Nada Spetnicka/EyeEm via Getty Images

23 de măsuri pertinente pentru reducerea risipei alimentare propuse de cetățeni obișnuiți

De Mihai Ghiduc 21.02.2023

O primă inițiativă europeană de a consulta cetățeni pe o temă de interes general a produs o serie de recomandări ce par chiar utile. Dacă genul acesta de consultări va fi un succes rămâne de văzut, dar primul pas este încurajator.

La finalul anului trecut, 150 de cetățeni din întreaga Europă se întâlneau la Bruxelles pentru a discuta despre risipa alimentară și a căuta soluții pentru reducerea acesteia, în cadrul unui program-pilot de implicare a publicului în deciziile politice. 

Cetățenii, aleși la întâmplare, nu erau experți în subiect – însă, trei sesiuni de lucru mai târziu (dintre care una online), au creat o listă de recomandări care va ajunge pe masa Comisiei Europene și care reprezintă poate cea mai clară viziune asupra a ce poate fi făcut pentru a diminua risipa, dar și o dovadă că, iată, consultările în care nu sunt implicați exclusiv stakeholderi, adică cei interesați de temă, funcționează. 

CITEȘTE ȘI: Europa își întreabă cetățenii cum să limiteze risipa alimentară 

În weekendul 10-12 februarie, tot la Bruxelles, a avut loc sesiunea finală a grupului de dezbatere al cetățenilor europeni în problema risipei alimentare. Aceștia, pentru că au fost împărțiți în grupuri de lucru, fiecare venind cu una-două recomandări, pentru un total de 23,Le poți consulta aici: citizens.ec.europa.eu (PDF) și le-au expus, duminică, 12 februarie, într-o sesiune finală în care participanții au votat dacă sunt de acord sau nu cu acestea.

Fotografia de la sesiunea finală a grupului cetățenesc. Foto: Comisia europeană

 Am ales să le prezint mai jos în (aproximativ) ordinea inversă a voturilor, grupându-le pe teme acolo unde este cazul, și nu în cea din documentul oficial. Trebuie menționat că recomandările sunt doar orientative și că nu înseamnă că ele vor fi implementate. De altfel, oficialii europeni au precizat că „în mod evident, nu au fost făcute studii de impact, însă vom pregăti un raport care va însoți propunerile comisiei și, cu siguranță, va fi un instrument util în negocierile cu statele-membre”.

De altfel, propunerea Comisiei făcută statelor membre va viza în special „stabilirea unor ținte obligatorii de reducere a risipei alimentare. Statele vor avea obligația legală de a reduce risipa până la o anumită dată, va fi o țintă cu caracter juridic obligatoriu”.

 Cu alte cuvinte, recomandările cetățenilor vor trebui implementate în special de state, deși unele dintre măsurile propuse care sunt de nivel european ar putea deveni, la un moment dat, o țintă – dar nu acum. Însă cu siguranță o parte dintre idei vor fi preluate, ca să nu mai spun că problema risipei alimentare are acum încă 150 de „avocați” care vor urmări cum se aplică recomandările. 

Iată, deci, pe scurt, cum cred cetățenii Europei că ar putea fi diminuată risipa alimentară. 

Fiecare recomandare a fost votată separat, dar documentul final le va conține pe toate. Foto: Comisia europeană

MindcraftStories_1Educație despre nutriție și alimentație sustenabilă pentru un viitor mai puțin risipitor

Nu-i deloc de mirare că cea mai apreciată recomandare a fost cea despre educație, pentru că, dincolo de soluțiile pe termen scurt, este extrem de important ca viitoarele generații să fie conștiente de această problemă, în condițiile în care educația pe această temă nu mai poate fi făcută de niște familii tot mai ocupate și tot mai puțin conectate cu un mod de viață sustenabil. 

Grupul cetățenilor europeni cred că sunt necesare cursuri despre nutriție și alimente sustenabile în programa școlilor primare și secundare, fie ca materie separată, fie ca parte a materiilor deja existente. 

În acest context, merită semnalat un studiu britanic recent„How Primary School Curriculums in 11 Countries around the World Deliver Food Education and Address Food Literacy: A Policy Analysis”,, ncbi.nlm.nih.gov care a analizat educația alimentară din 11 state, inclusiv cinci membre UE (Cehia, Danemarca, Irlanda, Slovenia și Suedia), constată că nu există un standard pentru cum trebuie făcută această educație, dar că rezultatele cele mai bune au fost obținute când programa a conținut cursuri dedicate.

Dincolo de cursuri, a mai existat și o propunere în stilul „Școlii altfel”, Recomandarea 21, care susținea ca o săptămână din anul școlar să fie dedicată unor acțiuni de creștere a conștientizării problemei risipei alimentare care s-a situat în Top 5 recomandări la votul final. Cetățenii au considerat că un set de unelte puse la dispoziție de Comisia Europeană statelor membre ar putea face din această propunere un succes.

Cifre Articol MindcraftStories_2Lanțurile alimentare scurte și susținerea producătorilor mici sunt esențiale

A doua cea mai apreciată recomandare este chiar prima de pe lista oficială. Intitulată oarecum poetic „Cu cât e mai aproape fermierul, cu atât mai fericit e consumatorul: mai puțină risipă, mai multă sustenabilitate”, recomandarea este în esență o pledoarie pentru consumul de produse de la fermele și fabricile de alimente locale (o temă care va reveni pe parcursul acestui articol). 

În esență, recomandarea încurajează crearea unor politici care să echilibreze relația dintre fermieri și vânzători/supermarketuri, clar dezechilibrată în acest moment în favoarea celor din urmă, prin încurajarea aprovizionării de la ferme locale, adică crearea unor lanțuri alimentare scurte. Recomandarea vine însă într-un moment în care costurile crescute ale vieții„Cost of living crisis: Families ditch farmers markets for supermarkets”, brusselstimes.com au dus la o reorientare a publicului spre supermarketuri, în defavoarea piețelor agroalimentare.

O subtemă este o reevaluare a politicilor legate de alimentele urâte sau cu forme greșite, care au consecințe complexe asupra politicilor agricole. Un studiu american„Giving ugly food a chance”, news.osu.edu estimează că 41% dintre alimentele recoltate nu ajung pe rafturi din acest motiv. Definiția oficială a risipei alimentare nu include alimentele nerecoltate și se referă exclusiv la produsele intrate în circuitul alimentar, dar o analiză a acestei situații e necesară, consideră grupul cetățenilor europeni.

Cea de-a doua recomandare din lista oficială, intitulată „Gustul de acasă: sprijin public și privat pentru agricultura locală în vederea reducerii risipei alimentare” dublează cumva recomandarea inițială, însă insistă mai mult pe posibile subvenții și reduceri de taxe în favoarea fermierilor, sprijin direct pentru găsirea de noi piețe de desfacere, dar și promovarea unor metode alternative de desfacere, precum aplicațiile de mobil sau conectarea fermierilor cu băncile de alimente. Apropo de cele din urmă, conceptul de bănci de alimente, adică organizații non-profit care redistribuie surplusul celor nevoiași (sau, cum a fost cazul recent, în Turcia și Siria, îl trimit în zone sinistrate), este ceva mai nou în România, dar din fericire încep să apară și aici.Cum ar fi, de exemplu, Banca pentru Alimente București,bpabucuresti.org 

În esență, cetățenii cred că produsele locale nu trebuie să se piardă, ci să ajungă să fie folosite într-un fel sau altul.

În acest context vine și recomandarea 7, care propune semnalarea produselor sezonale, proaspăt culese, în magazine și încurajarea promovării acestui tip de consum, apreciată și ea de mai bine de două treimi dintre participanții la dezbaterile organizate de Comisia Europeană.

Cifre Articol MindcraftStories_3Este nevoie de ambalaje inovative și reguli mai clare în folosirea lor

O altă recomandare cu susținere largă propune finanțarea unor programe de cercetare pentru inovare în domeniul ambalajelor, în așa fel încât produsele să reziste mai mult și să fie sigure pentru consum. Deși discuția nu a atins această zonă, este evident că s-a încercat și abordarea problemei create de acestea, în condițiile în care 91% dintre ambalaje ajung la gunoi„Packaging waste 101: the problem”, supplychain.edf.org și 31% din consumul total de plastic are loc în această industrie.„Global plastic packaging industry – statistics & facts”, statista.com

Recomandarea abordează și încurajarea vânzării de către retaileri a produselor vrac sau vărsate, acolo unde acest lucru este posibil din punct de vedere al siguranței alimentare. 

Cifre Articol MindcraftStories_4Educație pentru adulți și restaurante fără risipă

Oarecum simbolic, două recomandări care au primit un număr similar de voturi se leagă perfect între ele. Recomandarea 17 se referă la încurajarea adulților în a lua măsuri pentru limitarea risipei alimentare, prin diverse forme de educare dedicate acestui segment de vârstă, campanii de informare, aplicații dedicate etc. 

Recomandarea vine în completarea celor dedicate educației copiilor, ținând cont de faptul că risipa alimentară e o problemă actuală, că mai bine de jumătate se petrece în locuințe individuale55%, conform unui raport UE recent, food.ec.europa.eu și că e nevoie și de măsuri cu efecte rapide – ceva ce educația tinerilor nu poate rezolva peste noapte. 

S-a propus inclusiv declararea zilei de duminică drept „ziua rămășitelor”, cea în care se gătește cu produsele care au rămas de la mesele precedente. Ceea ce vine în completarea recomandării 10, care adresează problema risipei alimentare din restaurante – un loc în care, evident, clienții plătitori sunt în marea lor majoritate adulți.

Măsuri precum un logo unic pentru restaurantele care îți pun mâncarea la pachet, menționarea acestei posibilități în meniu, posibilitatea ca angajații să ia mâncarea nevândută acasă sau ca aceasta (sau produsele nepreparate nefolosite) să fie donate băncilor de alimente ar trebui încurajate, inclusiv prin scutiri de taxe oferite restaurantelor care fac acest lucru, cred participanții la acest exercițiu legislativ.

Cifre Articol MindcraftStories_5Redefinirea risipei alimentare pentru a include alimentele neculese

Cum am scris mai sus, definiția risipei alimentare acceptată la nivelul Uniunii Europene nu include alimentele neculese, iar cetățenii propun extinderea acesteia pentru a le include. Acest lucru ar avea drept consecință imediată o creștere a procentului general al risipei, dar scopul urmărit este altul: de a atrage atenția asupra unor potențiale surse de hrană ignorate.

Recomandarea vorbește și despre posibilitatea fermierilor de a valorifica produsele mai puțin cosmetice (revenind la discuția despre alimente insetetice), dar și încurajarea acestora de a permite accesul ONG-urilor sau al persoanelor particulare în ferme atunci când, dintr-un motiv sau altul, nu ajung să strângă recoltele (sau le strâng parțial).

Cifre Articol MindcraftStories_6Soluții pentru produsele expirate sau pe cale să expire

Mai multe dintre cele 23 de recomandări finale abordează problema produselor expirate și, din nou, nu foarte surprinzător, soluțiile propuse au primit un număr similar de voturi. Toate acestea se învârt în jurul recomandării 22, care abordează una dintre principalele surse de confuzie care duce la risipa alimentară: datele de expirare ale produsului.

Cetățenii europeni cred că este nevoie de instrumente clare care să ajute cumpărătorii să ia decizii informate la cumpărături, iar acestea trebuie evidențiate pe ambalaje. Acest lucru vine în întâmpinarea unui proiect UE deja existent„‘Use by’ or ‘best before’? New tool to support food operators”, efsa.europa.eu de standardizare a modului în care datele de expirare sunt trecute pe ambalaje. Conform proiectului, vor exista doar două tipuri de indicații, una de siguranță – „use by/a se folosi până la”, care spune că produsul nu trebuie consumat după acea dată – și una de calitate – „best before/cel mai bine înainte de”, un indicator al perioadei în care produsul are calitatea maximă, dar nu este o dată de expirare, iar consumatorii le pot folosi și după, bazându-se pe propriile simțuri. 

Cetățenii au mai propus folosirea unui mod de afișare standardizat, a unui cod QR pentru acces la informații suplimentare, precum și afișarea informației la raft pentru produsele care nu necesită ambalare.

CITEȘTE ȘI: Expirat nu înseamnă stricat. Care e diferența dintre data expirării și data limită de consum? 

În acest context, o altă recomandare (23) propune o standardizare a felului în care vânzătorii promovează produsele pe cale de expirare, prin crearea de secțiuni dedicate în magazine, punerea lor la vânzare la ore de vârf și o strategie de vânzare bazată mai degrabă pe „bun simț” și responsabilitate decât pe reduceri și încurajarea supraconsumului.

Pentru produsele care totuși nu sunt vândute, cetățenii cer (în recomandarea 13) crearea unei legislații europene care să standardizeze felul în care se scapă de acestea printr-un ciclu clar: posibil consum uman – posibil consum animal – crearea de biocombustibil – compostare. Fiecare stat ar trebui să ia măsuri pentru reducerea risipei cu un procent prestabilit, dar bunele practici să fie împărtășite de state. 

Un exemplu de urmat e Finlanda,„EU Food Loss and Waste Prevention Hub”, ec.europa.eu care a luat deja o serie de măsuri funcționale în cadrul unui plan național de reducere a risipei alimentare la jumătate până în 2030.

Cifre Articol MindcraftStories_7Date mai precise și transparență în raportare

Deciziile publice nu pot fi luate fără date precise, iar una dintre recomandări privește tocmai colectarea acestora: de la cetățeni, prin aplicații, prin sondaje de tipul Eurobarometrului, prin studii științifice, paneuri cetățenești de tipul celui organizat acum de Comisie etc. O standardizare a raportării risipei alimentare la nivelul Uniunii Europene ar fi de asemenea mare folos.

O primă astfel de încercare a fost realizată de Eurostat în 2020,„Food waste: 127 kg per inhabitant in the EU in 2020”, ec.europa.eu raportul fiind publicat în octombrie 2022, dar datele au fost estimate sau neraportate pentru o serie de țări (inclusiv România) din cauza pandemiei.

Ajung astfel la recomandarea 14, care propune ca toți cei care fac parte din lanțul de distribuție al alimentelor (mai puțin gospodăriile individuale) să aibă obligația măsurării și raportării risipei. Aceste lucruri ar trebui să ducă la politici publice mai bune, iar raportarea poate fi încurajată prin diverse stimulente.

Nu foarte surprinzător, o recomandare asociată acesteia (numărul 12), care vorbește de obligativitatea acestor raportări, cuplată cu pedepse și premii, a primit cele mai puține voturi în sesiunea finală. Se pare că cetățenii intuiesc (aș spune că în mod corect) faptul că lucrurile funcționează mult mai bine atunci când sunt făcute fie voluntar, fie pentru că sunt impuse de presiunea socială decât prin pedepse care implică statul.

De la campanii de informare la aplicații de food sharing

Promisiunea organizatorilor evenimentului a fost că întreaga listă de recomandări, cu cele 23 de puncte ale sale, va ajunge pe masa Comisiei Europene și va însoți directiva care va fi publicată, cel mai probabil, în luna iunie. 

Totuși, pentru că felul în care au votat cetățenii în sesiunea finală a arătat o preferință clară pentru anumite măsuri, le-am grupat pe cele care au primit sub 100 de voturi pozitive mai jos. Trebuie spus însă că niciuna dintre recomandări nu a primit mai multe voturi împotrivă decât pentru.

„Salvează bani, salvează mâncare” – o campanie pan-europeană

Una dintre recomandări a mers până la propunerea unei campanii pan-europene, organizată prin colaborarea dintre state și vânzătorii de alimente, în patru weekenduri din an (la alegere, propune grupul de lucru, dar în perioade de interes – în timpul recoltei sau al unor sărbători) pentru a atrage atenția asupra risipei. 

A fost poate cea mai specifică recomandare din listă, sună mai degrabă a exercițiu de teambuilding, dar a primit totuși un număr semnificativ de voturi, ceea ce arată o nevoie clară de campanii de conștientizare.

Împărtășirea datelor și bunelor practici în Europa

Recomandarea nu prea mai are nevoie de explicații, e destul de clar că lucrurile se pot face mai bine prin colaborare între țări. În esență, cetățenii propun folosirea mai intensă de către mai multe state a platformei UE deja existente pentru risipa alimentară.„EU Platform on Food Losses and Food Waste”, food.ec.europa.eu Ideea de colaborare ar putea fi însă extinsă și la nivel de regiuni sau orașe înfrățite.

Promovarea aplicațiilor de food sharing și a platformelor pentru cetățeni

Cetățenii recomandă folosirea unor aplicații deja existente utilizată de cetățeni pentru reducerea risipei, precum OlioDisponibilă pe olioex.com sau foodsharing.deAccesibil pe foodsharing.de și sprijin (inclusiv financiar) pentru dezvoltarea unora noi.

Împarte, nu risipi!

Redistribuirea alimentelor în exces revine în discuție, dar grupul de lucru care a scris recomandarea cu numărul 3 plusează cu recomandarea sprijinului financiar pentru băncile de alimente și alte organizații care redistribuie alimente. De asemenea, este propusă unificarea platformelor folosite pentru acest lucru și, mai important, trimiterea alimentelor cu 3-5 zile înainte de expirare (nu cu 48 de ore, cum e standardul acum).

Vocea cetățenilor contează

O altă recomandare propune continuarea consultărilor cu cetățenii, prin stabilirea unor forumuri similare celui de la Bruxelles la nivel local și de state, precum și prin accesul cetățenilor la Platforma UE pentru Risipa Alimentară.„EU Platform on Food Losses and Food Waste”, food.ec.europa.eu 

Planificarea cumpărăturilor și redistribuirea surplusului

Cetățenii recomandă dezvoltarea unui cadru legal comun european legat de redistribuirea produselor în surplus sau pe cale să expire, ajustarea cumpărăturilor la nivelul estimat al vânzărilor și stimulente pentru vânzătorii care donează sau reduc prețurile. 

Recomandarea 8 propune chiar un sistem de schimb la nivel european, nu doar la nivel național – ceea ce nu sună chiar atât de SF sau imposibil dacă te gândești câte țări mici sunt în Europa și că lucrurile astea pot fi făcute cu ușurință în zonele de graniță, în special în spațiul Schengen.

Risipa are greutate

Una dintre propuneri vizează obligarea firmelor care se ocupă de deșeuri să le cântărească și, mai ales, raporteze pe cele organice, ceea ce ar putea duce la creșterea conștientizării nivelului risipei și la posibilitatea de a compara evoluția acestuia în timp. 



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

ENERGIE|SOLUȚII

Dați-mi sarea, vă rog –  este plină de energie

De
O nouă generație de baterii poate impulsiona ambițiile ecologice ale UE.
MEDIU|FYI

Evoluția în acțiune: tot mai multe animale se adaptează la activitățile umane

De
Oamenii au modificat atât de mult mediul natural, încât restul animalelor nu se mai dezvoltă firesc, ci ca răspuns adaptativ la noile condiții de viețuire. Iar asta nu e mereu în avantajul lor. 
MEDIU|FYI

Orcile au scufundat încă o barcă în Europa. Experții avertizează că vor urma și alte atacuri

De
Un grup de orci a scufundat recent un iaht de 15 metri în Strâmtoarea Gibraltar. Este al cincilea atac de acest fel în ultimii trei ani. Schimbările climatice și prezența umană determină orcile să se adapteze și să dezvolte noi abilități.
MEDIU|FYI

Luna aprilie 2024 a fost cea mai caldă din istorie

De
Aprilie 2024 a înregistrat o temperatură medie globală cu 1,6 grade Celsius peste media perioadei preindustriale. E a unsprezecea lună consecutivă în care s-au doborât recordurile globale de temperatură.