”
150 de cetățeni din toată Europa, inclusiv România, au anaizat lumile virtuale. Foto: Comisia Europeană
Principiile și valorile care ar trebui să definească lumile virtuale
Cetățenii europeni au venit cu o listă de 23 de recomandări,„European Citizens’ Panel on Virtual Worlds – Final recommendations”, citizens.ec.europa.eu (PDF) care abordează teme diverse, de la piața muncii din lumile virtuale la protecția datelor private și identității virtuale a persoanelor, de la suport financiar și pentru inovare la accesul liber la noile lumi, de la utilizarea acestora pentru educație până la ce se întâmplă în cazul utilizării cu scopuri malefice (da, s-a propus chiar o poliție virtuală), de la impactul lumilor virtuale asupra mediului la cel asupra sănătății și persoanelor vulnerabile.
Pe lângă recomandări, aceștia au evidențiat opt valori și principii pentru Lumi Virtuale Europene de dorit și corecte. Acestea sunt:
Libertatea de a alege. Folosirea lumilor virtuale e o alegere liberă pentru fiecare individ – fără dezavantaje pentru cei care nu participă;
Sustenabilitate. Înființarea și utilizarea lumilor virtuale e prietenoasă cu mediul;
Accentul pe oameni. Dezvoltarea tehnologică și reglementarea lumilor virtuale servesc și respectă nevoile, drepturile și așteptările utilizatorilor;
Sănătate. Sănătatea fizică și mentală a oamenilor sunt piloni fundamentali ai dezvoltării și utilizării lumilor virtuale;
Educație și alfabetizare. Educația, creșterea conștientizării și aptitudinilor în folosirea lumilor virtuale sunt puse în centrul dezvoltării acestora;
Siguranță și securitate. Cetățenii europeni trebuie să fie în siguranță, incluzând aici protejarea datelor și prevenirea manipulărilor și furturilor;
Transparența. Reglementări transparente protejează oamenii, datele lor personale, sănătatea fizică și psihică, iar utilizarea datelor de părți terțe e transparentă;
Inclusivitate. Accesul egal al tuturor cetățenilor e garantat – indiferent de vârstă, venituri, abilități, disponibilități tehnologice, țară etc.
Se observă, din lista de mai sus, că se încearcă prevenirea unor situații de care lumea s-a lovit atunci când au fost dezvoltate noi tehnologii, de la efectele social media asupra sănătății mintale„Social Media Use and Its Connection to Mental Health: A Systematic Review”, ncbi.nlm.nih.gov la consumul neașteptat de energie din lumea criptomonedelor,„An analysis of energy consumption and carbon footprints of cryptocurrencies and possible solutions”, sciencedirect.com dar și a unor potențiale probleme specifice, dintre cele care pot fi anticipate, precum sănătatea fizicăNu degeaba se face gluma cu „mama mi-a spus să nu stau prea aproape de TV și acum îmi pun televizorul pe față” sau furtul identității virtuale.
Interesant mi se pare și faptul că reprezentanții cetățenilor par a simți că problema decalajului digital,„The digital divide: A review and future research agenda”, sciencedirect.comcare a fost creat de apariția internetului și amplificat de digitalizare și telefoanele inteligente, ar putea fi exacerbată de apariția unor lumi virtuale – care vor presupune probabil dispozitive destul de costisitoare și învățarea unor noi aptitudini pentru a fi folosite.
Și mai interesant mi se pare că se discută despre Lumi Virtuale (de fapt, chiar Lumi Virtuale Europene), ceea ce sugerează că viziunea Metaversului ca un loc cu punct de intrare unic (hello, Mark!) sau gestionat pe servere controlate doar de o entitate (hello, Mark!) nu e agreată de nimeni. E drept, trendul anti-monopol nu e lansat însă de europeni – toată lumea a învățat câte ceva din lecția Facebook și nu e dispusă să-i mai dea atâta putere companie care a dominat epoca social media într-un posibil viitor virtual.
Până să miște ceva Mark sau să lanseze Apple mult-așteptata cască XR„Apple VR/AR headset — everything we know so far”, tomsguide.com care se spune va revoluționa lumile virtuale, Europa a creat o coaliție a industriei VR și AR,„The Virtual and Augmented Reality Industrial Coalition”, digital-strategy.ec.europa.eu formată din firme mici și medii din domeniu, cu scopul declarat de a nu rămâne în urmă în acest domeniu.
Sesiunile au avut loc atât la Bruxelles, cât și în mediul online. Foto: Comisia Europeană
Cum cred cetățenii că ar trebui să arate Metaversurile?
Pornind de la principiile expuse mai sus, cele 23 de recomandări„European Citizens’ Panel on Virtual Worlds – Final recommendations”, citizens.ec.europa.eu (PDF) făcute de cetățenii europeni în cadrul dezbaterii purtate timp de trei weekenduri au scos în evidență câteva potențiale soluții pentru apariția unor lumi virtuale mai puțin disruptive pentru țesătura socială ca precedentele iterații generate de momentul în care, acum exact 30 de ani, world wide web-ul a devenit accesibil tuturor.
Le voi trece în vedere pe cele mare mi s-au părut cele mai interesante.
Sprijin financiar pentru dezvoltarea lumilor virtuale democratice
Cetățenii recomandă (în recomandarea 4) Comisiei Europene să ofere, cu aprobarea Parlamentului European, sprijin financiar pentru dezvoltarea unor lumi virtuale durabile și centrate pe utilizatori. Propunerea prevede un proces în două etape, prima constând în definirea criteriilor de sprijin și a doua în furnizarea de fonduri.
În condițiile în care există riscul ca liderii din domeniu să vină din afara Europei, investiția în astfel de proiecte chiar e necesară. Din păcate, ce lipsește Europei, chiar și dacă dezvoltă proiecte revoluționare, este mașinăria de PR gratuit care se pune în mișcare atunci când un gigant tech face o mișcare similară, chiar dacă nu e primul care are ideea – însă această problemă nu poate fi rezolvată la nivelul acestor consultări.
Revizuirea periodică a reglementărilor privind lumile virtuale
Cetățenii au mai recomandat (recomandarea 3) efectuarea unor actualizări periodice ghidurilor existente ale UE privind standardele etice și tehnologice în lumi virtuale. Procesul de revizuire ar fi responsabilitatea DG CNECT din cadrul Comisiei Europene, și s-ar repeta regulat, la un interval de cel mult doi ani.
Recomandarea pare a ține cont de faptul că discuția încă este destul de teoretică și că există posibilitatea apariției unor consecințe neprevăzute a dezvoltării unor metaversuri,Cum a fost și în cazul social media: „The Unintended Consequences of Social Media on Media-raised Generation”, opensiuc.lib.siu.edu care să nu fie acoperite de reguli, dar și de faptul că puterea Europei asupra unor jucători externi stă în piața de 450 de milioane de utilizatori.
Ultima recomandare din listă, cea cu numărul 23, dublează această viziune, cerând ca UE să devină un pionier prin stabilirea unui cadru pentru lumea virtuală bazat pe valorile democratice ale Uniunii. Cetățenii recomandă statelor membre „să fie unite pentru a deveni un jucător puternic în controlarea, supravegherea și reglementarea Lumii Virtuale, pentru a menține valorile democratice ale uniunii și a le disemina în alte țări.”
În recomandarea 5, cetățenii cer „companiilor, cercetătorilor și UE să lucreze în strânsă colaborare pentru a se dezvolta și reglementa Lumile Virtuale în conformitate cu valorile UE”, încă un semn că – dacă tot suntem pe pus reguli, se dorește crearea unora cu care să fie de acord toată lumea.
În același context, în recomandarea 6 se cere certificarea companiilor participante la lumile virtuale, dar și a utilizatorilor. Cea de-a doua propunere pare ceva mai dificilă, dacă nu imposibil de implementat, și se contrazice oarecum cu ce urmează.
Accent pe privacy
Mai multe recomandări au vizat partea de privacy – cetățenii europeni chiar nu vor ca datele lor personale să ajungă pe mâna oricui și să fie folosite oricum, mai ales în contextul în care lumile virtuale vor genera cantități imense de asemenea date.
În recomandarea 7 („Un «coridor» sau «portal» ușor de utilizat pentru accesarea metaversului care ar permite utilizatorilor să-și dea acordul în ceea ce privește utilizarea anumitor date”), ei cer crearea unui mecanism de accesare a lumilor virtuale standardizat și ușor de utilizat care să ofere transparență cu privire la datele colectate în lumi virtuale. Astfel, utilizatorii ar fi informați cu privire la cine colectează datele, la scopul colectării acestora, la modul de stocare și la persoanele cu care aceste date sunt împărtășite. Toate aceste informații ar trebui să fie clare și explicate înainte ca utilizatorii să intre pe platforme.
În recomandarea 17 („Legea Datele mele nu sunt datele tale – Datele corect în mâinile corecte”), ei plusează cu ideea creării unui cadru juridic special pentru lumile virtuale care să protejeze datele și să oblige companiile să adopte „termene și condiții” specifice pentru utilizatori și să se supună unui act juridic referitor la tipurile de date personale pe care companiile le pot colecta și utiliza, și modul în care trebuie să îi informeze despre acestea.
Identitatea virtuală stârnește pasiuni
Recomandarea 19 încearcă să creeze un echilibru între nevoia de privacy și cea de verificare a identității. Prin urmare, cetățenii cred că ar trebui să existe o reglementare la nivelul UE cu privire la momentul în care trebuie să îți arăți identitatea și când poți fi anonim în lumea digitală. În ceea ce privește divertismentul, timpul liber sau cercetarea, ar trebui să fie posibilă anonimitatea. Atunci când este crucial să se cunoască identitatea cuiva, ar trebui să fie obligatorie identificarea digitală. De exemplu, atunci când se transferă bani, când se interacționează cu serviciile guvernamentale sau când se cumpără anumite bunuri pentru care se cere o licență sau o limită de vârstă.
Cetățenii au testat proiecte virtuale. Foto: Comisia Europeană
Distracție? Mai degrabă școală și muncă
Dacă multă lume vede (mai ales) realitatea virtuală ca un spațiu pentru entertainment, reglementările cetățenilor s-au dus mai degrabă în direcția utilizării lor în scopuri mai practice. Chiar prima reglementare din set se referă la dreptul muncii în lumile virtuale europene și propune extinderea legislației curente pentru a acoperi eventualele joburi care se vor desfășura în aceste spații. Cetățenii vor să se păstreze un echilibru între viața personală și profesională, să existe dreptul la pauze și deconectare și să se ofere asistență pentru pierderea locului de muncă din cauza Metaversurilor.
O altă recomandare (numărul 2) pornește de la premisa că Metaversul poate fi folosit pentru diverse tipuri de formare profesională și spune că aceasta ar trebui să urmărească să includă în general același conținut și ar trebui să urmeze același cadru peste țările europene” și că „ar trebui să existe o certificare și recunoaștere reciprocă a calificărilor”.
În recomandarea 10, se discută despre pregătirea profesorilor pentru folosirea lumilor virtuale. Cetățenii propun cursuri (obligatorii) pentru aceștia, în care să învețe despre „etică, siguranță online, stăpânirea instrumentelor digitale și oportunitățile de predare din Lumile Virtuale”.
Acces liber, facil și nediscriminatoriu la lumile virtuale
În majoritatea recomandărilor se observă grija pentru a nu-i lăsa în urmă pe cei mai puțin pregătiți pentru potențiala revoluție produsă de apariția unor Metaversuri. De la costul de acces (dispozitivele necesare) până la învățarea folosirii produselor, e clar că lumile virtuale vor veni cu provocări de această natură.
Prin urmare, în recomandarea 11 se cere ca „UE să garanteze acces gratuit și ușor la informații relevante despre instrumentele digitale și Lumile Virtuale pentru toți cetățenii.” Asta presupune, desigur, campanii de informare la nivelul întregii uniuni.
Recomandarea 16 dublează cu o propunere specifică în acest sens, numită „Tu, eu și Metavesul”. Cetățenii recomandă crearea unui ghid despre cum să fii cetățean digital – regulile pentru cum să te comporți în Lumile Virtuale. Un fel de ghid al bunelor maniere în spațiul VR care, probabil, e mai necesar decât ai credea – un anumit consilier care s-a trezit vedetă după ce a ieșit din duș direct într-un Zoom poate confirma.„Un consilier local de la Sectorul 1 a uitat să-și închidă camera și a intrat de la duș la o ședință online”, libertatea.ro
Cum lumile virtuale funcționează prin intermediul internetului, recomandarea 18 propune ca, acolo unde problema accesului nu poate fi acoperită de provideri privați (în special în zonele izolate, din mediul rural, unde acest lucru nu e rentabil) să intervină UE și să se asigure că toată lumea are acces la infrastructura digitală.
Recomandarea 20 spune că nimeni nu trebuie lăsat în urmă și că UE trebuie să se asigure că „că „metaversul evoluează în conformitate cu nevoile tuturor cetățenilor (inclusiv grupuri marginalizate, minorități etc.).”.
O poliție a lumilor virtuale?
Poate cele mai controversate recomandări din întreg pachetul sunt cele referitoare la crearea unei poliții internaționale pentru lumile virtuale și la folosirea inteligenței artificiale în ajutorul acesteia (recomandările 8 și 9). Cu certitudine – la fel ca în cazul oricărui alt instrument digital –, vor exista infracțiuni comise în spațiul virtual, iar unele dintre acestea ar putea avea consecințe grave, așa cum ransomware-ul, phising-ul sau dezinformarea sunt o plagă pentru internetul actual. Dar e foarte posibil ca aceste infracțiuni să poată fi rezolvate cu instrumentele actuale.
Trebuie însă spus și că sunt recomandările care au primit cel mai puțin sprijin la votul final – s-au acordat note de la 1 la 6, iar media celor două a fost mai apropiată de 4 și poate e momentul să accentuez ideea de recomandări. Comisia Europeană va ține cont de ele în crearea eventualelor legi pentru lumilor virtuale, dar acestea nu sunt și obligatorii.
Grupurile de lucru s-au concentrat pe una sau două recomandări. Foto: Comisia Europeană
Și totuși, vor putea fi reglementate Metaversurile?
Ca o concluzie, pare că genul acesta de democrație participativă poate funcționa chiar și în cazul unor teme futuriste. 150 de persoane de vârste diferite, chiar și cu o înțelegere limitată a provocărilor tehnice și cu background-uri diverse, pot veni cu păreri pertinente despre cum ar trebui să funcționeze Metaversul sau Metaversurile atunci când vor deveni o realitate mainstream.
E un exercițiu care arată că există o diferență destul de mare între cum vede viitorul virtual grupul relativ omogen al celor care-l crează (adulți încadrați în câmpul muncii și investitori, oameni cu background în programare și cu o înțelege superioară a internetului) și un grup eterogen de cetățeni obișnuiți. Nu neapărat surprinzător, cei din urmă au o viziune mai largă și mai diversă asupra felului în care ar trebui să arate viitorul și asupra posibilelor consecințe ale apariției acestora.
La urma urmei, ce se întâmplă acum e un exercițiu care arată că două viziuni politice diferite – „strică și fă din nou”, libertariană, a diverselor Silicon Valley-uri care lucrează la proiecte VR, AR și XR și „pune oamenii în față”, social-democrată, a Europei – ar putea, la o adică, să ajungă la înțelegere.
Dacă reglementarea prea timpurie a unui domeniu emergent va ajuta sau va împiedica inovația, rămâne de văzut. Până la urmă, lumile virtuale au de trecut un prag pe care n-au reușit să-l treacă în ultimul deceniu – cel al relevanței lor pentru publicul larg.
Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.
În timp ce Senatul american încearcă să forțeze vânzarea TikTok, sub amenințarea interzicerii în SUA, Apple a retras mai multe aplicații de pe App Store, în China.
Cercetătorii din UE creează tehnologii avansate pentru a detecta semnele timpurii de oboseală și de comportament haotic al șoferilor, pentru a reduce numărul accidentelor rutiere.
În ultimele zile, mai mulți utilizatori au descoperit că pot conversa sau folosi Meta AI în conversații. Însă nu toate conturile au acces la acest chatbot.
