„Virtualul poate rămâne rece și neinteresant dacă nu e în dialog cu audiența.” Un interviu cu Ciprian Făcăeru, arhitect de spații virtuale23 min read

De Paul Petrache 08.05.2024, ultima actualizare: 17.05.2024

Împreună cu echipa sa de la Augmented Space Agency, Ciprian Făcăeru creează universuri virtuale care te apropie, de fapt, de realitatea din jur.

„Este un loc al groazei. Prima mea amintire este una senzorială. Îmi amintesc foarte clar ciorile, care cârâiau în curtea spitalului. De cum intrai, de pe drum, te izbea o liniște care era întreruptă doar de păsările astea, care păreau, într-adevăr, vestitoare de rău. Apoi, al doilea lucru care te izbea era un miros greu, care părea că adună în el toate spaimele copiilor care stăteau aici. Și apoi, al treilea lucru, vedeai niște fețe neclare în spatele gratiilor care gemeau aproape surd, plin de disperare. Și cu impresia asta te pregăteai să intri în clădire.”

Asta auzi prima dată când începi vizita la Muzeul Abandonului,// Site-ul oficial al proiectului este muzeulabandonului.ro // un muzeu digital care reconstituie Căminul-spital din Sighet, supranumit „orfelinatul groazei”. Între 1971 și 2003, cât a fost funcțional, aici au fost găzduiți 738 de copii abandonați sau, în termeni instituționali, „minori deficienți irecuperabili”. De-a lungul timpului, aproape 300 au murit acolo din cauza condițiilor oribile, iar cei care au supraviețuit au rămas marcați pe viață. 

Muzeul virtual îți permite să explorezi acest loc reprezentativ pentru rana abandonului copiilor din România, dar și să intri în contact cu poveștile celor care au supraviețuit acestor centre de instituționalizare. De curând, proiectul Muzeul Abandonului a fost nominalizat la categoria Best Use of Digital – The Museums and Heritage Awards 2024// Site-ul oficial: awards.museumsandheritage.com // și e unul dintre cele mai bune exemple ale modului în care a evoluat conceptul de „muzeu”.

Unul dintre principalii responsabili pentru spațiul virtual imersiv este Ciprian Făcăeru, al cărui job description e format din niște termeni care până acum nu foarte multă vreme păreau desprinși din imaginarul unor filme SF: designer de experiențe media interactive, arhitect și scenograf de spații virtuale imersive, artist new media și futurist.

Ciprian Făcăeru. Fotografie din arhiva personală

Absolvent de arhitectură, Ciprian și-a dat seama din primii ani de facultate că nu vrea să proiecteze case, ci să descopere potențialul tehnologiilor media emergente. Joaca lui exploratorie, așa cum o numește, a coincis și cu democratizarea unor concepte ca realitate virtuală sau realitate augmentată.

M-am întâlnit cu Ciprian, într-o dimineață, la Centrul CINETIc,// Site-ul oficial: cinetic.arts.ro // unde lucrează ca cercetător, ca să aflu mai multe despre parcursul lui, etica din spatele noilor tehnologii, dar și cât de frică ar trebui să ne fie de ele. 

Drumul spre XR trece prin arhitectură

Când a început să se gândească mai serios ce vrea să facă după ce termină liceul, Ciprian știa doar că îl pasionează artele vizuale. Și-a zis atunci că arhitectura ar putea fi o profesie mai stabilă pe termen lung și, în același timp, i-ar oferi și libertate creativă, chiar dacă nu știa prea bine ce ar presupune de fapt. Ce l-a impulsionat să se apuce de pregătire și să dea la Universitatea „Ion Mincu” a fost o olimpiadă națională de desen de arhitectură.

În primul an, a picat. În schimb, a intrat primul la secția proaspăt înființată de conservare și restaurare a Facultății de Arhitectură de la Sibiu. Acum povestește că acea experiență s-a dovedit, de fapt, foarte importantă pentru el – acolo s-a întâlnit cu o abordare mult mai filosofică și conceptuală a arhitecturii, dar și a impactului pe care aceasta îl are în societate: „Am avut profesor foarte bun, Florian Stanciu, care m-a inspirat să cercetez latura asta. E un tip care a tradus cărți de Heidegger – de altfel, fenomenologia e foarte prezentă în arhitectură”.

Asta se întâmpla prin 2007. Apoi, a venit criza financiară. „A fost un moment care mi-a dat de gândit în legătură cu instabilitatea economică a domeniului și, totodată, mi-am dat seama că nu-mi plac anumite aspecte ale arhitecturii, mai ales toată birocrația din spate și corupția legată de avizele de construcție”, spune Ciprian. Atunci s-a transferat la Ion Mincu. 

În anul 3, când a trebuit să predea o lucrare despre cum vede viitorul arhitecturii, Ciprian a scris despre cum s-ar putea manifesta aceasta în spațiile virtuale. Profesorul de management a remarcat interesele lui și l-a încurajat să cerceteze și mai în profunzime această zonă, chiar dacă alți profesori sau chiar unii colegi erau destul de sceptici când venea vorba de tehnologiile emergente și nu vedeau neapărat vreo legătură directă cu arhitectura. „Practic, parcursul meu s-a schimbat definitiv din punctul ăla.”

Începuturile Augmented Space Agency

La sfârșitul anilor 2000, România cunoștea din plin internetul de mare viteză, dar și pirateria digitală pe scară largă, iar Ciprian a beneficiat de pe urma amândurora: „A fost un noroc istoric să mă aflu într-un moment în care informația devenea din ce în ce mai accesibilă. Altfel, procesul meu de explorare ar fi fost mult mai lent. În plus, am putut avea acces la software foarte avansat de modelare 3D, a căror licență m-ar fi costat mii de euro. De la AutoCAD la 3Ds Max, le-am încercat pe toate.”

Tot în anul 3 de facultate, Ciprian și-a făcut primul PFA și s-a pus pe freelancing: de la grafică 3D la VFX sau randări pentru proiecte de arhitectură. Un pas important, spune el, a fost când s-a înscris în EASA,// European Architecture Students Assembly e o organizație fondată în 1981 de studenți pentru studenți, care funcționează printr-un sistem democratic, easanetwork.org // o platformă care aduce laolaltă, în fiecare an, sute de studenți la arhitectură din toată lumea, pentru workshopuri de specialitate. 

A participat prima dată la evenimentul lor anual în 2014: „A fost o experiență care m-a făcut să-mi schimb destul de mult perspectiva și parcursul. Am întâlnit mulți oameni cu preferințe similare și mi-am dat seama că nu sunt singur.” Un an mai târziu, Ciprian, împreună cu Andrei Mușetescu și Sabin Șerban, colegi la Arhitectură, le-au propus celor de la EASA să organizeze un workshop de realitate augmentată – au fost selectați și astfel au au ajuns în La Valletta, să-l pună în practică. 

„Ăla a fost punctul în care ne-am închegat ca echipă pe această direcție și, practic, am fondat Augmented Space Agency,” spune Ciprian. După ce s-au întors în țară, au început să aibă și primele proiecte de realitate augmentată și realitate virtuală. Ciprian a început să-și activeze contactele pe care le avea prin agențiile de PR din București și le-a arătat prima lor aplicație AR: o scanare 3D a motanului lui, Costică. 

„Această «magie» era atunci foarte fresh pe piață, așa că a fost un hit în agenții. Soon enough, a apărut și Pokemon Go, // Pokémon Go’s wild first year: a timeline, theverge.com // care a popularizat termenul de AR. Am început să avem tot mai multe proiecte și activitatea mea a devenit full-time. Practic, de atunci am lucrat doar cu tehnologii media emergente – realitate virtuală, augmentată, mixtă, instalații interactive și alte lucruri conexe. Lucrurile s-au diversificat pas cu pas”, spune el.

Aproape doi ani mai târziu, în echipa Augmented Space Agency a venit și fratele lui Ciprian, Dan Făcăeru. „Îi spusesem la un moment dat că mi se pare că îi place și lui domeniul ăsta și că s-ar descurca. Spre surprinderea mea, a venit peste vară super pregătit cu skilluri de programare și game development.” 

În afară de componenta imersivă a Muzeului Abandonului, Augmented Space Agency au creat, printre altele, scenografii imersive virtuale pentru spectacole de teatru, instalația de realitate virtuală a expoziției You Are Another Me – Cathedral of the Body, // Site-ul oficial: cathedralofthebody.com // care a reprezentat România la Bienala de la Veneția în 2022 sau aplicația AR dedicată statuii Cumințenia Pământului.// „Cuminţenia Pământului“ intră într-o nouă dimensiune, adevarul.ro // Procesul de scanare 3D a sculpturii lui Brâncuși a fost, de altfel, identic cu cel de scanare a motanului Costică. În același timp, au avut și colaborări în zona medicală, cum ar fi /STAD, / Social Transmission of Cognitive and Emotional States in the Care of Alzheimer’s Disease Patients, cinetic.arts.ro // un proiect care cercetează memoria spațială a persoanelor diagnosticate cu sindromul Alzheimer. Ultimul proiect la care a lucrat Ciprian este cubul imersiv Shakespeare Dimensions,// Poți să afli mai multe detalii pe shakespearefestival.online // o instalație imersivă lansată de Festivalul Internațional Shakespeare de la Craiova, care permite publicului să devină un actor într-o versiune vie a primei scene din piesa „Furtuna”. 

De ce ai nevoie ca să faci asta?

Ca să dezvolți astfel de universuri imersive, nu-i de ajuns să știi proiectare 3D – printre altele, îți trebuie și niște programare, dar și noțiuni de storytelling. Ciprian subliniază însă că, de fapt, cel mai important skill e capacitatea de a colabora cu oamenii. „Toate proiectele astea sunt niște producții colaborative, rareori sunt realizate de o singură persoană”, spune el. „Acele exemple sunt foarte rare și aș zice că e vorba de noroc – să ai atât contextul economic și contactele, cât și talentul, skillurile și timpul necesare pentru a duce la capăt ceva articulat.” 

„Nici nu mi se pare sănătos să te izolezi în tipul ăsta de parcurs profesional, tocmai pentru că interdisciplinaritatea în sine e o trăsătură foarte importantă. E o capcană să te concentrezi doar pe un aspect, fie că e vorba de programare, modelare 3D sau design.”

Sigur, dacă tot ce te interesează e să fugărești niște pokemoni prin oraș, nu ai nevoie de nimic din toate astea, pentru că platformele de social media îți permit deja de ceva vreme să creezi conținut AR fără prea multă bătaie de cap. Iar dacă îți permiți cei 3.449 de dolari pe care Apple îi cere pentru headset-ul Vision Pro Max, se spune că vei vedea cum va arăta viitorul.

CITEȘTE ȘI: Revoluția VR se amână. 5 întrebări despre impactul Apple Vision Pro

„Instagram, TikTok, Snapchat, toate au module de AR, dar ăsta e doar un punct de început, e o zonă care clar se va dezvolta. Aici vedem cu adevărat adevăratul impact al acestor tehnologii și tranziția lor către un potențial viitor mediu de comunicare în adevăratul sens al cuvântului”, spune Ciprian. „Oricine poate să facă conținut 3D virtual, dar aceste platforme sunt încă într-un stadiu incipient și nu oferă o experiență foarte complexă. Ai foarte multe limitări tehnice, iar asta știrbește din calitatea conținutului. Într-o aplicație custom de realitate augmentată poți să schimbi orice aspect al experienței și conținutului.”

După ce proiectele au continuat să vină pentru Augmented Space Agency, Ciprian s-a întors la partea teoretică a designului pentru mediile virtuale. A început și o lucrare de doctorat despre scenografia spațiului augmentat pentru că, explică el, scenografia e o formă de arhitectură care ia în calcul și dimensiunea dramatică a unui spațiu: „Mi-am dat seama că o componentă foarte importantă e dată de interactivitate, dimensiunea kinestezică și prezența oamenilor în acest spații. Virtualul poate rămâne foarte rece și neinteresant dacă nu e în dialog cu audiența”. Până la urmă, adaugă el, nu toate lucrurile au nevoie de tehnologie și imersivitate.

Cât de frică ar trebui să-ți fie de noile tehnologii?

În funcție de unde te poziționezi, evoluția AI-ului din ultima perioadă te entuziasmează sau îți dă vibe-uri de The Terminator. Ciprian nu e neapărat adeptul teoriei că inteligența artificială își va dezvolta o conștiință și va lua propriile decizii, mai ales că un astfel de scenariu ar fi extrem de îndepărtat. Cu toate astea, spune el, noile tehnologii, implică „o problemă etică reală care trebuie discutată și soluționată instituțional. Problema e că tehnologiile evoluează mai repede decât mecanismele de reglementare”. 

În ceea ce privește realitatea virtuală, principala temere e legată de faptul că VR-ul ar putea ajunge să înlocuiască realitatea.

Chiar dacă e de părere că momentan nu sunt motive reale de îngrijorare, Ciprian spune că „e foarte natural și sănătos să ne fie frică. De practicile mai puțin sănătoase de exploatare a minereurilor sau petrolului nu ne-a fost atât de frică și uite ce s-a întâmplat. Atât timp cât gestionăm conștient această zonă, putem identifica clar contexte în care tehnologiile chiar au sens și nu ajungem într-un scenariu de Matrix.”

Cubul imersiv Shakespeare Dimensions va putea fi experimentat între 10 și 12 mai, între orele 10:00 și 20:00 la Promenada Mall în București, în timpul Festivalului internațional Shakespeare, la Craiova, între 16 și 26 mai, la Promenada Craiova, și în perioada 26 iulie – 4 august la Gdańsk Shakespeare Festival, în Polonia.

CITEȘTE ȘI: 25 de ani de la The Matrix: E această „simulare” în aceeași cameră cu noi?



Text de

Paul Petrache

Paul nu a vrut să-și scrie singur descrierea, dar restul redacției garantează că e un jurnalist cu experiență. :)

TEHNOLOGIE|OVERVIEW

Neuralink: între promisiunile SF, lipsa de transparență și abuzurile din experimente

De
Interfața neuronală visată de Elon Musk este la început de drum, dar e deja încărcată de controverse.
TEHNOLOGIE|SLOW FORWARD

Apple își însușește AI-ul generativ cu un truc de marketing

De
La WWDC24, Apple pare să fi găsit ce să facă cu Siri, în timp ce iOS-ul reușește în sfârșit să ia tot ce-i mai bun de la Android.
TEHNOLOGIE|SOLUȚII

Clădirile fac un salt în viitor cu noile jurnale digitale

De
Registrele digitale pot face ca locuințele și birourile din Europa să fie mai ecologice și mai sănătoase.
TEHNOLOGIE|FYI

RoLlama: A fost lansat primul model de limbaj dedicat limbii române pentru AI-ul generativ

De
AI-ul generativ devine specializat pe limba română, în urma unui proiect derulat în comun de două universități mari din Capitală.